Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)
1929-12-01 / nr. 8247
Ital XXV. — Ho. 8247 Pansamente ■ C ET D T sterilizate u C r 1 H «josSfa la orice orfi din sl sl noapte pentru or Ice inter»venţiuni cEvrurgleoSe urginte, net er« etc. recomandate de toţi d»nii medici specialişti. CAROL HUNGER Str. Brescianu, 4 i. IO Pagini Duminică 1 Decembrie 1929 CALENDARE Fondată ir. 1904 de CONST. MILLE3 LEI București, Str. Coast. Mills (Sărindar) 7.11 TELEF.» Centrala: 306 67. 334 73. 346 79 353 54 Direcția: 357/72. Adeta 307 69. Provincia 310 66 -îi pesatifu toate bsfanşeî© eu Sima cîieutulul EXECUTĂ PROMPT SI EFTIN Ssctc&CaSA CRIMELE PASIONALE înaintea juraţilor de Ilfov, se desbate acum — într’o atmosferă de interes şi de curiozitate — procesul unei crime pasionale. Ca şi în alte ocazii similare, publicul se împarte astăzi în două, condamnând sau achitând cu anticipaţie... şi nu numai pe cei în viaţă — deoarece justiţia nu se îndeletniceşte cu încarcerarea şi cu flagetaţia morţilor! Juraţii din afara grilajului oficial judecă după frânturi de depoziţii scoase din ziar, deci fără tonul, intonaţia şi gestul personajului interogat. La judecată, acuzatul pledează şi cu picătura de lumină din ochi — cu acele , „armonice“ ale glasului care redă lucruri indiferente. In astfel de procese, nici juraţii nu pot afla adevărul absolut. Partenerii unei drame intime, petrecute între patru păreţi, nu-şi cunosc nici ei — nu numai unul ascunzişurile inimii celuilalt, dar nici cutele propriului- suflet... Şi chiar dacă eroii dramei cunosc mobilurile acţiunii, o jenă îi împiedică să vorbească — sau respectul în faţa mormântului ori mila de cei rămaşi. Uneori pe urmele tragediei plâng copii — poate fete, cari vor purta, toată viaţa o ignobilă zestre morală. Câteodată însăşi închisoarea este o pedeapsă mai uşoară pentru acuzat decât divulgarea unui secret, care-l poate umili până la fundul dispreţului omenesc. Teama de ruşine crează chiar situaţii comice. Astfel eroina unei drame pasionale, găsită de fatalitate în pat,sub aceiaşi plapomă cu partenerul nefericit, a putut declara ca relaţiile între dânşii au fost 4$ cea mai pură esenţă — ea nefi-Îţidu-i niciodată amanta ! Deşi este Cam straniu că eroii nu-au ales o mobilă compromisă şi un dispozitiv- suspect al aşternutu hi, pentru nişte discuţii de ordin transcendental — totuşi femeia, în faţă, mărturisirii umilitoare, a preferat un rar absurd şi hilariant. Din grămada spovedaniilor cu reticente şi cu tăceri, atât în drama care se judecă acum, ca şi in acele cari fe’au judecat şi se vor mai judeca — cât timp vor trăi oameni cu patimi şi cu iluzii desamagite — un singur adevăr banareesa cu o limpede siguranţa: fiinţa omeneasca e tntr’o zadarnica, dar permanentă căutare a fericirii. Li lux, ca şi ’n mizerie — fiecare umblă după altăceva decât ceea ce are. Qmu! obişnuit, plictisit chiar, cu realităţile din juru-i, alcătueşte cu încântare planuri fantastice de viitor. Pe tovarăşul de-alături îl cunoşti — cu toate lipsurile şi scăderile lui. Pe celălalt, care-ţi trece grăbit prin viaţă, nu-l ştii— decât după,o privire pasionată, după o şoaptă cu profunde rezonanţe, după fiorul unei strângeri de mână. Acela iţi va pregăti in grădina vieţi Un hamac de flori — şi, fredonându-ţi romanţe delicate, te va legăna ca pe un copil până la adârnci, bătrâneţe... Cu ochii fixi, spre idealul roz, cu mâinile întinse ca într’o fascinare— terapia, fără să dea ascultare sfatului cuminte rostit cu o tremurare în glas, şi desfăcând cu brutalitate mâinile copiilor care se agaţă de haine, porneşte cu pas sigur spre viaţa cea nouă. Dar mai curând sau mai târziu vine deziluzia. In loc de hamac de flori noul tovarăş îţi prezintă un proect de contract, cu articole şi cu clauze abil aranjate. Îndărăt — punţile sunt aruncate în aer, înainte — desnădejdea ! Are loc o lichidare fatală. A ridicat ea arma ? Intr’un moment de furie şi de uitare — a ridicat-o el? Problema are interes pentru medicul legist, care are misiunea divină de a descoperi prezumţia — dacă glontele a fost tras aşa sau aşa... Pentru acel care urmăreşte însă tragedia unei vieţi, a unor suflete zbuciumate în căutarea fericirii şi distruse la urmă, astfel de probleme n’au multă importanţă. Din doi amanţi nenorociţi — unul s’a pogorît în lumea umbrelor şi a liniştei de veci, iar celălalt a simţit la umăr atingerea hlamidei de piatră a morţii, căpătând astfel o funebră sanctificare? Ceea ce dorim îndeobşte în crimele pasionale — este ca scociorîrea oficială a rănilor să se isprăvească cât mai repede... Iar pe amatorii de curiozităţi senzaţionale îi sfătuim să-şi retragă neîntârziat mâinile murdare din aghezmatarul sufletelor păcătoase. M. SEVASTOS nicidentul de graniţă ugaro-jugoslav BUDAPESTA, 29. Un comunicat oficial maghiar precizează incidentul petrecut la graniţa din Iugoslavia acum câteva zile, când jandarmii şi detectivii iugoslav au trecut frontiera la Ungaria şi au încercat să aresteze un locuitor de pe teritoriul maghiar, încercarea n’a reușit dar ziarele atacă violent Iugoslavia și protestează contra introducerii acestor metode balcanice în Ungaria. Ai- BUDAPESTA -29, IHadaf). — Zîarele uhgare nu deschis o campanie violentă în legătură cu im incident pe care cinci jandarmi iugoslavi l ar fi provocat pe teritoriul maghiar, în regiunea de frontieră. Ziarele cer in unanimitate ca guvernul ungar să facă demersuri energice pe lângă guvernul iugoslav şi să nu se limiteze a cere satisfacţii de formă, dar să reclame garanţii pentru ca astfel de incidente să mi se mai repete. Oficiosul „Peter Lloyd" arată că guvernul ungar trebuie să ceară la Belgărd o anchetă severă şi pedepse corespunzătoare cu gravitatea incidentului.. Convorbiri radiofonice intre Bucureştisfâiţa-Cluj NOUILE INSTALAŢII NECESARE Direcţia generală a poştelor a hotărât să introducă şi în România convorbiri telefonice fără fir intre Bucureşti şi oraşele mari din provincie. Primele experienţe în acest sens s'au şi făcut, dând rezultate favorabile. In consecinţă, la 1 Decembrie se va instala în palatul poştelor o cabină publică unde se vor mai face experienţe timp de două săptămâni, apoi se vor începe convorbirile publice. Deocamdată se va vorbi numai cu Constanţa şi Glujal, iar mai târziu se vor face legături radioteletonice cu Cernăuţii, Galaţii şi Aradul. In acest timp la centrul de emisiune din Herăstrău şi la postul de recepţie din Văcăreşti se vor instala unele aparate perfecţionate care vor avea legătură prin cablu cu poşta centrală. ««sa®»- -»-«adSDS*" Tragicul sfârşit al unei cununii in avion Prăfesiutea mortală a nanilor căsătoriţi VIENA. Din Roosevelt fiend condiţii mai favorabile, paraşuta sa (Load Island) se anunţa următoarele : Luni, a avut loc într-un avion, care zbura la o înălţime de.000 de metri cu o viteză de 175 kilometri pe. oră, o cununie, care trebuia să se termine prin Sarîrea din avion, cu ajutorul paraşutelor, o pereche! că- i sátorit© și a celor 12 nuntaşi. Tânăra ^■'Căsătorită, care a sărit cea dintâi, i- a putut deschide îa timp paraşuta, si s’a prăbuşit dela o înălţime de 300 ii* metri, rămânând moarta pe loc. Mirele n’a putut nici el sări în nedeschizându-se de asemenea la vreme, astfel că s’a prăbuşit şi dânsul la pământ, unde a rămas mort pe foc. Al treilea pasager, a sărit în conceţiiml mai bune, dar era cât pe ce să cadă intra văruită cu ciment. Ceilalţi nuntaşi au renunţat de a mai sări şi au aterisat împreună cu avionul în condiţii normale. Această tragică întâmplare a produs o impresie penibilă la populaţia din kyotata. nam SONDA — De câwti arde senda dala Morelli, puneau să cheme un politician să pstie mâna și el. — De ce ? __ — Perdpss că sunt politicisnii cari unde au pus mâna au stins». tac banditesc asupra acceleratuluâ Bucureşti-Cernăuţi Um atac banditesc de o rară Rn&măsmeală s’a produs joi seara la ora 8:45 asupra trenului accelerat No. 5® Cernăuţî-Paşcani-Bucureşti. Pe când trenul sa afla în mers între staţiunile Cueiurul Mare şi Dumbrava Roşie, patru bandiţi purtând măşti nears pe faţă şi înarmaţi până în dinţi au pătruns în vagonul de bagaje nu car® se încarcă colegărîa da valoare şi bagajele grei® ale călătorilor. Manipulantul Gri Jenen şi şotul de tren Vladkovschi Adalbert au fost grav maltrataţi de bandiţi. La sosirea trenului în staţia Dumbrava Roşie manipulantul a fost găsit la nesimţire cu faţa pe podeaua vagonului. Şeful de tren Vladcovschi nu a putut da prea multe relaţiuni asupra atacului a carei victimă a fost fiind încă sub imperiul groazei prin care trecuse. In momentul când trenul sosea în staţia Dumbrava Roşie, bandiţii au sărit din vagon pe partea opusă peronului, luând cu ei mai multe colete de mare valoare. Organele căilor ferate au avizat imediat postul de Jandarmi din Gudurul Mare şi poliţia din Adâncată. De relevat că acum patru zile, s’a produs şi un omor în raionul aceleaşi stațiuni, populația civilă fiind terorizată zilnic de o bandă care operează de mult prin partea locului. O hanna arestată pentru motive misterioase Ce s’a petrecut îa poliţia din Braşov La poliţia, din Braşov s’a petrecut un caz ciudat. O doamnă cu numele Kahana dorind să plece la Berlin, a cerut eliberarea paşaportului necesar. Dar poliţia a tot purtat-o pe drumuri până când în cele din urmă d-na Kahana a fost silită să se adreseze ministerului de interne, care i-a eliberat paşaportul cerut. D-na Kahana a plecat aşadar spre Berlin. Dar la staţia Feldioara, nu departe de Braşov, un agent de poliţie a intrat în compartimentul ei, a declarat-o arestată, a debarcat-o cu toate bagajele şi a întors-o la Braşov. Aci a fost băgată în beciurile siguranţei. După câteva ceasuri, fiind scoasă şi supusă unui interogatoriu, întâmplarea a făcut ca in biroul acela să intre un cetăţean cu nişte treburi şi să recunoască pe d-na Kahana pe care ai săi o credeau în drum spre Berlin. Numai graţie acestei întâmplări familia a aflat despre soarta d-nei Kahana. Nu se ştie care va fi urmarea afacerii. Cazul însă a făcut mare vâlvă la Braşov. PRIZONIERA A FOST PUSĂ IN LIBERTATE BRAŞOV, 29. — In legatură cu deţinerea arbitrară a d-nei Kahana la poliţia revenim anumătoarela La insistenţele repetate ale familiei, poliţia a răspuns că d-na Kahana nu sa află acolo. Atunci familia s-a adresat autorităţilor superioare din Capitală. Imediat, Bianu a chemat la telefon poliţia Braşov şi a cerut punerea in libertate a prizonierei ceeace s’a și făcut. Anglia şi politica dezarmării LOMDRA5 29 (Rad©r)„—Vorbind de prezenţa ti-Sui ECellffljjg, pe-istraui!miinls'h’M ti. MacîîOirtaSd,, a declas’at că guvernul ettgiex »tu se va teme să meargă oricât de departe pe calea dezarmării. Parts tis» I laburist şi guvernul actual sunt coiîwisBşi ti© eficacitatea acestei politici, pentru întărirea pâiii şi pentru asigurarea prosperi» Criza de guvern din Belgia BRUXELLES, 29 (Rador). — Regele continuă consultaţiunile politice in '■vederea, revolverii crizei de guvern. E probabil că nu se va lua nici o hotărîre înainte de Duminică, întrucât se aşteaptă atitudinea partidului liberal, al cărui congres se întruneşte în acea mi Guvernul! laburist a trecut printr’un moment critic LONDRA, 29. — La discuţiile armate ori în parlament asupra proeetului de lege al asigurării meseriaşilor, puţin a lipsit ca partidul laburist să fie pus In minoritate. Din partea liberalilor s’a propus un amendament pe care ministrul muncii d-ra Bonfield l’a respins. Chestia fiind pusă la vot, conservatorii și liberalii au votat împreună contra ministrului. MacDonald a avut noroc că conservatorii erau eri In mic număr la Cameră așa că propunerea liberalilor a fost respinsă cu 237 voturi contra 167. ■!———1!——I ' ■■■■. Ambasadorul sovietic ia Varşovia a plecat la Moscova VARŞOVIA, 29 (Radar). D. Bogomolov, ministrul Sovietelor la Varşovia, a plecat pe neaşteptate cu întreaga sa familie la Moscova, dând urmare unei invitaţiuni din partea Biroului politic al Internaţionalei a 3-a. Se afirmă că Moscova este neintrîtuuiită de activitatea lui Bogomolov la Varșovia și in special de situația mișcării comuniste in Polonia. Noul dirijabil englez LONDRA, 28. — Noul dirijabil englez R. 108 a fost terminat și o gata d® zbor în atelierul de la Hotvden. La primăvară acest dirijabil, care e mai mare decât R. 101, va face un sfcor transatlantic. La ducere dirijabilul nu va lua pasageri, pentru ca să nu-i expus la eventuale pri jatjde. - - - ------- Combaterea imoralităţii Printre hotărîrile luate de fraţii nişte zdrenţe cari n’ar lace să serneştri uniţi, cari au pus zilele treceascâ, cute' 11 Blaj bazele unei noui asociaţii, relevăm drept cel mai important şi mai necesar punctul privitor la lupta pentru moralizarea societăţii Faptul că Biserica unită face, pe terenul acesta, apel la o înţelegere şi la o strânsă colaborare cu sora ei mai mare Biserica ortodoxă este, pe de o parte, îmbucurător, din punctul de vedere al spiritului de pace şi de armonie ce trebue să domnească între românii celor două confesiuni, dar pe de altă parte e un simptom întristător căci arată cât de mult s'a agravat imoralitatea, cât de mare e puterea de întindere a răului. N’am din natură înclinarea spre exagerări şi nici nu nutresc intenţia de a prezintă tabloul social în culori mai sumbre de cum îl văd, de cum îl vedem cu toţii. Insă, o anchetă socială ce ia zilnic proporţii la cari nu mă aşteptam, destăinuirile ce mi se fac, scrisorile din ceea ce mai numeroase ce mi se trimit şi de cari mă ocup în altă parte a ziarului, ■ urmărirea cotidiană a ticăloşiilor ce se săvârşesc, — toate acestea vădesc ca o tristă elocvenţă că simţul moral e în scădere grozavă, este intr’un deficit mai mult decât alarmant. In această privinţă nu se poate spune că dăm cu veacuri înapoi. Nu, deoarece societatea timpurilor trecute nu era cu mult superioară sub raportul bunelor moravuri, a moralei de familie şi a moralei societăţii. Nu dăm Îndărăt, ci mergem înainte, afuftdându-ne într’o imensă mocirlă la care e ameninţat să piară tot ce omul are intr'însul mai nobil, mai distins, mai adevărat omenesc. In loc de imorală, societatea tinde să devie amorală, ceeace, fireşte, este şi mai grav. Slăbesc mereu legăturile, socotite daalungul veacurilor ca sfinte şi vrednice de tot respectul, obligaţiuni familiare, noţiuni de cinste, puritate de sentimente, sunt asuferlite din minţi şi din siflote ca un balast. Inutil, care va spune că faptele precise şî concrete ce sar putea cita intru ilustrarea pesimistelor afirmaţiuni de mai sus sunt mai de grabă nişte cazuri izolate. Ce bine, dacă ar fi aşa! Din nenorocire, cazurile „izolate“ sunt aşa de numeroase şi sporesc aşa de mult!ii le arată cangrena ce ce întinde, infectând corpul nostru social. Doriţi exemple, ca să zic aşa, inedite?. Nu ştiu unde aş găsi spaţiul necesar, ca să înşir pe cele mai caracteristice. lată o mamă, care îşi aruncă pe drumuri pe propria ei fiică, fiindcă se teme să nu-l ia pe prietenul său. Iată un soţ, care îşi maltratează soţia, dacă nu-i procură bani, câştigat. prin contactul cu alţi bărbaţi. Iată un „domn“, ocupând o înaltă situaţie socială şi care după ce ani dea rândul asigură ca o femeie văduvă că o va lua în căsătorie, caută apoi să-i ademenească fetele ce doamna aceasta avea din prima căsătorie. Iată un alt „domn” bogat, bine văzut, căsătorit de vreo douăzeci de ani, tată de copii şi care intră in relaţii de afaceri cu un om cum se cade, pentnică acesta... dar mi-e cu neputinţă să exprim monstruozitatea faptului, oricât aş vrea să recurg la perifrază. Iată un personagiu politic de gura căruia cuvintele cinste şi morală revin ca o litanie continuă. Când o biată domnişoară se duce să-i solicite un loc, o slujbă cât de modestă, prima lui condiţie este să accepte anume propuneri. Ce să mai pomenesc de soarta sutelor şi miilor de funcţionare, plătite cu salarii mai mult decât ridicole, dar expuse necontenit la toate batjocurile şi ticăloşiile? De aceea, lupta pentru combaterea imoralităţii este o chestiune de o importanţă cu adevărat vitală. La această luptă au datoria să participe cu toată energia toţi câţi îşi dau seamă de imensitatea răului, N. BATZAHIA —»■mi 1—1■■»uniuni—im».............mu Anglia şi intervenţia puterilor în China LONDRA, 29. — D. Henderson, ministru de externe, a avut eri o lungă întrevedere cu ambasadorul american Dawes. Ambasadorul american s'a informat dacă guvernul englez este gata să participe, împreună cu America şi Japonia, la o intervenţie amicală în conflictul ruso-chinez. D. Henderson s’a declarat in principiu gata la acest demers, dar a accentuat că Japonia a avut până acum o atitudine espectativă și guvernul englez n’ar vrea să meargă mai departe în inter-LONDRA, 29. — După ştiri sosite aci, cartierul general chinez din Harpin a fost bombardat cu avioane ruseşti. Mai târziu alt avion militar rus a evoluat deasupra Harpin-ului dar fără a mai arunca bombe. Se crede că este vorba de o acţiune a Sovietelor făcuta numai cuvenţia sa decât Japonia,scopul de a speria pe chinezi Această ţară pare a considera că tratativele directe dintre China şi Rusia ar fi soluţia cea mai favorabilă pentru rezolvirea conflictului. Demonstraţia aviaţiei sovietice in China Fioroasa crimă din Aiud Un deţinut oside pe un gardian şi-l ascunde intr’un cufăr ALBa-IULIA: — In ziua de 26 Noembrie, deţinutul Truţa loan, zis Ardeleanul, dela penitenciarul Aiud, care îşi ispăşea o pedeapsă de 15 ani şi care mai avea numai două luni până la eliberare — a fost trimis sub escorta gardianului Stâncel Gherasim, pentru a zugrăvi locuinţa d-lui căpitan Miloaia din Aiud. CUM S’A SĂVÂRŞIT CRIMA Pela ora 7 d. căpitan plecând de acasă la servieta, a rămas la locuinţa numai ordonanţa împreună cu gardianul şi deţinutul. Pela ora 8 a plecat şi ordonanţa. La un moment dat — pe când era neobservat— deţinutul a aplicat cu un ciocan trei lovituri, in cap gardianului. Acesta s'a prăbuşit "la pământ. INTR UN CUFĂR Criminalul l-a târât pe picioare până intr'o cămară, unde a strangulat cu o pereche de pantaloni de damă, băgându-l intr'un cufăr, peste are a mai pus alte trei cufere. crimei, Gherasim uniformă de-o pereche de cîsme de lac, a luat cu el un revolver și s'a făcut nevăzut. La întoarcere, ordonanța, intrând în casă a găsit un lac de sânge In cameră. Luându-se după dâra de sânge a ajuns in cămară, unde a dat peste cadavrul nefericitului gardian căruia îi eșea un picior din cufăr. Îngrozit, ordonanța a furat afară, dând alarma. Autoritățile au fost sesizate.. S'au luat măsuri pentru prinderea criminalului. --- IAT1I II IIII 1 Tulburări studenţeşti la Madrid PARIS, 28. (Radar). — Din Haidays (Pirinel, Fraţa), se anunţă că mai multe sutene studente au decimat azi dimineaţă la Madrid. In cea mai perfectă ordine, pe străzile oraşului. După amiază studenţii au revenit manifestând însă sgomotos, din care cauză poliția a trebuit să intervină spre a-i Împrăştia.