Dimineaţa, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 8718-8745)
1931-04-01 / nr. 8718
Anii XXVII-No. 8718 PWM. 12 Pagini vsiv Fondată în 1904 dă CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) Telef.: 306/67,321/73,316/79. Străinătatea: 353/56 Direcția: 357/72. Ad-ita: 307/69. Provincia: 310/66 Miercuri 1 Aprilie 1981 Ifc exită mai bun ! [550] Opinia publică are cuvântul Da, opinia publică are cuvântul ii are de luat atitudine fată de monstruosul proect de lege a presei, depus pe biuroul parlamentului de către d. Voicu Niţescu, — să nu se uite acest nume — ministrul justiţiei. Spunând acestea, punem chestiunea pe adevăratul ei teren. Arătăm adevărul că mai mult decât instituţia presei şi decât slujitorii ei, opinia publică — societatea în fiecare clasă şi categorie şi naţiunea în ansamblul ei — sunt mai crunt lovite, mai păgubite, mai expuse să resimtă şi să suporte consecinţele grele şi dureros de neplăcute ce vor decurge dintr-o încătuşare a libertăţii de a-ţi exprima gândul şi păsurile prin graiu şi prin scris. Opiniei publice i se taie putinţa de a-şi striga durerea şi necazurile ce o apasă, de a denunţa abuzurile, de a cere repararea nedreptăţilor şi de a înfiera ilegalităţile a căror victimă este ea însăşi. Se ştie dintr’o experienţă deseori repetată că guvernul, că nici un guvern n’are ce câştiga de pe urma restrângerii dreptului de liberă exprimare a gândului şi a ideilor. Aceiaşi experienţă a confirmat în toate împrejurările şi la toate popoarele că ori de câte ori astupi gura presei, deschizi mare de tot gura mahalalei. Iar gura mahalalei este, în genere, o gură ce exagerează şi denaturează, precum mai este o gură ce nu poate fi supusă vreunui control. In acelaş timp însă, se ştie şi este stabilit că nu presa, ci societatea şi naţiunea sunt acelea care pierd mai mult şi sunt lovite mai rău c u drepturile si în intensele 'ori >■ * * ]*. iii Stlpf il.Uw.XCcl add . lKcvtl i'. i. restrângerea libertăţii presei. Presa nu este în realitate decât o tribună a opiniei publice şi exponentul drepturilor şi intereselor superioare ale acestei opinii. Libertatea de care dispune, ea o pune in slujba acestor drepturi şi interese. Când i se restrânge libertatea, ea nu-şi va putea îndeplini în mod integral şi conştiincios datoria. Se vor săvârşi ilegalităţi şi presa nu va putea să le denunţe, se vor comite abuzuri şi nu va putea să le înfiereze, vor fi mulţi nedreptăţiţi şi obijduiţi şi presa nu va avea voe să le ia apărarea. Este, prin urmare, aproape inutil să relevam că tocmai victimele ilegalităţilor şi abuzurilor vor fi mai păgubite şi vor îndura consecinţele unei astfel de stări de lucruri. Desigur, nici presei, nici profesioniştilor condeiului nu li se crează, prin restrângerea libertăţii scrisului, o situaţie plăcută şi comodă. Nimic nu e mai dureros, mai jignitor şi mai revoltător, decât faptul ca la fiecare frază, la fiecare cuvânt ce aşterni pe hârtie, să te opreşti mereu din scris şi să fii mereu preocupat de gândul, dacă fraza sau cuvântul scris nu pot fi interpretate ca o infracţiune la cutare articol sau la cutare aliniat din textul legii contra presei. Se revoltă conştiinţa ta de om iubitor de libertate şi obişnuit cu ea şi te simţi jignit şi ofensat în sentimentul tău de cetăţean liber al unei ţări libere. Şi te năpădeşte o legitimă indignare, gândindu-te că eşti pus în imposibilitatea de a lua apărarea unei cauze de a cărei dietate eşti pe deplin convins şi de a înfiera cum se cuvine o ticăloşie săvârşită de cutare sau cutare reprezentant al autorităţii sau forţei publice. Repetăm, e o situaţie dureroasă şi adânc revoltătoare. îmi reaminteşte vremurile regimului turcesc al lui Abdul Hamid, când ziariştii erau obligaţi să scrie tocmai ceeace era opusul convingerilor lor adevărate şi când trebuiau să fie mereu înaintea ochilor o listă ce cuprindea cuvintele a căror întrebuinţare era strict interzisă. Cuvinte ca „Libertate, Constituţie, drepturi politice, patrie”, etc. Insă, aceasta nu împiedică adevărul arătat mai sus, că opinia publică şi societatea sunt mai lovite în drepturile lor şi în interesele lor reale şi zilnice prin o lege menită să încătuşeze libertatea presei. De aceea, spunem din nou că opinia publică are cuvântul şi are atitudine de luat în faţa atentatului încercat de către d. Voicu Niţescu, ministrul justiţiei. VBXI/ARM NENOROCIRE PE LACUL THUMSEE •* BERNA, 30 (Rador). — O barcă cu cinci pasageri s’a înecat pe lacul Thumsee. Un singur pasager a putut fi salvat. Revărsarea Dunărei la Corabia Direcţiunea generală a căilor ferate a fost incunoştiinţată că avele Dunărei s’au revărsat la Corabia, inundând toate liniile din porful de jos. întregul trafic a fost sistat, liniile fiind complect impracticabile. M- Libertatea scrisului, înfrântă Fraudele dela Casa Muncii C.F.R. O bancă internaţională pentru Cum a ajuns Barbu Niculescu, director al contabilităţii finanţarea afacerilor CU Rusia Descoperiri senzaţionale Comisiunea de anchetă, instituită din ordinul direcţiunei generale c. f. r. pentru a cerceta fraudele comise la Casa Muncei c. f. r., a pus la dispoziţia judecătorului de instrucţie o serie de acte din cari rezultă interesante amănunte asupra felului cum ing. Barbu Dan Niculescu a fost numit în situațiunea importantă pe care a ocupat-o. REFERATUL DIRECȚIEI PERSONALULUI Din documente predate justiţiei se vede că la data de 14 August 1929, răspunzând unui ordin dat de directorul general dr. pe acea vreme, d. ing. Vidrighin, — direcţiunea personalului face un referat în care se specifică că ing. Niculescu Barbu, sub şef de secţie clasa III, la serviciul de studii şi construcţii al Casei Muncei, a avut, în ultimul timp, însărcinări la serviciul de contabilitate. D. ing. Vidrighin, informat despre aceasta pune rezoluţia următoare: „Se va muta şi înlocui cu un contabil“. De reţinut că la această epocă, Casa Muncei nu era autonomă şi depindea de Regia autonomă cfr. Direcţiunea administrativă cfr. comunică Casei Muncei cfr. hotărîrea luată de directorul general şi-i pune categoric în vedere că la direcţia contabilităţei să se „pună un funcţionar cu studii corespunzătoare in materie de comptabilitate". In acelaşi timp i se mai comunică de urgenţă ca ing. Barbu Niculescu să fie mutat într’un serviciu tehnic. RĂSPUNSUL CASEI MUNCII Cu adresa Nr. 71889-31036 M. 1929, direcţia Casei Muncii, face cunoscut direcţiunei administrative dr. că Barbu Niculescu face parte din serviciul de studii şi construcţii al Casei Muncei şi numai temporar a fost detaşat la direcţia contabilităţii, pentru a verifica gestiunea acestui serviciu, atât pe anul în curs, cât şi pe anii trecuţi, întrucât şeful titular al acestui serviciu unea să fie pensionat la 1 Decembrie 1929. Se mai spunea că gestiunea Casei Muncei nu a fost verificată de la înfiinţare şi hârtiile de valoare nu au fost înaintate curţei de conturi. Cum a verificat Barbu Niculescu gestiunea se ştie. MUTAREA ING. BARBU NICULESCU NU S’A EXECUTAT Acest răspuns al Casei muncii, dimpreună cu un referat, a fost supus, la 28 Noembrie 1929, d-lui Vidrighin, pe atunci director general c. f. r., care a pus pe el rezoluţia ce urmează: „Ing. Barbu Niculescu se mută la biuroul L. D. (direcţiunea de întreţinere), într’o secţiune, unde un tânăr poate învăţa". Cu toate ordinele date şi cu toate desele intervenţii făcute, Barbu Niculescu rămâne, totuşi, mai departe la direcţiunea contabilităţii C. F. R. In faţa acestui refuz al direcţiunii Casei muncii de a respecta ordinele sale, d. ing. Vidrighin, la data de 6 Martie 1930, dă următorul ordin drastic, pus pe referatul direcţiei întreţinerii care raporta că Barbu Niculescu nu s-a prezentat în noul său post şi continuă a fi mai departe, reţinut la Casa Muncii. „Dacă ing. Niculescu Barbu Dan nu trece imediat la serviciul indicat, i se sistează leafa, pe ziua de 1 Aprilie 1930. Semnat Vidrighin. INTERVINE AUTONOMIA CASEI MUNCII Din nenorocire, între timp Casa muncii devine autonomă. Barbu Niculescu rămâne mai departe la contabilitatea instituţiunei asupra căreia Regia căilor ferate nu mai poate exercita nici un act de autoritate. Urmează marile fraude săvârşite de Ilie Nicolae, dispariţia acestuia, stabilirea complicităţii lui Barbu Niculescu şi în fine arestarea şi depunerea lui la Văcăreşti. O CURIOASA APROBARE Comisiunea de anchetă a mai stabilit şi următorul fapt :sui generis" în materie de contabilitate. La 15 iulie 1930, Barbu Niculescu cere, prin raportul Nr. 2680 directorului general al casei muncii să aprobe un avans de 200.000 lei, pentru coloniile de copii ale personalului c. f. r. A doua zi, acelaşi Barbu Niculescu aprobă, ca director general, referatul, punând pe cerere rezoluţia : „Bun de plată pentru suma de 200.000 lei.” • Cererea este deci semnată de Barbu Niculescu la 15 Iulie 1930 şi aprobată tot de el la 16 Iulie 1930. COMISIA DE VERIFICARE A ÎNTREGII GESTIUNI A CASEI MUNCII In momentul de faţă, întreaga gestiune a Casei Muncei este riguros verificată de o comisiune de specialiști, formată din d-nii C. Chiriac, controlorul financiar al Regiei autonome c. f. r., Butuceanu, directorul Contabilităței P. T. C. și Bratin cu expert contabil. Desfiinţarea autonomiei Casei Muncii? Din informaţiunile ce deţinem din izvor sigur, reesă că Regia căilor ferate a cerut ministrului de comunicaţii readucerea Casei muncii pe lângă calea ferată şi deci suprimarea autonomiei ei. G. M. PĂMÂNTIU. Şi-A SCHIMBAT AXA MAGNETICĂ Busola nu mai arată Nordul Vaporul de cercetări geofizica „Discovery“ al expediţiei condusă de Sir Douglas Marson, care a explorat ţinuturile antarctice din jurul Polului Sud magnetic, s-a reîntors de la pol şi urcând pe meridianul 144 longitudine Est de Paris a ancorat în portul Hobard din insula Tasmania (situată la circa două grade sud de Australia). Savantul geofizician a adus la cunoştinţă că Polul magnetic s-a deplasat cu 160 kilometri spre N.W. de la ultima sa călătorie. POLII IN MIŞCARE Pământul are 4 poli, anume: doi magnetici şi doi geografiei. Deplasarea polului Sud magnetic înseamnă şi o deplasare de sens contrar a polului Nord magnetic, ceea ce va avea de confirmat expediţia submarinului „Nautilus" Schimbarea, axei magnetice va fi însoţită şi de o schimbare a axei polare geografice, datorită însă din alte cauze. Se ştie că pământul are 15 mişcări cunoscute până în prezent de astronomi, dintre cari a 12-a e mişcarea de oscilaţie a polilor geografici cu 5,8 metri pe an. Bineînţeles această oscilaţie minimă n’are importanţă pentru dimensiunile atât de mari ale globului, totuşi e interesant că s’a putut evalua prin calcul matematic şi ne arată că axa geografică nu e stabilă. Deplasarea Insă a axei magnetice cu zeci şi sute de ktm. dela poziţia ei stabilită înainte de război, ne arată că indicaţiunile punctelor cardinale sunt relative. Busola nu arată nici nordul geografic, nici pe cel magnetic. CONSECINŢE IN NAVIGAŢIE Navigaţia pe mare şi în aer nu se mai poate face dar cu o siguranţă absolută numai după roza vânturilor. Pentru distanţe mici eroarea nu e vizibilă, dar în drumurile maritime sau aeriene intercontinentale O deviaţie cu 160 km. a liniei fictive Nord-Sud de linia reală magnetică poate duce la perturbaţiuni apreciabile. CAUZELE DEPLASĂRII SUNT NECUNOSCUTE Până în prezent cauzele depla- sării magnetice sunt necunoscute. Unii geologi sunt de părere că în interiorul globului s’ar produce frământări mari, rupturi de straturi, naşteri de munţi noui, etc., ce ar fi însoţite de o schimbare a axei magnetice. L. F. Prăbuşirea unui avion de turism DOI AVIATORI OMORIŢI LYON, 30 (Rador).— Un avion de turism s’a prăbuşit ori în împrejurimile oraşului, în timp ce făcea exerciţii de acrobaţie. Avionul a executat un looping şi neputând să-şi reia zborul, a căzut sfărîmându-se complect. Ambii aviatori aflaţi pe bordul avionului au fost NEW-YORK, 30 (Danub) D. Montagu Norman, guvernatorul buneii Angliei, a sosit el la New-York. Vizita d-lui Montagu Norman a dat loc la diferite svonuri, cum că ar avea intenţia să înceapă tratative în Statele Unite în vederea creării unei bănci internaţionale pentru finanţarea afacerilor comerciale cu Rusia sovietică. /O. Montagu Norman a refuzat să dea vre-o declaraţie asupra acestor zvonuri, dar nici nu le-a desminţit. Oficial se spune că este vorba de călătoria obişnuită pe care o face în fiecare an in Statele Unite. O. Norman a avut o primă întrevedere cu guvernatorul lui Federal Reserve Bank și una cu secretarul de stat la finanțe, d. Mellon. Impozit pe celibatari S-a depus la Cameră un proect de lege din iniţiativă parlamentară prin care celibatarii sunt supuşi uinei taxe speciale. Se înfiinţează un impozit special asupra celibatarilor cu destinaţie exclusiv a ajuta şi întreţine: spitale, infirmerii, dispensării fondate de stat, judeţ, comună sau particulari, precum şi pentru combaterea boalelor sociale, protejarea maternităţii şi puericulturii. Acest impozit se va vărsa în contul şi la dispoziţia ministerului muncii şi ocrotirilor sociale, direcţia sănătăţii publice. Sunt supuşi acestui impozit toţi cei necăsătoriţi, bărbaţi şi femei, dela vârsta de 30 ani, până la 65 ani împliniţi. Se exceptează: a) membrii clerului, acelor rituri cărora li se interzice căsătoria; deasemeni călugării, călugăriţele şi toţi acei cărora li se impune această obligaţiune prin canoane sau orice dispoziţie legală. b) Marii mutilaţi de război. c) Acei cărora corhjt civil le interzice căsătoriile loji fiii pepi'.-!:- • TM »Tb: supuşi la o taxă fixa de: a) . Cei delfrSO'-ao ani împliniţi vor plăti o taxă- airSOO lei pe an. b) Cei de la-3S-50 ani împliniţi vor plăti o taxă tixă de 500 lei pe an. c) Cei deSBCKO-65 de ani împliniţi vor plăti o taxă fixă de 300 lei pe an. In afart de această taxă celibatarii vor mai filtiti un impozit proporţional, egal cu o cincime din impozitul global, la care sunt impuşi prin rolurile de contribuţie directă, Începând de la un venit anual de 30.000 lei anual în sus. In cazurile când celibatarii nu sunt supuşi la nici un venit global dar peste 30.000 lei anual, baza de impunere va fi după apreciere, având în vedere situaţia socială şi felul său de viaţă, fie că fac excepţie de la legile de impuneri fiscale, fie că au rămas neimpuşi din eroare, făcută la evaluarea veniturilor. Acest impozit este anual şi se va încasa integral, iar cei ce se vor căsătorii în cursul anului, trebuesc să facă declaraţie la starea civilă a primăriei domiciliului, care le va centraliza şi comunica fiscului, urmând a fi daţi la scădere cu începere de la 1 ianuarie a anului următor. Cei rămaşi văduvi prin divorţ sau deces, devin impozabili ca celibatari, după 2 ani de la data hotărârei defintive de divorţ sau a decesului şi sunt impuşi taxelor şi impozitelor din această lege. Se exceptează: a) Acei cari au atins vârsta de 60 ani. b) Acei cărora le-a rezultat din căsătorie unul sau mai mulţi copii în viaţă. Art. 8. — Pentru batari de Stat, la Autonome şi o, cunoscute de toţii particulii riale, deasemţi treprinderile, impozitele la în state ţinute se tenduiau, Impozitul minus se nei urmi Art 9. (iilor de! obligaţi lor fisc: luna Iar toţi celil rătând şi situaţia lor materială. Art. 10. — Declaraţiile de celibatari se vor face în cursul lunei Ianuarie a fiecărui an, cu aceleaşi forme şi la aceleaşi oficii ca şi celelalte declaraţii de impunere. Art. 11. Ministerul Sănătăţii va Îngriji de facerea şi trimiterea formularelor necesare la toate autorităţile unde se depun declaraţii de impuneri. Art. 12. — Stabilirea şi urmărirea taxelor şi impozitelor asupra celibatarilor se va face întocmai ca şi asupra celorlalte impozite ale Statului, de aceiaşi agenţi şi după aceleaşi legi şi procedură de urmărire. SANCŢIUNI Art. 13. — Contravenţiile la această lege vor fi constatate de agenţii fiscului de orice grad prin dresarea de procese-verbale cu următoarele sancţiuni: a) Celibatarii cu amendă dela 1000-10.000 lei. b) Patronii şi instituţiile care nu vor fi declarat situaţia civilă şi maior cu amendă dela 300 L.OOC I caz de insolvabilitate amenzile se vor transforma în închisoare. c) Instanţele de judecată vor fi judecătorul de Ocol, cu drept de recurs la Tribunal, judecându-se cu precădere. Termen de recurs fiind din legea judecătoriilor de ocoale. Art. 144.- Amenzile ce se vor încasa conform acestei legi, se vor vărsa tos în contul Ministerului Muncii şi Ocritirilor Sociale, direcţia Sănătăţii publice. Pentru anul 1931, declaraţiile celibatarilor se vor face în interval de două luni de la publicarea acestei legi prin Monitorul Oficial. Intre cei de faţă au avut loc însă convorbiri asupra cuprinsului proectului, urmând ca discuţia oficială să aibă loc după Împărţirea profetului. PAR/^0 (Da,\ ttcă sini/derfs’ctfJ Piere c Nhu.. frumos doamnei terna),nuUi ca^â ment ve Rivi - -f Towsed, soţia te ttgat, în vârstă ăe ratat ca automobilul, irUtime la 150 metri || — aJ Friedrictehafen Osed A lere( ^ (Rador). Dirijabilultelin" a zburat la ora Vienei, timp de un ^aclamațiile ini regei ^// ./-a continuat 'Ei&earischshafen. Organizarea liniei aeriene Paris-Stambul BUDAPESTA, 30 (Rador). — Prinţul şi prinţesa Sixtus de Bourbon-Parma, au sosit eri dimineaţa la Budapesta, venind de la Viena. Prinţul de Bourbon-Parma este însoţit de d. Seiler, directorul general al Companiei de navigaţie aeriană „Didna". Vizita este în legătură cu organizarea liniei aeriene Paris—Stămbul.