Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)

1931-06-11 / nr. 8786

Anul XXVII- Mo. 8786 Astăzi a apărut * Reportaj — revista faptelor senza­ţionale supliment gratuit la minunata revistă —♦ Realitatea Ilustrată 32 pagini . | 10 tei I tI A* Fondată in 1504 dă CONST. MILLE 12 pagini | 3 tei Ocărești, Sfr. Const. Mills 7-11 (Săb­alar) | Telef.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66.. Joi II Iunie 1931 De vânzare numai magazinele Str. Doamnei 10 Cco?] Calea Victoriei 90 NE IAU VECINII ÎNAINTE Alarma sub forma aceasta a fost în mai multe rânduri dată, însă a­­proape fără folos. O pildă între mul­te: ştiinţa de carte. Rezultatul a fost şi este că am rămas cât de­parte în urma bulgarilor. Evident că ne-au întrecut şi ungurii şi gre­cii, în fine toată lumea, aşa că ră­­măseserăm buni codaşi. Astăzi o nouă alarmă se dă, acum în materie economică, în special a­­gricolă. Cu ungurii, cu iugoslavii şi cu bulgarii suntem epicentrul cri­zei agricole. De jălania noastră se ocupă tot apusul, se preocupă cele­ două Americi, dar mizeriei noastre nu i se poate încă vedea capătuL Hambarele globului care crapă de cereale, vor primi pe deasupra, unt peste grăsime — pentru noi colac peste pupăză — noui recolte for­midabile. Dacă mai continuă așa un timp — suntem deabia la începutul seriei celor șapte vaci grase, po­veste care nu-i tocmai poveste­a­­nu se ştie ce se va întâmpla cu noi. Trebue deci să ne schimbăm pie­lea, adică după limbajul ştiinţific să ne adaptăm situaţiei. Situaţiilor am putea zice mai bine. După cum cu surprindere a con­stat-o d. Romier, francezul care ne-a vizitat de curând în lung şi în lat, prea ne mărginim numai la grâu şi porumb. Aşa nu mai merge, căci lumea în­cepe a lua, de la un capăt la altul al globului, noui mersuri în care noi, cu grâul şi cu porumbul nos­tru — tragică şi paradoxală situa­ţie ! — riscăm totuşi să murim de foame, şi să murim de foame cu atât mai..sigur cu cât unul produce mai mult. Până una alta singura cale de scăpare ce se întrevede, şi dacă nu de scăpare, cel puţin de nepieire până la vremuri mai bune, e în variaţia producţiilor solului nostru. Mai trebue să ne bizuim şi pe cul­turi de plante industriale, pe creş­terea de vite de tot soiul, pe mun­ca, carnea, pielea, lâna şi laptele lor, pe creşteri de păsări de curte, cu maximum de producţii de ouă, pe albinărit, pe mătase naturală, pe fructe, peşte, etc. E tocmai ceia ce am neglijat desăvârşit până în pre­zent. Or, iată că vecinii noştri imediaţi sârbii, ungurii şi bulgarii, bântuiţi şi ei de criză în felul nostru, au în­ceput să pue la cale măsuri foarte serioase în privinţa asta, — adică încă odată ne-au luat-o înainte. Poate ca să mai fie loc şi pentru noi, dar să ne grăbim, să ne aşe­zăm pe lucru repede, cu stăruinţă şi pricepere. Altfel criza ne taie şi calea aceasta, încercuindu-ne fără cruţare. Să luăm o pildă ca să ne dăm seama de cum stă chestia. Ţara noastră e parcă anume orânduită de la natură ca să fie patria şi ne­sfârşit isvor de fructe minunate. Le avem? Nu. Dovada importul e­­norm ce facem, chiar de mere şi pere. E o adevărată ruşine. Şi doar a sădi un pom pădureţ nu ţine mai mult loc, nu costă mai scump nici nu cere îngrijiri mai grozave decât un pom de excelentă calitate. Dar lenea, nepriceperea, neprevederea, dispreţul calităţii, ca­re în multe se vădeşte la noi, fac să aducem pe piaţă niţele fructe pe care deabia dacă le mănâncă por­cii. Dacă ne îngrijiam de chestia as­ta de acum 20-30 de ani, hei... dar de ce să mai insistăm. Acelaş lucru cu legumele, pe ca­re le producem prea puţine dar mi­nunate, ca muicăeri aiurea. Până şi în America le-am putea exporta, dacă­­am avea prisos. Aviz deci tu­turor, până mai e vreme. Aviz mai cu seamă sus. I. TEODORESCU AMÂNAREA BACALAUREATULUI Ministerul instrucţiunii a făcut cunoscut că examenul de bacalau­reat, care urma să înceapă în ziua de 25 iunie, a fost amânat pentru 1 iulie. Această măsură a fost luată de d. prim ministru Iorga, întrucât d-sa intenţionează să modifice actuala lege a bacalaureatului în sesiunea parlamentară care se deschide la 15 iunie. Lucrările de pregătire pentru a­­cest examen (fixarea centrelor, nu­mirea comisiilor, etc.), vor continua în mod normal. Noua lege va prevede importante modificări atât în ceea ce privește programa analitică a examenului de bacalaureat cât și în ceea ce priveşte modalitatea de alcătuire a comisiu­­nilor. Furtul planurilor secrete ale unei mitraliere americane WASHINGTON. — Planurile se­crete ale unei mitraliere de un mo­del nou, destinată armatei ameri­cane, au fost sustrase din cassa de fier a unei fabrici de arme. Se cre­de că furtul a fost comis de către un spărgător de meserie. După alegeri Am rupt bâtele noastre, și am uitat că mai vin alegerile comunale. Desch­iderea congresului intern­aţional al aeronauticei Discursul regelui şi al d-lui Valentin Bibescu Duminică dimineaţa s-au deschis în sala fundaţiei Carol I desbateri­­le congresului internaţional al ae­ronauticei. Au luat parte reprezentanţi ai 34 de naţiuni. D. Valentin Bibescu preşedintele federaţiei internaţionale a luat loc pe un fotoliu, în spatele scaunului regal. Au participat membrii guvernu­lui, în frunte cu d. Nicolae Iorga, ofiţerii din aviaţia română, ataşaţii militari străini, etc. La ora 10 jumătate a sosit suve­ranul, care a fost aclamat îndelung, de către toţi cei prezenţi. DISCURSUL D-LUI BIBESCU După ce regele a ocupat fotoliul preşedinţial, d. Bibescu, care mai este încă suferind de pe urma ac­cidentului întâmplat în Indii, ia cu­vântul din fotoliul său, aducând în primul rând omagiul respectuos de recunoştinţă regelui Carol al II-lea. D-sa descrie în linii largi opera desfăşurată de suveran pentru pro­păşirea aviaţiei relevând în cele din urmă faptul că suveranul este pri­mul monarh care a luat calea ae­rului spre a răspunde apelului po­porului său, primul care a purtat uniforma de aviator încă din ziua descălecărei sale, şi în fine primul care a instituit un Ordin Regal, nou, destinat să recompenseze pe eroii aetului. Vorbitorul se adresează apoi pre­şedintelui consiliului de miniştri, spunându-i următoarele: „Cunoaşterea trecutului naţiunii noastre pe care o posedaţi mai bi­ne ca oricare om în viaţă,­­ de­parte de a vă umbri viziunea viito­rului, a făcut din domnia voastră apostolul respe­cat al timpurilor noui. Iată pentru ce salut în dv., un preşedinte de consiliu care are al şeaselea simţ al omului modern: simţul aerului. Relevă pierderea suferită de avia­ţie prin moartea contelui de la Vaulx căreia îi aduce un omagiu de profundă admiraţie. Transmite fiecăruia din reprezentanţii naţiu­nilor un omagiu particular care se adresează prin el naţiunei sale. Scopul nostru, al tuturor, este să abolim distanţa şi de a creea, prin viteză în securitate, şi prin difuza­rea aeronauticei în lume, o eră de intimitate universală care să facă din toate ţările noastre, ţări aliate şi prieteni­­im lupta frăţească con­tra elementelor. Şi când vom fi reu­şit umanitatea va cunoaşte pacea sub azurul unui nou cer. Domnilor, am onoarea să vă a­­nunţ că al 26-lea congres al Federa­ţiei Aeronautice Internaţionale este deschis. D. colonel MERYN O’GORMAN,— american — vice­preşedintele fede­raţiei internaţionale aeronautice, spun că toţi delegaţii aerocluburilor din lumea întreagă au onoarea de a se asocia la expresia de mulţumire pe care a remis-o preşedintele fede­raţiei regelui care nu e numai gaz­da congresiştilor, dar care a asistat altă dată la lucrările aviatorilor ca reprezentant al României la confe­rinţele din Paris şi Praga. Salută cu bucurie reîntoarcerea in ţara românească a prinţului Bibes­cu după ce a întâmpinat primejdii de nedescris în calitate de zburător curagios. Urează prinţului Bibescu şi aeroclubului regal al României viaţă lungă şi un succes răsunător în lumea întreagă. Suveranul a decorat apoi cu Vir­tutea Aeronautică în gradul de ofi­ţer pe generalul italian Piccio, care în timpul războiului a doborît 24 avioane. Banchetul de la Cercul Militar Duminică la ora 1 a avut loc la Cercul Militar un banchet oferit de aeroclubul României în onoarea membrior federaţiei internaţionale aeronautice. Au participat în afară de congre­­sişti şi d-nii miniştri C. Argetoia­­nu, Vâlcovici, Ghica, general Ştefă­­nescu-Amza, Manoilescu, membrii corpului diplomatic din Capitală, a­­taşaţii militari, etc. D. Oromoiu, vicepreşedintele ae­roclubului României luând cuvân­tul la şampanie a ridicat paharul pentru rege, pentru prinţul Bibescu şi congresişti. In numele congresiştilor a mul­ţumit d. colonel Goorman. D-sa şi-a exprimat sentimentele de ami­ciţie ale tuturor participanţilor la congres, pentru România. RECEPŢIA DE LA MOGOŞOAIA Seara a avut loc la castelul Mo­­goşoaia o recepţie dată de d. şi d-na Bibescu în onoarea congresiş­tilor aeronautici. Discursul regelui A luat apoi cuvântul regele Carol al II-lea care a ţinut Următorul discurs: Sunt fericit să salut la noi delega­ţii federaţiei internaţionale a Aero­nauticei. De multă vreme am avut bucuria să mă ocup de aviaţie al cărei destin se precizează din ce în ce mai mult. Federaţia internaţională e o ins­tituţie de pace, căci graţie ei nu numai se îngădue cunoaşterea între popoare, dar se înlătură şi motivele de vrajbă. In epoca aceasta de materialism, putem spune că aeronautica a sal­vat morala lumei. Curajul şi spi­ritul de sacrificiu al aviatorilor sunt factori de imbold la bine şi progres. Sunt convins că lucrările d­v., vor fi încununate de succes. Nu pot încheia fără să amintesc de cei plecaţi dintre noi, de contele de la Vaulx şi ceilalţi prezidenţi. Adresându-se Prinţului Bibescu M. S. Regele spune: — „Sunt fericit să astăzi se află in mijlocul nostru Prinţul Bibescu, unul dintre cei mai vechi sburători. Declar deschis congresul şi vă urez spor la muncă“. D. prof. N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri a cerut apoi să fie prezentat căpitanului Bănciu­­lescu, secretarul general al aeroclu­­bului, care după cum se ştie şi-a pierdut picioarele într’un accident întâmplat în timpul raidului Paris- Bucureşti. DECORAŢII ACORDATE Regele a conferit Luni dimineaţă ordinul Steaua României în gradul de comandor celor şase vice-preşe­­dinţi ai Federaţiei aeronautice şi Coroana României în gradul de co­mandor celor doi secretari. Mare incendiu in Egipt CAIRO, 9 (Rador).— 130 de locuinţe ale indigeni­lor au fost distruse de un incendiu, într-un sat lân­gă Kafreizayad. Cinci femei şi doi băr­baţi şi-au găsit moartea în flăcări. Linia ferată Ploeşti-Predeal ruptă din nou de apele Prahovei! O telegramă primită la direcţiu­nea generală a regiei autonome c. f. r., anunţă că în urma ploii torenţi­ale căzute ora noapte, terasamentele liniei ferate Ploeşti-Predeal, în drep­tul kilometrului 104 între staţiuni­le Matei-Basarab şi Breaza au fost din nou rupte de apele revărsate ale Prahovei pe o lungime de 40 me­tri. Linia a rămas suspendată com­plect în aer la o înălţime de patru metri. Serviciul de întreţinere c. f. r. a concentrat la faţa locului nu­meroase echipe de lucrători. MĂSURILE LUATE Atât dela Sinaia cât şi dela Plo­eşti s’au trimis mai, multe trenuri cu materiale, blocuri de, piatră şi zgură de cărbuni. Trenurile de călători dela şi pen­tru Braşov, Arad, Cluj, Oradia­ Ma­­re, circulă prin transbordare. Tra­ficul de marfă a fost cu desăvârşi­re suspendat până la noul dispozi­­ţiu vni. Se speră că restabilirea liniei va fi complect terminată diseară la ora 10. Trenul accelerat No. 23, Bucureşti- Curtici-Viena-Praga-Berlin, plecat aseară regulat din gara de Nord, a fost reţinut în stafia Câmpina pen­­tu a face transbordare cu trenul No. 36, care venia din direcţia Braşov- Predeal. Trenul special cu membrii şi in­vitaţii congresului internaţional de aviaţie ale cărui dezbateri au loc la Sinaia, a făcut transbordare la punctul de întrerupere cu garnitu­ra goală a trenului accelerat No. 24 de la Berlin-Praga-Viena-Curtici. TRENURI ÎNDRUMATE PRIN SIBIU Trenul de lux Orient-Express, Bu­­cureşti-Viena-Paris, şi acceleratul No. 31, Bucureşti-Cluj-Praga, au fost îndrumate pe ruta ocolitoare, adică prin Piteşti-Piatra-Olt-Sibiu. ★ D. general Mihail Ionescu direc­torul general al drumului de fier a dat ordine energice pentru a asigu­ra circulaţia regulată a trenurilor de călători. Această nouă rupere a liniei de mare trafic Bucureşti-Predeal, se da­­toreşte aceloraşi elemente ale natu­rii care au făcut ca râul Prahova să-şi schimbe cursul între staţiunile Matei Basarab şi Breaza, lucind-o peste linia ferată. ALTE LINII INUNDATE Linia Giurgiu-Videle a fost şi ea, deteriorată de ploi între staţiunile Bălănoaia şi Stăneşti. Sute de metri de balast au fost spălate de furia apelor revărsate de pe dealurile din împrejurimi. Trenul de persoane No. 944 a tre­buit să oprească în plin câmp întru­cât linia era suspendată în aer pe o mare întindere. Podeţul c. f. r. situat în aproprie­re de Bălănoaia a fost rupt de pe hoaie. S'au cerut credite băneşti şi trenu­­ri de materiale. I G. M. TRENURILE ÎNDRUMATE PRINI „ SIBIU, Braşov, 9. — In urma ploilor foarte abundente căzute în ultime­­­le două zile, apele Prahovei aul crescut din nou, ieşindu-şi din mal-| că« Linia ferată între Breaza şil Matei­ Basarab a fost complecta­l mente distrusă pe o porţiune foar-| te mare. Prahova şi-a schimbat din­­ nou­­cursul. Terasaonenul a fost­ complect­ spălat.­­ ★ 1 Toate trenurile care trebuiau sa plece ori din Braşov pentru Bucu­reşti, au fost înapoiate la Copşa- Mică şi îndrumate prin Sibiu-R.­­Vâlcea, la Bucureşti. Braşovul inundat Braşovul este oarecum izolat de vechiul regat, de­oarece circulaţia nu se poate face nici pe şosele. Canalul Timişului s-a revărsat în partea de sud a Braşovului, i­­nundând cartierele Suburbia, Bra­şovul Vechiu, Bartolomeu, diferite fabrici şi linii de garaj din margi­nea Braşovului. ALTE INUNDAŢII IN ARDEAL Deasemeni apele Oltului s’au re­vărsat pe o întindere extraordina­ră la Feldioara, Apaţa, Măieruş, etc., fundând recolte şi case. Ulti­mele două comune sunt înconjura­te de apă. Râul Turcului şi-a schimbat cursul în apropierea Tohanului Ve­chiu. Părăsindu-şi vechea matcă, apa Turcului a distrus recolte şi păşune, pe zeci de kilometri pă­traţi şi ameninţă şoseaua precum şi calea ferată Braşov-Zărneşti. * Din Făgăraş ni se anunţă că ape­le Oltului au făcut ravagii însem­nate şi in acest judeţ. Amănunte lipsesc. Ni se comunică deasemenea că în centrul Ardealului, apele Mure­şului, Someşul şi afluenţii lor mai mici, s’au revărsat.­­*• Asupra proporţiilor dezastrului şi asupra victimelor, lipsesc deo­camdată date precise, din cauză că în cele mai multe locuri circu­laţia cu autobuzele şi calea ferată precum şi comunicaţia telegrafo­­telefonică, este întreruptă. PETCAN T­r­atat­i­vele româno-germane De la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 8. — Delegaţia română, sub conducerea d-lui Cezar Popescu a so­sit azi, la ora 7 dimineaţa la Berlin. A fost întâmpi­nată la gară de d. Taşcă, ministrul R­o m­­â­ni­ei la Berlin şi de d. Georm­ă­­neat­u, ataşatul comercial român act. După amiază a avut loc o întrevedere intre d. Ce­zar Popescu şi d. Posse, şeful delegaţiei germane, cu care prilej s’a discutat programul tratativelor, care se vor desfăşura la ministerul economiei na­ţionale CH.

Next