Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)
1931-06-11 / nr. 8786
Anul XXVII- Mo. 8786 Astăzi a apărut * Reportaj — revista faptelor senzaţionale supliment gratuit la minunata revistă —♦ Realitatea Ilustrată 32 pagini . | 10 tei I tI A* Fondată in 1504 dă CONST. MILLE 12 pagini | 3 tei Ocărești, Sfr. Const. Mills 7-11 (Săbalar) | Telef.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66.. Joi II Iunie 1931 De vânzare numai magazinele Str. Doamnei 10 Cco?] Calea Victoriei 90 NE IAU VECINII ÎNAINTE Alarma sub forma aceasta a fost în mai multe rânduri dată, însă aproape fără folos. O pildă între multe: ştiinţa de carte. Rezultatul a fost şi este că am rămas cât departe în urma bulgarilor. Evident că ne-au întrecut şi ungurii şi grecii, în fine toată lumea, aşa că rămăseserăm buni codaşi. Astăzi o nouă alarmă se dă, acum în materie economică, în special agricolă. Cu ungurii, cu iugoslavii şi cu bulgarii suntem epicentrul crizei agricole. De jălania noastră se ocupă tot apusul, se preocupă cele două Americi, dar mizeriei noastre nu i se poate încă vedea capătuL Hambarele globului care crapă de cereale, vor primi pe deasupra, unt peste grăsime — pentru noi colac peste pupăză — noui recolte formidabile. Dacă mai continuă așa un timp — suntem deabia la începutul seriei celor șapte vaci grase, poveste care nu-i tocmai povesteanu se ştie ce se va întâmpla cu noi. Trebue deci să ne schimbăm pielea, adică după limbajul ştiinţific să ne adaptăm situaţiei. Situaţiilor am putea zice mai bine. După cum cu surprindere a constat-o d. Romier, francezul care ne-a vizitat de curând în lung şi în lat, prea ne mărginim numai la grâu şi porumb. Aşa nu mai merge, căci lumea începe a lua, de la un capăt la altul al globului, noui mersuri în care noi, cu grâul şi cu porumbul nostru — tragică şi paradoxală situaţie ! — riscăm totuşi să murim de foame, şi să murim de foame cu atât mai..sigur cu cât unul produce mai mult. Până una alta singura cale de scăpare ce se întrevede, şi dacă nu de scăpare, cel puţin de nepieire până la vremuri mai bune, e în variaţia producţiilor solului nostru. Mai trebue să ne bizuim şi pe culturi de plante industriale, pe creşterea de vite de tot soiul, pe munca, carnea, pielea, lâna şi laptele lor, pe creşteri de păsări de curte, cu maximum de producţii de ouă, pe albinărit, pe mătase naturală, pe fructe, peşte, etc. E tocmai ceia ce am neglijat desăvârşit până în prezent. Or, iată că vecinii noştri imediaţi sârbii, ungurii şi bulgarii, bântuiţi şi ei de criză în felul nostru, au început să pue la cale măsuri foarte serioase în privinţa asta, — adică încă odată ne-au luat-o înainte. Poate ca să mai fie loc şi pentru noi, dar să ne grăbim, să ne aşezăm pe lucru repede, cu stăruinţă şi pricepere. Altfel criza ne taie şi calea aceasta, încercuindu-ne fără cruţare. Să luăm o pildă ca să ne dăm seama de cum stă chestia. Ţara noastră e parcă anume orânduită de la natură ca să fie patria şi nesfârşit isvor de fructe minunate. Le avem? Nu. Dovada importul enorm ce facem, chiar de mere şi pere. E o adevărată ruşine. Şi doar a sădi un pom pădureţ nu ţine mai mult loc, nu costă mai scump nici nu cere îngrijiri mai grozave decât un pom de excelentă calitate. Dar lenea, nepriceperea, neprevederea, dispreţul calităţii, care în multe se vădeşte la noi, fac să aducem pe piaţă niţele fructe pe care deabia dacă le mănâncă porcii. Dacă ne îngrijiam de chestia asta de acum 20-30 de ani, hei... dar de ce să mai insistăm. Acelaş lucru cu legumele, pe care le producem prea puţine dar minunate, ca muicăeri aiurea. Până şi în America le-am putea exporta, dacăam avea prisos. Aviz deci tuturor, până mai e vreme. Aviz mai cu seamă sus. I. TEODORESCU AMÂNAREA BACALAUREATULUI Ministerul instrucţiunii a făcut cunoscut că examenul de bacalaureat, care urma să înceapă în ziua de 25 iunie, a fost amânat pentru 1 iulie. Această măsură a fost luată de d. prim ministru Iorga, întrucât d-sa intenţionează să modifice actuala lege a bacalaureatului în sesiunea parlamentară care se deschide la 15 iunie. Lucrările de pregătire pentru acest examen (fixarea centrelor, numirea comisiilor, etc.), vor continua în mod normal. Noua lege va prevede importante modificări atât în ceea ce privește programa analitică a examenului de bacalaureat cât și în ceea ce priveşte modalitatea de alcătuire a comisiunilor. Furtul planurilor secrete ale unei mitraliere americane WASHINGTON. — Planurile secrete ale unei mitraliere de un model nou, destinată armatei americane, au fost sustrase din cassa de fier a unei fabrici de arme. Se crede că furtul a fost comis de către un spărgător de meserie. După alegeri Am rupt bâtele noastre, și am uitat că mai vin alegerile comunale. Deschiderea congresului internaţional al aeronauticei Discursul regelui şi al d-lui Valentin Bibescu Duminică dimineaţa s-au deschis în sala fundaţiei Carol I desbaterile congresului internaţional al aeronauticei. Au luat parte reprezentanţi ai 34 de naţiuni. D. Valentin Bibescu preşedintele federaţiei internaţionale a luat loc pe un fotoliu, în spatele scaunului regal. Au participat membrii guvernului, în frunte cu d. Nicolae Iorga, ofiţerii din aviaţia română, ataşaţii militari străini, etc. La ora 10 jumătate a sosit suveranul, care a fost aclamat îndelung, de către toţi cei prezenţi. DISCURSUL D-LUI BIBESCU După ce regele a ocupat fotoliul preşedinţial, d. Bibescu, care mai este încă suferind de pe urma accidentului întâmplat în Indii, ia cuvântul din fotoliul său, aducând în primul rând omagiul respectuos de recunoştinţă regelui Carol al II-lea. D-sa descrie în linii largi opera desfăşurată de suveran pentru propăşirea aviaţiei relevând în cele din urmă faptul că suveranul este primul monarh care a luat calea aerului spre a răspunde apelului poporului său, primul care a purtat uniforma de aviator încă din ziua descălecărei sale, şi în fine primul care a instituit un Ordin Regal, nou, destinat să recompenseze pe eroii aetului. Vorbitorul se adresează apoi preşedintelui consiliului de miniştri, spunându-i următoarele: „Cunoaşterea trecutului naţiunii noastre pe care o posedaţi mai bine ca oricare om în viaţă, departe de a vă umbri viziunea viitorului, a făcut din domnia voastră apostolul respecat al timpurilor noui. Iată pentru ce salut în dv., un preşedinte de consiliu care are al şeaselea simţ al omului modern: simţul aerului. Relevă pierderea suferită de aviaţie prin moartea contelui de la Vaulx căreia îi aduce un omagiu de profundă admiraţie. Transmite fiecăruia din reprezentanţii naţiunilor un omagiu particular care se adresează prin el naţiunei sale. Scopul nostru, al tuturor, este să abolim distanţa şi de a creea, prin viteză în securitate, şi prin difuzarea aeronauticei în lume, o eră de intimitate universală care să facă din toate ţările noastre, ţări aliate şi prieteniim lupta frăţească contra elementelor. Şi când vom fi reuşit umanitatea va cunoaşte pacea sub azurul unui nou cer. Domnilor, am onoarea să vă anunţ că al 26-lea congres al Federaţiei Aeronautice Internaţionale este deschis. D. colonel MERYN O’GORMAN,— american — vicepreşedintele federaţiei internaţionale aeronautice, spun că toţi delegaţii aerocluburilor din lumea întreagă au onoarea de a se asocia la expresia de mulţumire pe care a remis-o preşedintele federaţiei regelui care nu e numai gazda congresiştilor, dar care a asistat altă dată la lucrările aviatorilor ca reprezentant al României la conferinţele din Paris şi Praga. Salută cu bucurie reîntoarcerea in ţara românească a prinţului Bibescu după ce a întâmpinat primejdii de nedescris în calitate de zburător curagios. Urează prinţului Bibescu şi aeroclubului regal al României viaţă lungă şi un succes răsunător în lumea întreagă. Suveranul a decorat apoi cu Virtutea Aeronautică în gradul de ofiţer pe generalul italian Piccio, care în timpul războiului a doborît 24 avioane. Banchetul de la Cercul Militar Duminică la ora 1 a avut loc la Cercul Militar un banchet oferit de aeroclubul României în onoarea membrior federaţiei internaţionale aeronautice. Au participat în afară de congresişti şi d-nii miniştri C. Argetoianu, Vâlcovici, Ghica, general Ştefănescu-Amza, Manoilescu, membrii corpului diplomatic din Capitală, ataşaţii militari, etc. D. Oromoiu, vicepreşedintele aeroclubului României luând cuvântul la şampanie a ridicat paharul pentru rege, pentru prinţul Bibescu şi congresişti. In numele congresiştilor a mulţumit d. colonel Goorman. D-sa şi-a exprimat sentimentele de amiciţie ale tuturor participanţilor la congres, pentru România. RECEPŢIA DE LA MOGOŞOAIA Seara a avut loc la castelul Mogoşoaia o recepţie dată de d. şi d-na Bibescu în onoarea congresiştilor aeronautici. Discursul regelui A luat apoi cuvântul regele Carol al II-lea care a ţinut Următorul discurs: Sunt fericit să salut la noi delegaţii federaţiei internaţionale a Aeronauticei. De multă vreme am avut bucuria să mă ocup de aviaţie al cărei destin se precizează din ce în ce mai mult. Federaţia internaţională e o instituţie de pace, căci graţie ei nu numai se îngădue cunoaşterea între popoare, dar se înlătură şi motivele de vrajbă. In epoca aceasta de materialism, putem spune că aeronautica a salvat morala lumei. Curajul şi spiritul de sacrificiu al aviatorilor sunt factori de imbold la bine şi progres. Sunt convins că lucrările dv., vor fi încununate de succes. Nu pot încheia fără să amintesc de cei plecaţi dintre noi, de contele de la Vaulx şi ceilalţi prezidenţi. Adresându-se Prinţului Bibescu M. S. Regele spune: — „Sunt fericit să astăzi se află in mijlocul nostru Prinţul Bibescu, unul dintre cei mai vechi sburători. Declar deschis congresul şi vă urez spor la muncă“. D. prof. N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri a cerut apoi să fie prezentat căpitanului Bănciulescu, secretarul general al aeroclubului, care după cum se ştie şi-a pierdut picioarele într’un accident întâmplat în timpul raidului Paris- Bucureşti. DECORAŢII ACORDATE Regele a conferit Luni dimineaţă ordinul Steaua României în gradul de comandor celor şase vice-preşedinţi ai Federaţiei aeronautice şi Coroana României în gradul de comandor celor doi secretari. Mare incendiu in Egipt CAIRO, 9 (Rador).— 130 de locuinţe ale indigenilor au fost distruse de un incendiu, într-un sat lângă Kafreizayad. Cinci femei şi doi bărbaţi şi-au găsit moartea în flăcări. Linia ferată Ploeşti-Predeal ruptă din nou de apele Prahovei! O telegramă primită la direcţiunea generală a regiei autonome c. f. r., anunţă că în urma ploii torenţiale căzute ora noapte, terasamentele liniei ferate Ploeşti-Predeal, în dreptul kilometrului 104 între staţiunile Matei-Basarab şi Breaza au fost din nou rupte de apele revărsate ale Prahovei pe o lungime de 40 metri. Linia a rămas suspendată complect în aer la o înălţime de patru metri. Serviciul de întreţinere c. f. r. a concentrat la faţa locului numeroase echipe de lucrători. MĂSURILE LUATE Atât dela Sinaia cât şi dela Ploeşti s’au trimis mai, multe trenuri cu materiale, blocuri de, piatră şi zgură de cărbuni. Trenurile de călători dela şi pentru Braşov, Arad, Cluj, Oradia Mare, circulă prin transbordare. Traficul de marfă a fost cu desăvârşire suspendat până la noul dispoziţiu vni. Se speră că restabilirea liniei va fi complect terminată diseară la ora 10. Trenul accelerat No. 23, Bucureşti- Curtici-Viena-Praga-Berlin, plecat aseară regulat din gara de Nord, a fost reţinut în stafia Câmpina pentu a face transbordare cu trenul No. 36, care venia din direcţia Braşov- Predeal. Trenul special cu membrii şi invitaţii congresului internaţional de aviaţie ale cărui dezbateri au loc la Sinaia, a făcut transbordare la punctul de întrerupere cu garnitura goală a trenului accelerat No. 24 de la Berlin-Praga-Viena-Curtici. TRENURI ÎNDRUMATE PRIN SIBIU Trenul de lux Orient-Express, Bucureşti-Viena-Paris, şi acceleratul No. 31, Bucureşti-Cluj-Praga, au fost îndrumate pe ruta ocolitoare, adică prin Piteşti-Piatra-Olt-Sibiu. ★ D. general Mihail Ionescu directorul general al drumului de fier a dat ordine energice pentru a asigura circulaţia regulată a trenurilor de călători. Această nouă rupere a liniei de mare trafic Bucureşti-Predeal, se datoreşte aceloraşi elemente ale naturii care au făcut ca râul Prahova să-şi schimbe cursul între staţiunile Matei Basarab şi Breaza, lucind-o peste linia ferată. ALTE LINII INUNDATE Linia Giurgiu-Videle a fost şi ea, deteriorată de ploi între staţiunile Bălănoaia şi Stăneşti. Sute de metri de balast au fost spălate de furia apelor revărsate de pe dealurile din împrejurimi. Trenul de persoane No. 944 a trebuit să oprească în plin câmp întrucât linia era suspendată în aer pe o mare întindere. Podeţul c. f. r. situat în apropriere de Bălănoaia a fost rupt de pe hoaie. S'au cerut credite băneşti şi trenuri de materiale. I G. M. TRENURILE ÎNDRUMATE PRINI „ SIBIU, Braşov, 9. — In urma ploilor foarte abundente căzute în ultimele două zile, apele Prahovei aul crescut din nou, ieşindu-şi din mal-| că« Linia ferată între Breaza şil Matei Basarab a fost complectal mente distrusă pe o porţiune foar-| te mare. Prahova şi-a schimbat din noucursul. Terasaonenul a fost complect spălat. ★ 1 Toate trenurile care trebuiau sa plece ori din Braşov pentru Bucureşti, au fost înapoiate la Copşa- Mică şi îndrumate prin Sibiu-R.Vâlcea, la Bucureşti. Braşovul inundat Braşovul este oarecum izolat de vechiul regat, deoarece circulaţia nu se poate face nici pe şosele. Canalul Timişului s-a revărsat în partea de sud a Braşovului, inundând cartierele Suburbia, Braşovul Vechiu, Bartolomeu, diferite fabrici şi linii de garaj din marginea Braşovului. ALTE INUNDAŢII IN ARDEAL Deasemeni apele Oltului s’au revărsat pe o întindere extraordinară la Feldioara, Apaţa, Măieruş, etc., fundând recolte şi case. Ultimele două comune sunt înconjurate de apă. Râul Turcului şi-a schimbat cursul în apropierea Tohanului Vechiu. Părăsindu-şi vechea matcă, apa Turcului a distrus recolte şi păşune, pe zeci de kilometri pătraţi şi ameninţă şoseaua precum şi calea ferată Braşov-Zărneşti. * Din Făgăraş ni se anunţă că apele Oltului au făcut ravagii însemnate şi in acest judeţ. Amănunte lipsesc. Ni se comunică deasemenea că în centrul Ardealului, apele Mureşului, Someşul şi afluenţii lor mai mici, s’au revărsat.*• Asupra proporţiilor dezastrului şi asupra victimelor, lipsesc deocamdată date precise, din cauză că în cele mai multe locuri circulaţia cu autobuzele şi calea ferată precum şi comunicaţia telegrafotelefonică, este întreruptă. PETCAN Tratativele româno-germane De la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 8. — Delegaţia română, sub conducerea d-lui Cezar Popescu a sosit azi, la ora 7 dimineaţa la Berlin. A fost întâmpinată la gară de d. Taşcă, ministrul Ro mâniei la Berlin şi de d. Geormăneatu, ataşatul comercial român act. După amiază a avut loc o întrevedere intre d. Cezar Popescu şi d. Posse, şeful delegaţiei germane, cu care prilej s’a discutat programul tratativelor, care se vor desfăşura la ministerul economiei naţionale CH.