Dimineaţa, septembrie 1931 (Anul 27, nr. 8867-8895)

1931-09-15 / nr. 8881

Anul Xli'iul - No. 8881 No. 9 apărut din exce­lenta publicațiune este o minune! Fondată în 1904 de CONST. MILLE3 Lei I București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) Telel.: 306/67, 321/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 & paginni Marti 15 Septembrie 1831 SUTE DE CLIŞEE FOTOGRAFICE ŞI ILUSTRAŢIUNI IN CULORI ŞI SENZAŢIONALE REPORTAJE, PU­BLICĂ MINUNATA REVISTĂ IRIBALITATIEA Mustrată APĂRUTĂ IN 32 PAGINI, CU UN MINUNAT SUPLIMENT „REPOR­TAJ“. Tragedia funcţionarilor iarăşi se vorbeşte de scăderea salariilor şi de reduceri la perso-1“­nal. Se discută şi chestia armoni­zării Guvernul încă nu s’a pronun­ţat: întâiu îi armonizează pe func­ţionari şi apoi îi dă afară, sau în­tâiu îi suprimă şi după aceia îi supune operaţiei muzicale de ar­monizare... Slujbaşii trăesc de câţiva ani în panică. In alte ţări s’a studiat şi s’a re­zolvat problema funcţionarilor prin reduceri după mari preavize, şi în urma unui aranjament — ca sta­tul să plătească funcţionarului li­cenţiat din serviciu, timp de câţi­va ani, leafa la început întreagă şi apoi redusă în oarecare proporţii. Funcţionarii nicăeri n’au fost a­­runcaţi pe drumuri­ Pretutindeni li s’a asigurat existenţa pentru câţi­va ani, pentru ca ei — în vremea aceasta — să-şi găsească o altă o­­cupaţie. La noi lucrurile se petrec cu to­tul altfel. Funcţionarul primeşte a­­dresa de licenţiare cu câteva zile înainte de întâiu­­l lunii — uneori şi mai târziu. Câteodată darea a­­fară se operează cu o lună în urmă (Cunoaştem cazuri). A doua zi după primirea adre­sei, slujbaşul rămâne muritor de foame — cu părinţii şi cu copiii. Chiar salarul de câteva mii de lei pe lună nu putea asigura func­ţionarului decât un traiu de mize­rie — dar i-l asigura... Fără el — foamea, cerşetoria, sinuciderea... Mizeria funcţionarilor se vede după hainele lor ponosite, după ghetele scâlciate, după fetele de oameni subalimentaţi, otrăviţi de aerul viciat din biurourile supra­populate şi expuşi tuberculozei, ca­re şi-a fixat sediul în administra­ţiile publice. Pe lângă lipsurile de ordin ma­terial, se adaugă teroarea scăderii lefurilor şi chiar a suprimării din serviciu. Şeful unei administraţii din pro­vincie ne spunea, că’n biurourile de subt ordinele lui nu se mai lu­crează. Slujbaşii nu mai au capul la lucrările de biurou. Fiecare face ceva de mântuială. Toţi aşteaptă veşti rele din Bucureşti. Când se aduce dimineaţa poşta din Capita­lă, toţi funcţionarii lasă tocurile şi, livizi, se reped să vadă dacă nu cumva a sosit vre­un ordin de dare afară. Slujbaşii umblă în toa­te părţile după protecţii, se pros­ternă în faţa şefilor şi ţin în alar­mă întreaga lor familie. * Un nou ordin circular interzice funcţionarilor de a interveni prin persoane influente pentru menţine­rea în slujbă. Nu-s admise nici au­dienţele la ministru sau la secreta­rul general. Plângerile trebue să se facă pe scară erarhică. Cunoaştem acest sistem. Dacă pe lângă cele câteva sute de mii de funcţionari ai statului, adăugăm şi pe funcţionarii comu­nali — şi ei în aceiaşi situaţie, — ajungem la o masă de câteva mi­lioane de oameni, membri ai fami­liilor funcţionăreşti. Această masă trăeşte în panică, subt teroare. Ea va fi sărăcită şi mai mult. Iar o parte din ea va fi aruncată pe drumuri, ferment­ de tulburări şi de disoluţie — în aces­te vremuri cu şomaj muncitoresc atât de întins. Fiind vorba dip economii, guver­nanţii s’au uitat veşnic la funcţio­­nărime — furnizoare de venituri sigure. La alte soluţii guvernele nu s'au gândit şi nici nu s’au putut gândi — din pricina unei anumite concepţii dominante. Acum pentru prima bară s’a vor­bit de economii la armată — dome­niul tabu... , Ziarul „Adevărul“ a dat exem­plul Cehosiovaciei care, îiî condi­ţii asemănătoare, nu s’a dat îndă­răt dela reduceri în bugetul ar­matei. In aceste vremuri de dezastru mondial, nimeni n’are chef să scoa­tă sabia din teacă-Dar — oricum s’ar prezenta si­tuaţia — un lucru e sigur: război­­iul nu se face numai cu maşini au­tomate şi numai pe front. Războ­­iul se face de întregul popor — cu toate resursele-i materiale şi morale. Oricât de multe şi de sclipitoare baionete ar fi — fără mâna vân­­joasă şi fără sufletul pătruns de-un ideal... nu se poate face nimic. Cum armata se recrutează din civili, o bună organizare a oastei trebue să înceapă din case şi din biurouri — de unde vor veni vii­torii soldaţi.. Şi ’n primul rând trebue de în­­zdrăvenit organismul social, ame­ninţat de tragedia funcţionarilor. M. Sevastos Capitala înfrum­useţează Dărâmarea imobilului. Greceanii pentru lărgirea căii Victoriei CAPONE ISIETME ■iranoi VIE­NA. — „Neue Freie Presse” a­­nunţă din New-York. Judecătorul fe­deral din Chicago, James Wilkerston, a deschis acum procedura ordinară împotriva lui Al Capone. Deoarece judecătorul n’a vrut să asigure acu­zatului, înainte de pronunţarea sen­tinţei o pedeapsă uşoară în schimbul mărturisirii sale, Al Capone şi-a re­tras mărturisirea, oferind noul dovezi de nevinovăţia sa. Cât de mare trebue să fie teroarea pe care Capone şi partizanii săi o exercitează asupra populaţiei din Chicago, a putut-o constata judecă­torul federal când comisiunea jura­ţilor, care s’a ocupat­ cu instrucţia preliminară, aşa numitul „Marale Juriu“, care după dreptul american ridică acuzaţia formală in baza cer­cetărilor sale, a înapoiat judecătoru­lui dosarul de acuzaţiuni cu decla­raţia că nu are de formulat nici o acuzaţie pentru călcarea legii prohi­biţiei. In acest chip se încearcă sa­botarea procesului, care trebuia să înceapă acţiunea hotărîtoare împo­triva gangsterilor. APOSTOLUL MODERN — Cine a zis: „Lăsaţi copiii să vină la mine“? —­ Tata. — Dar ce tată tu e Chri­stos? — Nu, e perceptor. Descoperirea asasinului din calea Rahovei • * 4 Cafegiul Gheorghe Niţescu zis Moca nu a fost arestat Am relatat în câteva reportaţii pu­blicate în ziarul „Dimineaţa“, împre­jurările în care a fost asasinat în ca­lea Rahovei, în faţa localului de pe­trecere Ştefan Mladenovici, funcţio­narul de cale ferată Nicolae Crihăl­­meanu. Victima petrecuse în noaptea de 26 spre 27 August în acel local îm­preună cu mai mulţi prieteni şi cu două artiste de varieteu, anume E­­caterina Ionescu zisă Nady, domici­liată la hotelul Cor­oana şi Dăniţa Măceanu cu locuinţa la hotel Euro­pa din calea Griviţei. UJJ PRIETEN, INTR’AJUTOR Printre prietenii cari au petrecut cu Crihălmeanu se afla şi cafegiul Gheorghe Niţescu zis Mocanu, domi­ciliat în cartierul Crângaşi, consi­derat ca cel mai voinic om din ma­hala şi vestit scandalagiu. El fusese chemat la cheful din bodega lui Şte­­fan Şiladenovici, de către Crihăl­meanu. ..care la un moment dat se afla­ în pericol în urma unui scandal izbucnit în acel local. Către ziuă, scandalul a reizbucnit, produ­cându-se o încăerare sângeroa­să. Geamurile bodegii au fost sparte. Toţi cheflii au fost bătuţi de către diverşi indivizi cu trecut dubios, în­tre cari se afla şi un anume Gheor­ghe Rădulescu. In timpul luptei s’au auzit­ trei detunături de armă. Ni­meni nu ştia cine a tras. Un glonte a lovit în abdomen pe Crihălmeanu, iar altul a nimerit pe fiul lui Gh. Rădulescu. Răniţii au fost duşi în stare gravă la spital. A doua zi Cri­hălmeanu a încetat din viaţă. Celălalt rănit însă a fost salvat şi se află şi acum în tratamentul spi­talului Brâncovenesc. DISPARIŢIA LUI GH. NIŢESCU Din dimineaţa zilei de joi 27 Au­gust Gheorghe Niţescu a dispărut fără a i se mai putea da de urmă. Căutat acasă, în cartierul Crângaşi, soţia dispărutului a declarat poliţiş­tilor că Niţescu nu s-a mai înapoiat de 48 de ore şi nu ştie nici locul unde se află. Poliţia a căutat să stabilească un amănunt important în această crimă, care la început era învăluită în mi­ster. In primul rând, cine a tras cu re­volverul? Faptul că Niţescu a dis­părut, nu era un indiciu că dânsul este autorul crimei., Dispărutul era bun prieten cu victima şi nu se pu­tea ca tocmai el să omoare pe Cri­hălmeanu, fără nici un motiv. Rudele defunctului afirmau că vic­tima a fost atrasă într’o cursă în casa lui Mladenovici, pentru a fi su­primată. Această afirmaţie era întărită de amănuntul că Crihălmeanu avusese legături de dragoste cu femeia Va­leria Olteanu, actuala concubină a lui Ștefan Mladenovici, proprietarul bodegii „La Sârbu“ din calea Raho­vei 187. Mladenovici fusese chiar arestat în primul moment, fiind bănuit că avea un amestec în această afacere. Dovedindu-se însă ulterior că este nevinovat a fost pus în libertate. MISTERUL SE LĂMUREŞTE Autorităţile aşteptau însă să se producă arestarea lui Niţescu, pentru ca întreaga această afacere să fie lă­murită pe deplin. S’au făcut investigaţii în toate un­ghiurile Capitalei pentru ca să se dea de urma dispărutului. D. inspector Frânculescu, şeful si­guranţei poliţiei Capitalei s’a ocupat personal de această urmărire, trimi­ţând în diverse cartiere agenţi pri­cepuţi şi abili pentru a da de ascun­zătoarea lui Niţescu. Investigaţiile făcute în ultimele zile au dat un re­zultat favorabil. Gheorghe Niţescu, zis Mocanu a putut fi arestat. El a fost adus la prefectura poliţiei Capitalei şi anche­tat de către d. inspector Frânculescu şi comisar Preoţescu. CINE A TRAS CU REVOLVERUL? Arestatul a făcut o declaraţie re­velatoare. A mărturisit că dânsul a tras cu revolverul asupra acelora cari au atacat pe prietenii săi. In învălmăşeală, un glonte a nimerit şi pe amicul său Crihălmeanu. Regretă că acesta a fost omorît, ceea ce n’ar fi dorit niciodată. Plângând, a pove­stit împrejurările în care s’a pro­dus scandalul sângeros din noaptea fatală, accentuând că a venit la bo­dega „La Sârbu” din calea Rahovei, chemat de Crihălmeanu, care se g sea în primejdie mare. Cu actele dresate criminalul va fi înaintat astăzi parchetului unde se va face un­ supliment de cercetări. Niţescu va fi confruntat şi cu ră­nitul Rădulescu, de la spitalul Brân­covenesc, care urmează să confirme spusele criminalului. B. RÂPEANU Atacul banditesc de pe şoseaua Târgovişte-Sinaia TÂRGOVIŞTE, 12. —Un atac ban­ditesc de o rară îndrăzneală s’a să­vârşit ori noapte la ora 1 jun, pe şoseaua naţională Târgovişte-Sinaia la kilometrul 55, în apropiere de comuna Băceşti. Locuitorii Matei Ionescu şi Ion Gheorghe Diaconu din comuna Hră­neşti, judeţul Dâmboviţa mergeau spre casă venind de la Târgovişte, cu două care încărcate cu marfă. La punctul sus zis au fost atacaţi de 6 bandiţi înarmaţi, cari i-au so­mat să oprească. Locuitorii vrând să dea bici cailor, bandiţii i-a o­­prit forţat, ameninţându-i cu revol­verele. După aceea au început să-i maltrateze, cerându-le bani. Locuitorii, de frică au dat bandi­ţilor 8.000 lei. După ce le-au luat banii şi câteva baloturi cu mară, bandiţii le-au dat drumul. După zece minute hoţii au atacat alte două căruţe, în care se găseau doi oameni şi trei femei din comu­na Runcu. După ce le-a luat banii bandiţii au dispărut. Cazul fiind adus la cunoştinţa şe­fului de post respectiv, acesta a în­ceput cercetările. Au fost arestaţi până acum doi indivizi cari declară că nu au nici o cunoştinţă de aceste jafuri. CONGRESUL LI­GICULTURALE Liga culturală se întruneşte în congres. De astădată nu este vorba de un simplu congres anual, întru­cât se împlinesc 40 de ani de la în­­finţarea acestei istituţiuni româ­neşti, de care este legată în mare parte întreaga acţiune culturală naţionalistă din ultimii 25 de ani. Liga culturală sau mai bine zis „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor“ s-a înfiinţat acum 40 de ani cu scopul indicat chiar în nu­mele ce şi l-a dat. Alături de „As­­tra“ din Ardeal, Liga culturală a lucrat în mod intensiv şi cu folos pentru răspândirea culturii româ­neşti printre românii din Ungaria şi pentru a deştepta în păturile in­telectuale din vechiul regat, senti­mentul de solidaritate naţională cu fraţii de peste munţi. In vremurile de vitregie, prin ca­ri a trecut neamul românesc acti­vitatea Ligii culturale a adus foloa­se morale de mare preţ. Guvernele româneşti de pe vremuri nu puteau face nici un demers în favoarea ro­mânilor asupriţi de dincolo de Car­­paţi. Oficialitatea din regat se lo­vea de raporturile unei ţări mici faţă de un sistem de mari puteri, de care mai era legat şi printr’un tra­tat de alianţă. Oficialitatea va con­damnată să închidă ochii la toate persecuţiunile, pe cari le îndurau românii din Transilvania şi nu pu­teau oferi nici măcar ajutoare pen­tru întreţinerea de şcoli româneşti sau pentru alte scopuri culturale. Iar ochii românilor ardeleni erau în­dreptăţi spre „ţară“, cum se zicea în mod curent vechiului regat. In acele împrejurări tragice Li­ga culturală şi-a luat rolul de a face legătura între românimea din re­gat şi între asupriţii de dincolo de Carpaţi. Cărţi, broşuri, foi volante, plecau spre Transilvania din biu­rourile Ligii culturale, iar conferin­ţele şi congresele organizate în di­ferite centre ale vechiului regat, pă­strau vie în inimile tuturor proble­ma românilor ardeleni cari trebuiau desrobiţi. Mulţi dintre fruntaşii in­telectuali ai Ardealului, care au tre­buit să fugă de urgia temniţelor po­litice ungureşti, au găsit refugiu şi sprijin cu ajutorul Ligii culturale. Astfel încetul cu încetul s’a creat o adevărată colaborare frăţească în­tre fruntaşii intelectuali din regatul liber şi cei din Ardeal. Nu era in ţi­nuturile româneşti din Ungaria ni­menea, care să nu ştie despre Liga culturală şi să nu vorbească cu ad­miraţie şi recunoştiinţă despre ac­tivitatea ei. Adunarea generală de astăzi a Li­gii culturale va fi primită deci cu sentimente pioase de toată lumea. Şi n’ar fi rău dacă amintirea activită­ţii acestei societăţi ar trezi un mo­ment de reculegere dincolo de Car­paţi, potolind asperităţile ce s’au ivit în ultimii zece ani. Şi ar fi ia­răşi bine, dacă Liga culturală ar hotărî să-şi continue activitatea pen­tru refacerea unei adevărate unităţi sufleteşti a românilor de pretutin­deni. Ar săvâr­şi astfel o operă tot atât de importantă, ca şi aceia dinain­te de război. Vorbind despre Liga culturală nu se poate să nu amintim şi de cel care a condus-o în ultimii 25 de ani, imprimându-i viaţă şi activitate rodnică : a fost d. profesor Niculae Iorga, de numele căruia s-a legat pentru totdeauna în istoria mişcărei culturale româneşti, liga ce-şi săr­bătoreşte astăzi 40 de ani de fiinţă. Timp de 25 ani d. profesor Niculae Iorga a fost inima acestei societăţi, căreia a ştiut să-i dea o situaţie înaltă în lumea românească. Ani de zile d. Iorga şi-a consacrat o mare parte din energia sa în folosul Li­gii culturale şi de aceia este firesc ca adunarea generală de astăzi să­­şi sărbătorească în mod deosebit preşedintele, care a împlinit 60 de ani. L. P. NASTA Sosirea congresi­ştilor la Focşani De la trim­isul nostru FOCŞANI. 12.­­ In vederea con­gresului Ligii Culturale şi a ani­versării a 40 ani de existenţă a a­­cestei instituţii de cultură româneas­că, care va avea loc mâine 13 şi Luni 14 Septembrie, în localitate, au sosit astăzi numeroşi participanţi, reprezentând diverse secţii cultu­rale din întreaga ţară. Congresiştii au fost primiţi în ga­ră, cu muzica militară şi tarafuri de lăutari din munţii Vrancei, de că­tre autorităţile locale şi membrii co­mitetului organizator, etc. De la gară s’a format un convoi, în frunte cu muzica militară şi cerce­taşi cari au mers până la prefec­tură şi de aci la teatrul Comunal. Oraşul a fost frumos pavoazat. Astăzi seară la ora 8 jum. d. prof. Longinescu a ţinut o conferinţă, tratând despre „Aerul Lichid“. Con­ferinţa a fost însoţită de numeroase experienţe. In cursul nopţii vor mai sosi şi alţi congresişti. In vederea congresului au sosit venind de la Sinaia, d-nii prof. N. Iorga, primul ministru, d. Munteanu N. Râmnic, subsecretar de stat, Lengucianu, secretar general la mi­nisterul de justiţie. Cu trenul de 9.40 a sosit d-na Iorga şi d-rele misionare de la Văle­nii de Munte. Se anunţă că vor participa la con­gres peste 500 de persoane, repre­zentante ale filialelor Ligii Cultu­rale din întreaga ţară. NICUSIN Lordul Cecil despre criza economică europeană , cuvântare prin radio poporul VIENA.­­ Cu prilejul emisiu­nilor organizate în ziua de 10 a. c. la Geneva de către societatea „Ra­­vag“, a luat cuvântul şi secretarul Hendy vice-preşedintelui Ligii Na­ţiunilor, lordul Cecil, care a dat ci­tire unui discurs al lordului adre­sat auditorilor austriaci. Lordul Cecil spune între altele: A 12-a adunare a Ligii Naţiunilor îşi ţine acum şedinţele sub presiu­nea unei mari crize financiare. Este prea de­vreme, să se spună întrucât organele Ligii Naţiunilor vor fi în stare să propună oarecare remedii de grabnică eficacitate, pentru a descurca haosul finan­ciar din Europa. Dar în tot cazul adunarea va contribui foarte mult pentru a se restabili din nou în­crederea reciprocă, încredere a că­rei pierdere a fost cauza princi­pală a prăbușirii creditelor. INTERESUL COMUN AL CONTI­NENTULUI „Asigurarea reciprocă a sentimen­telor de prietenie între oameni de Stat nu este suficientă; adunarea trebue să amintească lumii despre marile şi rodnicile acţiuni pe care le-a îndeplinit Liga Naţiunilor şi să contrbue la redeşteptarea conştiinţei despre adevărata unitate a Continen­tului nostru şi a civilizaţiei noastre. Căci, suntem atât de legaţi în gri­jile noastre, încât numai prin unire putem spera, să redobândim bună­starea noastră pierdută. Boala eco­nomică a lumii nu poate fi vinde­cată numai prin acţiunea izolată a c­­ordului Cecil către austriac unor state. Toate ţările trebue să se unească pentru a găsi o soluţiune. Acum câţiva ani, Austria a chemat în ajutor Liga Naţiunilor, şi unde ar fi fost acum Austria şi Europa, dacă ajutorul n’ar fi fost acordat repede? Austria s’a adresat din nou, prin intremediul cancelarului său, Ligii Naţiunilor. Liga Naţiunilor a recunoscut obligaţia de a răspunde acestui apel. Sunt sigur că patria mea, împreună cu toţi ceilalţi mem­bri ai Ligii Naţiunilor, aşteaptă de la toţi aceia cărora Consiliul Ligii Ie-a dat însărcinarea să contribue la restabilirea finaciară a Austriei, nu numai o uşurare trecătoare, ci reforme de o eficacitate durabilă. ASANAREA EUROPEI ÎNCEPE CU AUSTRIA „Totuşi, nu trebue să sperăm că asemenea măsuri vor avea un succes durabil, dacă ele nu se vor extinde asupra situaţiei economice şi finan­ciare a întregei Europe. E oare prea mult să se spere că, după cum actua­lele dificultări financiare au început prin asaltul asupra unei bănci au­striaca şi vindecarea tuturor suferin­ţelor comune va porni tot din Au­stria?”. Citiţi la Ultima Oră: Consfătuirea agricultorilor

Next