Dimineaţa, septembrie 1931 (Anul 27, nr. 8867-8895)
1931-09-15 / nr. 8881
Anul Xli'iul - No. 8881 No. 9 apărut din excelenta publicațiune este o minune! Fondată în 1904 de CONST. MILLE3 Lei I București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) Telel.: 306/67, 321/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 & paginni Marti 15 Septembrie 1831 SUTE DE CLIŞEE FOTOGRAFICE ŞI ILUSTRAŢIUNI IN CULORI ŞI SENZAŢIONALE REPORTAJE, PUBLICĂ MINUNATA REVISTĂ IRIBALITATIEA Mustrată APĂRUTĂ IN 32 PAGINI, CU UN MINUNAT SUPLIMENT „REPORTAJ“. Tragedia funcţionarilor iarăşi se vorbeşte de scăderea salariilor şi de reduceri la perso-1“nal. Se discută şi chestia armonizării Guvernul încă nu s’a pronunţat: întâiu îi armonizează pe funcţionari şi apoi îi dă afară, sau întâiu îi suprimă şi după aceia îi supune operaţiei muzicale de armonizare... Slujbaşii trăesc de câţiva ani în panică. In alte ţări s’a studiat şi s’a rezolvat problema funcţionarilor prin reduceri după mari preavize, şi în urma unui aranjament — ca statul să plătească funcţionarului licenţiat din serviciu, timp de câţiva ani, leafa la început întreagă şi apoi redusă în oarecare proporţii. Funcţionarii nicăeri n’au fost aruncaţi pe drumuri Pretutindeni li s’a asigurat existenţa pentru câţiva ani, pentru ca ei — în vremea aceasta — să-şi găsească o altă ocupaţie. La noi lucrurile se petrec cu totul altfel. Funcţionarul primeşte adresa de licenţiare cu câteva zile înainte de întâiul lunii — uneori şi mai târziu. Câteodată darea afară se operează cu o lună în urmă (Cunoaştem cazuri). A doua zi după primirea adresei, slujbaşul rămâne muritor de foame — cu părinţii şi cu copiii. Chiar salarul de câteva mii de lei pe lună nu putea asigura funcţionarului decât un traiu de mizerie — dar i-l asigura... Fără el — foamea, cerşetoria, sinuciderea... Mizeria funcţionarilor se vede după hainele lor ponosite, după ghetele scâlciate, după fetele de oameni subalimentaţi, otrăviţi de aerul viciat din biurourile suprapopulate şi expuşi tuberculozei, care şi-a fixat sediul în administraţiile publice. Pe lângă lipsurile de ordin material, se adaugă teroarea scăderii lefurilor şi chiar a suprimării din serviciu. Şeful unei administraţii din provincie ne spunea, că’n biurourile de subt ordinele lui nu se mai lucrează. Slujbaşii nu mai au capul la lucrările de biurou. Fiecare face ceva de mântuială. Toţi aşteaptă veşti rele din Bucureşti. Când se aduce dimineaţa poşta din Capitală, toţi funcţionarii lasă tocurile şi, livizi, se reped să vadă dacă nu cumva a sosit vreun ordin de dare afară. Slujbaşii umblă în toate părţile după protecţii, se prosternă în faţa şefilor şi ţin în alarmă întreaga lor familie. * Un nou ordin circular interzice funcţionarilor de a interveni prin persoane influente pentru menţinerea în slujbă. Nu-s admise nici audienţele la ministru sau la secretarul general. Plângerile trebue să se facă pe scară erarhică. Cunoaştem acest sistem. Dacă pe lângă cele câteva sute de mii de funcţionari ai statului, adăugăm şi pe funcţionarii comunali — şi ei în aceiaşi situaţie, — ajungem la o masă de câteva milioane de oameni, membri ai familiilor funcţionăreşti. Această masă trăeşte în panică, subt teroare. Ea va fi sărăcită şi mai mult. Iar o parte din ea va fi aruncată pe drumuri, ferment de tulburări şi de disoluţie — în aceste vremuri cu şomaj muncitoresc atât de întins. Fiind vorba dip economii, guvernanţii s’au uitat veşnic la funcţionărime — furnizoare de venituri sigure. La alte soluţii guvernele nu s'au gândit şi nici nu s’au putut gândi — din pricina unei anumite concepţii dominante. Acum pentru prima bară s’a vorbit de economii la armată — domeniul tabu... , Ziarul „Adevărul“ a dat exemplul Cehosiovaciei care, îiî condiţii asemănătoare, nu s’a dat îndărăt dela reduceri în bugetul armatei. In aceste vremuri de dezastru mondial, nimeni n’are chef să scoată sabia din teacă-Dar — oricum s’ar prezenta situaţia — un lucru e sigur: războiiul nu se face numai cu maşini automate şi numai pe front. Războiul se face de întregul popor — cu toate resursele-i materiale şi morale. Oricât de multe şi de sclipitoare baionete ar fi — fără mâna vânjoasă şi fără sufletul pătruns de-un ideal... nu se poate face nimic. Cum armata se recrutează din civili, o bună organizare a oastei trebue să înceapă din case şi din biurouri — de unde vor veni viitorii soldaţi.. Şi ’n primul rând trebue de înzdrăvenit organismul social, ameninţat de tragedia funcţionarilor. M. Sevastos Capitala înfrumuseţează Dărâmarea imobilului. Greceanii pentru lărgirea căii Victoriei CAPONE ISIETME ■iranoi VIENA. — „Neue Freie Presse” anunţă din New-York. Judecătorul federal din Chicago, James Wilkerston, a deschis acum procedura ordinară împotriva lui Al Capone. Deoarece judecătorul n’a vrut să asigure acuzatului, înainte de pronunţarea sentinţei o pedeapsă uşoară în schimbul mărturisirii sale, Al Capone şi-a retras mărturisirea, oferind noul dovezi de nevinovăţia sa. Cât de mare trebue să fie teroarea pe care Capone şi partizanii săi o exercitează asupra populaţiei din Chicago, a putut-o constata judecătorul federal când comisiunea juraţilor, care s’a ocupat cu instrucţia preliminară, aşa numitul „Marale Juriu“, care după dreptul american ridică acuzaţia formală in baza cercetărilor sale, a înapoiat judecătorului dosarul de acuzaţiuni cu declaraţia că nu are de formulat nici o acuzaţie pentru călcarea legii prohibiţiei. In acest chip se încearcă sabotarea procesului, care trebuia să înceapă acţiunea hotărîtoare împotriva gangsterilor. APOSTOLUL MODERN — Cine a zis: „Lăsaţi copiii să vină la mine“? — Tata. — Dar ce tată tu e Christos? — Nu, e perceptor. Descoperirea asasinului din calea Rahovei • * 4 Cafegiul Gheorghe Niţescu zis Moca nu a fost arestat Am relatat în câteva reportaţii publicate în ziarul „Dimineaţa“, împrejurările în care a fost asasinat în calea Rahovei, în faţa localului de petrecere Ştefan Mladenovici, funcţionarul de cale ferată Nicolae Crihălmeanu. Victima petrecuse în noaptea de 26 spre 27 August în acel local împreună cu mai mulţi prieteni şi cu două artiste de varieteu, anume Ecaterina Ionescu zisă Nady, domiciliată la hotelul Coroana şi Dăniţa Măceanu cu locuinţa la hotel Europa din calea Griviţei. UJJ PRIETEN, INTR’AJUTOR Printre prietenii cari au petrecut cu Crihălmeanu se afla şi cafegiul Gheorghe Niţescu zis Mocanu, domiciliat în cartierul Crângaşi, considerat ca cel mai voinic om din mahala şi vestit scandalagiu. El fusese chemat la cheful din bodega lui Ştefan Şiladenovici, de către Crihălmeanu. ..care la un moment dat se afla în pericol în urma unui scandal izbucnit în acel local. Către ziuă, scandalul a reizbucnit, producându-se o încăerare sângeroasă. Geamurile bodegii au fost sparte. Toţi cheflii au fost bătuţi de către diverşi indivizi cu trecut dubios, între cari se afla şi un anume Gheorghe Rădulescu. In timpul luptei s’au auzit trei detunături de armă. Nimeni nu ştia cine a tras. Un glonte a lovit în abdomen pe Crihălmeanu, iar altul a nimerit pe fiul lui Gh. Rădulescu. Răniţii au fost duşi în stare gravă la spital. A doua zi Crihălmeanu a încetat din viaţă. Celălalt rănit însă a fost salvat şi se află şi acum în tratamentul spitalului Brâncovenesc. DISPARIŢIA LUI GH. NIŢESCU Din dimineaţa zilei de joi 27 August Gheorghe Niţescu a dispărut fără a i se mai putea da de urmă. Căutat acasă, în cartierul Crângaşi, soţia dispărutului a declarat poliţiştilor că Niţescu nu s-a mai înapoiat de 48 de ore şi nu ştie nici locul unde se află. Poliţia a căutat să stabilească un amănunt important în această crimă, care la început era învăluită în mister. In primul rând, cine a tras cu revolverul? Faptul că Niţescu a dispărut, nu era un indiciu că dânsul este autorul crimei., Dispărutul era bun prieten cu victima şi nu se putea ca tocmai el să omoare pe Crihălmeanu, fără nici un motiv. Rudele defunctului afirmau că victima a fost atrasă într’o cursă în casa lui Mladenovici, pentru a fi suprimată. Această afirmaţie era întărită de amănuntul că Crihălmeanu avusese legături de dragoste cu femeia Valeria Olteanu, actuala concubină a lui Ștefan Mladenovici, proprietarul bodegii „La Sârbu“ din calea Rahovei 187. Mladenovici fusese chiar arestat în primul moment, fiind bănuit că avea un amestec în această afacere. Dovedindu-se însă ulterior că este nevinovat a fost pus în libertate. MISTERUL SE LĂMUREŞTE Autorităţile aşteptau însă să se producă arestarea lui Niţescu, pentru ca întreaga această afacere să fie lămurită pe deplin. S’au făcut investigaţii în toate unghiurile Capitalei pentru ca să se dea de urma dispărutului. D. inspector Frânculescu, şeful siguranţei poliţiei Capitalei s’a ocupat personal de această urmărire, trimiţând în diverse cartiere agenţi pricepuţi şi abili pentru a da de ascunzătoarea lui Niţescu. Investigaţiile făcute în ultimele zile au dat un rezultat favorabil. Gheorghe Niţescu, zis Mocanu a putut fi arestat. El a fost adus la prefectura poliţiei Capitalei şi anchetat de către d. inspector Frânculescu şi comisar Preoţescu. CINE A TRAS CU REVOLVERUL? Arestatul a făcut o declaraţie revelatoare. A mărturisit că dânsul a tras cu revolverul asupra acelora cari au atacat pe prietenii săi. In învălmăşeală, un glonte a nimerit şi pe amicul său Crihălmeanu. Regretă că acesta a fost omorît, ceea ce n’ar fi dorit niciodată. Plângând, a povestit împrejurările în care s’a produs scandalul sângeros din noaptea fatală, accentuând că a venit la bodega „La Sârbu” din calea Rahovei, chemat de Crihălmeanu, care se g sea în primejdie mare. Cu actele dresate criminalul va fi înaintat astăzi parchetului unde se va face un supliment de cercetări. Niţescu va fi confruntat şi cu rănitul Rădulescu, de la spitalul Brâncovenesc, care urmează să confirme spusele criminalului. B. RÂPEANU Atacul banditesc de pe şoseaua Târgovişte-Sinaia TÂRGOVIŞTE, 12. —Un atac banditesc de o rară îndrăzneală s’a săvârşit ori noapte la ora 1 jun, pe şoseaua naţională Târgovişte-Sinaia la kilometrul 55, în apropiere de comuna Băceşti. Locuitorii Matei Ionescu şi Ion Gheorghe Diaconu din comuna Hrăneşti, judeţul Dâmboviţa mergeau spre casă venind de la Târgovişte, cu două care încărcate cu marfă. La punctul sus zis au fost atacaţi de 6 bandiţi înarmaţi, cari i-au somat să oprească. Locuitorii vrând să dea bici cailor, bandiţii i-a oprit forţat, ameninţându-i cu revolverele. După aceea au început să-i maltrateze, cerându-le bani. Locuitorii, de frică au dat bandiţilor 8.000 lei. După ce le-au luat banii şi câteva baloturi cu mară, bandiţii le-au dat drumul. După zece minute hoţii au atacat alte două căruţe, în care se găseau doi oameni şi trei femei din comuna Runcu. După ce le-a luat banii bandiţii au dispărut. Cazul fiind adus la cunoştinţa şefului de post respectiv, acesta a început cercetările. Au fost arestaţi până acum doi indivizi cari declară că nu au nici o cunoştinţă de aceste jafuri. CONGRESUL LIGICULTURALE Liga culturală se întruneşte în congres. De astădată nu este vorba de un simplu congres anual, întrucât se împlinesc 40 de ani de la înfinţarea acestei istituţiuni româneşti, de care este legată în mare parte întreaga acţiune culturală naţionalistă din ultimii 25 de ani. Liga culturală sau mai bine zis „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor“ s-a înfiinţat acum 40 de ani cu scopul indicat chiar în numele ce şi l-a dat. Alături de „Astra“ din Ardeal, Liga culturală a lucrat în mod intensiv şi cu folos pentru răspândirea culturii româneşti printre românii din Ungaria şi pentru a deştepta în păturile intelectuale din vechiul regat, sentimentul de solidaritate naţională cu fraţii de peste munţi. In vremurile de vitregie, prin cari a trecut neamul românesc activitatea Ligii culturale a adus foloase morale de mare preţ. Guvernele româneşti de pe vremuri nu puteau face nici un demers în favoarea românilor asupriţi de dincolo de Carpaţi. Oficialitatea din regat se lovea de raporturile unei ţări mici faţă de un sistem de mari puteri, de care mai era legat şi printr’un tratat de alianţă. Oficialitatea va condamnată să închidă ochii la toate persecuţiunile, pe cari le îndurau românii din Transilvania şi nu puteau oferi nici măcar ajutoare pentru întreţinerea de şcoli româneşti sau pentru alte scopuri culturale. Iar ochii românilor ardeleni erau îndreptăţi spre „ţară“, cum se zicea în mod curent vechiului regat. In acele împrejurări tragice Liga culturală şi-a luat rolul de a face legătura între românimea din regat şi între asupriţii de dincolo de Carpaţi. Cărţi, broşuri, foi volante, plecau spre Transilvania din biurourile Ligii culturale, iar conferinţele şi congresele organizate în diferite centre ale vechiului regat, păstrau vie în inimile tuturor problema românilor ardeleni cari trebuiau desrobiţi. Mulţi dintre fruntaşii intelectuali ai Ardealului, care au trebuit să fugă de urgia temniţelor politice ungureşti, au găsit refugiu şi sprijin cu ajutorul Ligii culturale. Astfel încetul cu încetul s’a creat o adevărată colaborare frăţească între fruntaşii intelectuali din regatul liber şi cei din Ardeal. Nu era in ţinuturile româneşti din Ungaria nimenea, care să nu ştie despre Liga culturală şi să nu vorbească cu admiraţie şi recunoştiinţă despre activitatea ei. Adunarea generală de astăzi a Ligii culturale va fi primită deci cu sentimente pioase de toată lumea. Şi n’ar fi rău dacă amintirea activităţii acestei societăţi ar trezi un moment de reculegere dincolo de Carpaţi, potolind asperităţile ce s’au ivit în ultimii zece ani. Şi ar fi iarăşi bine, dacă Liga culturală ar hotărî să-şi continue activitatea pentru refacerea unei adevărate unităţi sufleteşti a românilor de pretutindeni. Ar săvârşi astfel o operă tot atât de importantă, ca şi aceia dinainte de război. Vorbind despre Liga culturală nu se poate să nu amintim şi de cel care a condus-o în ultimii 25 de ani, imprimându-i viaţă şi activitate rodnică : a fost d. profesor Niculae Iorga, de numele căruia s-a legat pentru totdeauna în istoria mişcărei culturale româneşti, liga ce-şi sărbătoreşte astăzi 40 de ani de fiinţă. Timp de 25 ani d. profesor Niculae Iorga a fost inima acestei societăţi, căreia a ştiut să-i dea o situaţie înaltă în lumea românească. Ani de zile d. Iorga şi-a consacrat o mare parte din energia sa în folosul Ligii culturale şi de aceia este firesc ca adunarea generală de astăzi săşi sărbătorească în mod deosebit preşedintele, care a împlinit 60 de ani. L. P. NASTA Sosirea congresiştilor la Focşani De la trimisul nostru FOCŞANI. 12. In vederea congresului Ligii Culturale şi a aniversării a 40 ani de existenţă a acestei instituţii de cultură românească, care va avea loc mâine 13 şi Luni 14 Septembrie, în localitate, au sosit astăzi numeroşi participanţi, reprezentând diverse secţii culturale din întreaga ţară. Congresiştii au fost primiţi în gară, cu muzica militară şi tarafuri de lăutari din munţii Vrancei, de către autorităţile locale şi membrii comitetului organizator, etc. De la gară s’a format un convoi, în frunte cu muzica militară şi cercetaşi cari au mers până la prefectură şi de aci la teatrul Comunal. Oraşul a fost frumos pavoazat. Astăzi seară la ora 8 jum. d. prof. Longinescu a ţinut o conferinţă, tratând despre „Aerul Lichid“. Conferinţa a fost însoţită de numeroase experienţe. In cursul nopţii vor mai sosi şi alţi congresişti. In vederea congresului au sosit venind de la Sinaia, d-nii prof. N. Iorga, primul ministru, d. Munteanu N. Râmnic, subsecretar de stat, Lengucianu, secretar general la ministerul de justiţie. Cu trenul de 9.40 a sosit d-na Iorga şi d-rele misionare de la Vălenii de Munte. Se anunţă că vor participa la congres peste 500 de persoane, reprezentante ale filialelor Ligii Culturale din întreaga ţară. NICUSIN Lordul Cecil despre criza economică europeană , cuvântare prin radio poporul VIENA. Cu prilejul emisiunilor organizate în ziua de 10 a. c. la Geneva de către societatea „Ravag“, a luat cuvântul şi secretarul Hendy vice-preşedintelui Ligii Naţiunilor, lordul Cecil, care a dat citire unui discurs al lordului adresat auditorilor austriaci. Lordul Cecil spune între altele: A 12-a adunare a Ligii Naţiunilor îşi ţine acum şedinţele sub presiunea unei mari crize financiare. Este prea devreme, să se spună întrucât organele Ligii Naţiunilor vor fi în stare să propună oarecare remedii de grabnică eficacitate, pentru a descurca haosul financiar din Europa. Dar în tot cazul adunarea va contribui foarte mult pentru a se restabili din nou încrederea reciprocă, încredere a cărei pierdere a fost cauza principală a prăbușirii creditelor. INTERESUL COMUN AL CONTINENTULUI „Asigurarea reciprocă a sentimentelor de prietenie între oameni de Stat nu este suficientă; adunarea trebue să amintească lumii despre marile şi rodnicile acţiuni pe care le-a îndeplinit Liga Naţiunilor şi să contrbue la redeşteptarea conştiinţei despre adevărata unitate a Continentului nostru şi a civilizaţiei noastre. Căci, suntem atât de legaţi în grijile noastre, încât numai prin unire putem spera, să redobândim bunăstarea noastră pierdută. Boala economică a lumii nu poate fi vindecată numai prin acţiunea izolată a cordului Cecil către austriac unor state. Toate ţările trebue să se unească pentru a găsi o soluţiune. Acum câţiva ani, Austria a chemat în ajutor Liga Naţiunilor, şi unde ar fi fost acum Austria şi Europa, dacă ajutorul n’ar fi fost acordat repede? Austria s’a adresat din nou, prin intremediul cancelarului său, Ligii Naţiunilor. Liga Naţiunilor a recunoscut obligaţia de a răspunde acestui apel. Sunt sigur că patria mea, împreună cu toţi ceilalţi membri ai Ligii Naţiunilor, aşteaptă de la toţi aceia cărora Consiliul Ligii Ie-a dat însărcinarea să contribue la restabilirea finaciară a Austriei, nu numai o uşurare trecătoare, ci reforme de o eficacitate durabilă. ASANAREA EUROPEI ÎNCEPE CU AUSTRIA „Totuşi, nu trebue să sperăm că asemenea măsuri vor avea un succes durabil, dacă ele nu se vor extinde asupra situaţiei economice şi financiare a întregei Europe. E oare prea mult să se spere că, după cum actualele dificultări financiare au început prin asaltul asupra unei bănci austriaca şi vindecarea tuturor suferinţelor comune va porni tot din Austria?”. Citiţi la Ultima Oră: Consfătuirea agricultorilor