Dimineaţa, septembrie 1932 (Anul 28, nr. 9225-9253)
1932-09-01 / nr. 9225
Germania clipa hotărâtoare Aceasta-i întrebarea pe care şi-o pun, iaţă cu furtunoasele peripeţii din cea mai mare ţară a Europei centrale, toți oamenii cari ştiu că de faptul dacă în această ţară, se va putea întrona liniştea şi ordinea, depinde liniştea şi ordinea întregului nostru continent şi prin aceasta, înfrângerea crizei, indiferent dacă printr’o reînviere a capitalismului sau prin înlocuirea lui cu alt sistem economic. E în genere greu să faci profeţii politice. Poţi mai uşor presupune ce va fi peste un sfert de veac, decât ce va fi mâine. Dar în special, în mijlocul clisosului politic, care a luat în Germania şi mai mari proporţii, de când prin demiterea lui Bruening şi întronarea lui von Papen, s’a pierdut cu totul fundamentul solid al Constituţiei, mai ales al spiritului ei, — câmp liber a fost deschis tuturor combinaţiunilor imaginabile. Despre America s’a spus că economiceşte e tara posibilităţilor nelimitate. De Germania se poate spune azi că, politiceşte, e tara imposibilităţilor nelimitate. Cu cât pare ceva mai imposibil, cu atât e posibil să se realizeze. Evident că nu cu şansă de durată, dar cu certitudinea de a prelungi chaosul şi dezordinea şi de a termina cu o revoltă generală. Constituţionalismul hitlerist Deocamdată observatorul ar avea de ce să se amuze, dacă situaţia nu ar fi atât de tristă. Hitleriştii, cari, prin şeful lor, au reclamat abrogarea Constituţiei şi puterea dictatorială pentru dânşii, se refugiază acum îndărătul scutului de apărare, ce este Constituţia chiar şi pentru adversarii ■w-' . \i-r .r p\.... iji. iu prusiene? s’a văzut obligat să se adreseze d-lui von Papen, ca şef al d-lui Bracht, comisarul Reicnului pentru Prusia, cerându-i să-l facă pe acesta ca să respecte... Constituţia. Şi anume, în ce punct credeţi? In chestia responsabilităţii guvernului faţă de Dietă, adică fată de parlament. D. Bracht a declarat că nu se simte responsabil faţă de acesta, ci numai faţă de preşedintele Republicei. D. Bracht aplică astfel, teoria hitleristă şi hitleriştii cari propovăduesc ca lege supremă ilegalitatea, ţipă acum după legalitate. De, ilegalitatea le apare bună contra altora. Pentru dânşii reclamă legalitatea. Numai că tocmai de aceea Hindenburg le-a refuzat puterea. Două concepţii Am înregistrat acest incident, fiindcă el e caracteristic pentru întreaga situaţie. Astăzi două concepţii stau faţă în faţă în Germania. Cea a d-lui von Papen, care era acum de curând şi a hitleriştilor. Această concepţie se rezumă în noţiunea : guvern prezidial. Adică, un guvern care ar fi deasupra parti-delor, care ar respecta Constituția dându-i o largă interpretare și ar rmări modificarea ei în sens retrictiv și care ar guverna cu sprijinul partidelor, dar nu dependent de ele. Cu alte cuvinte un guvern de competințe, responsabil numai reşedintelui şi care, având încrederea acestuia, dacă Reichstagular da un vot de blam, nu ar demisiona, ci ar dizolva parlamentul. Această concepţie au susţinut-o hileriştii, căci altfel nu ar fi sprijinit de guvernul von Papen-Schleicher, ■IfMMi ziua când au văzut că acele cedeze lor leikţie pe care art. 48 al acesteia, nu ar justifica-o, deoarece el însuşi e supus ratificării Reichstagului. Având în vedere această concepţie a Centrului, e natural că el a propus hitleriştilor, tratative în vederea unei colaborări. Câtă vreme hitleriştii au crezut că au şansa să fie chemaţi singuri la cârmă, au refuzat. După ce au văzut dispărând această şansă, s-au răsgândit, şi acum după o versiune, tratativele urmează, după alta ar fi dus la o înţelegere, ale cărei amănunte nu se cunosc, dar cam în linii generale, nu pot cuprinde decât o angajare a hitleriştilor pentru o politică constituţională şi legală. In ultimul moment Nimic nu trădează mai bine încurcătura hitleriştilor, decât faptul că în ultimul moment, şeful lor, atât de mândru, a trebuit să ceară o nouă întrevedere cancelarului von Papen. Scopul întrevederii, dacă ultimele telegrame sunt exacte, a fost de a accepta, în anumite condiţii, ideia guvernului prezidial sub von Papén sau sub Schleicher, fiindcă hitleriştilor le-ar repugna coaliţia cu un partid ca Centrul, pe care, până ori l-au combătut. Dar ceea ce acum două săptămâni ar fi putut avea pe dată, d. von Papen nu i-a acordat acum lui Hitler, ci a luat numai la cunoştinţă propunerea lui, pentru a referi preşedintelui Republicei, care se află în vilegiatură la Neudeck. Ce va decide preşedintele e greu de prevăzut, căci nu numai Hitler, nu numai von Papen şi Schleicher, nu numai Huggenberg, junkării şi marii industriaşi s’au încurcat, ci şi preşedintele, care s’a lăsat captat de toţi aceştia şi a mers cu inter■‘Xfo.'Tstiîiîţii.i, ;?di«a I'difmin extrema, unde nu mai e decât distanţă de un deget până la călcarea ei. Ce va face bătrânul mareşal în această încurcătură ? La o călcare făţişă a Constituţiei, e absolut cert că nu se va preta. Dictatura lui Hitler nu o va admite. Propunerilor d-lui von Papen, îi opune Centrul protestul său, care poate conta cu o majoritate în Reichstag. Situaţiunea preşedintelui e delicată şi ideia că ar putea demisiona din cauza aceasta, nu mai e exclusă din discuţiunile politice interne. Unii iniţiaţi afirmă că d-nii von Papen şi Schleicher, de nimic nu se tem mai mult, ca de ea. Dar ultimul demers al lui Hitler, îl pune şi pe acesta într’o situație delicată". In mijlocul tratativelor cu centrul sau chiar la sfârșitul lor, e! se adresează din nou lui Papén, încearcă deci să manevreze pe dumnă fronturi. Accepta-va Centrul această manevră și se va mai crede el legat de angajament, dacă von Papén resp. Hindenburg resping noua propunere a şefului crucei încârligate ? Probabil că nu, nu numai dintr’o dreaptă indignare morală, dar şi fiindcă procedarea hitleriştilor denotă că nu se poate pune nici o bază pe cuvântu lor şi că nu se poate merge la o guvernare cu dânşii. De altfel e curios că d. von Papen s’a grăbit să dea publicităţii ultimul demers al lui Hitler, desminţit cu tenacitate de presa acestuia. Probzat că nu fără intenţia şi scop, d. von Papén, imitând metoda lui Bismarck, a făcut să se comită această indiscreţie, care strică poate hitleriştilor, toate combinaţiile. De altfel ei înşişi nu ştiu singuri ce să facă şi în sânul lor un curent e pentru o coaliţie guvernamentală pentru a mirui partidul cu darul ministeriabilităţii, altul e pentru rămânerea în opoziţie, de teamă că orice coaliţie şi chiar guvernul, trebue să surpe popularitatea partidului, determinând o migraţiune a masselor sale spre stânga. Reichstagul In condiţiile acestea se deschide Reichstagul. Chestiunea prezidării primei şedinţe, de către comunista Clara Zetkin, e un episod, în sine fără importanţă, dar «are, dacă hi' v’•“’A' js’ar de la scaviduri, ar torpeda din capul locului parlamentul, de care ei au nevoie acum. Pe de altă parte partidele constituţionale au interes ca Reichstagul să poată lucra, pentru că numai astfel pot avea bază pentru campania constituţională. In acest timp, d. von Papen e la Neudeck, unde cad hotărîrile decizive, după cam situaţia poate nu se va clarifica, dar se va preciza încotro va merge. B. Brănişteanu O intrare în Reichstag Altă întrevedere Hitler von Papen Hitler face n BERLIN, 30. (Rador). — In ajunul conferinţei hotărîtoare care va avea loc azi la Neudeck, Hitler a reluat, in mod neaşteptat, contactul cu guvernul. Făcând abstracţie de declaraţiile neplăcute cuprinse In dicursul oui propuneri din Muenster faţă de naţionalsocialişti, Hitler au cerut să fie primit, personal, de către d-l von Papen. Anturajul cancelarului păstrează o rezervă absolută cu privire la această întrevedere, care a a casa. *l Ni V*n« pensia*.. vut loc In prezenţa generalului von Schleicher. Din cercurile iniţiate, transpiră totuşi, că Hitler ar fi declarat, că in urma acordului cu partidul centrului, are gata lista cabinetului, pe care vrea să-l alcătuiască. El a adăugat Insă, că partidul naţional-socialist ezită să se alieze cu un partid a cărui politică a combătut-o până acum. La sfârşit, Hitler ar fi lăsat să se înţeleagă, că ar accepta să participe la un „guvern preşidenţial”, în fruntea căruia s-ar afla d-l von Papen sau generalul von Schleicher. Detalii sigure nu se pot da însă nici asupra propunerilor făcute de către Hitler, nici asupra răspunsuluicancelarului. Este probabil că d-l von Papen s-a mărginit să înregistreze demersul făcut de către Hitler, urmând ca să raporteze azi la Neudeck preşedintelui Hindenburg, arbitrul suprem al situației. Papén merge spre dictatură? PARIS, 30. (Rador). — Ziarul „Le Temps” publcă un articol de fond, în care comentează discursu pronunțat de către d. von Papén la congresul din Muenster al țăranilor din Westfalia. „Discursul acesta nu este lipsit de îndrăzneală” scrie „Le Temps”, „dar examinând lucrurile de aproape, propunerile apar destul de contradictorii. Este curios ca d. von Papin, cancelar al unui „cabinet preşidenţial“, care îşi propune să guverneze în afară de partide şi deasupra lor, să pretindă că ei reprezintă în realitate aspiraţiile naţional-socialiştilor, combătând dominaţia partidelor”. Intenţiunea cancelarului de a ralia la propria sa cauză majoritatea hitleriştilor, este o chestiune asupra căreia urmează a se pronunţa massele hitleriste. Rămâne de văzut, dacă încercarea aceasta va reuşi, deşi prestigiul lui Hitler este foarte slăbit, iar şeful partidului pare a fi depăşit de către principalii săi colaboratori. Pare curios faptul că d. von Papen proclamă că nu intenţionează să violenţeze drepturile fundamentale consacrate prin constituţie şi nici să modifice forma de Stat, când în acelaş timp afirmă necesitatea unui guvern autoritar, independent de partide, deci independent şi de Parlament, ceea ce este contrariu spiritului constituţiei din Weimar. După discursul din Muenster nu mai încape îndoială, că d. von Papen înţelege să guverneze în mod dictatorial, cu sprijinul mareşalului Hindenburg. Rămâne de văzut dacă aceasta ar putea reuşi, în cazul când s’ar ajunge la o coaliţie între naţional-socialişti şi partidul centrului. Proectele financiare a? Q jjgug întrevedere cu Hindenburg BERLIN, 30. (Rador). - D-tiii von Papén, von Gayll şi von Schleicher au ple- BERLIN, 30 (Rador). — Cercurile streruptă de restricţiuni din ultimul politice cred că Germania se apro-1 timp, pie de evenimente decisive. Proşe-1-celarul Reichului, în discursul ţinut la Muenster, vor fi traduse în decrete-legi. Aceste decrete-legi vor însemna o experienţă îndăsneaţă, fiindcă Reichul anticipează asupra încasărilor statului pe care acesta le va face între anii 1934 şi 1938, punând în circulaţie „bonuri de impozite“, care vor fi remise contribuabililor in contul unei părţi din plata parţială a impozitelor, pe aceşti ani. Aceste bonuri vor putea să fie păstrate pentru plata impozitelor pe 1934 sau să fie scontate de Reichsbank, care ar cere rambursarea lor de către stat în anul 1834. Scontarea acestor bonuri va determina un credit important, de un miliard și jumătate mărci, făcut asupra încasărilor fiscale ale anului 1934. Guvernul speră astfel sa amelioreze situația ecomomică, deoare-^ce industria va dispune de nouă fonduri de rulement, ceea ce va diminua poate șomajul. Bursa din Berlin a salutat aceste măsuri printr’o urcare a valorilor. Se subliniază că nimic nu poate fi considerat definitiv, mai înainte ca mareşalul Hindenburg să ia o hotărîre în ce priveşte dizolvarea Reichstagului. Negocierile dintre naţional-socialişti şi centru continuă. Toată Germania cu nerăbdare rezultat^0“ de. notaruluihitlerist, care s’a ţinut la [Berlin BERLIN, 30 (Rador). — Presa germană continuă a închina coloane întregi de comentarii programului economic al guvenului care este criticat după punctul de vedere al fiecărui ziar. In general se exprimă satisfacţia că Germania se află însfârşit în faţa unui program care tinde să combată şomajul prin măsuri de mare anvergură. Organul centrist „Germania“ scrie că partea principală a programului guvernului reprezintă o încercare îndrăzneaţă, de a procura de lucru pentru un milion până la două milioane de şomeri. In interesul economiei generale şi a celor lipsiţi de lucru nu se poate dori guvernului decât o realizare deplină a inenţiilor sale. . Ziarul „Berliner Tageblatt“ scrie, că, cu toate obiecţiunile privitoare la anumite detalii ale programului economic, nu se poate opune vreun argument principal împotriva acestui program, menit să remuioreze economia germană. Trebue să se lase guvernului timpul necesar pentru a-şi încerca şansele. „Berliner Lokalanzeiger“, organul partidului naţional german, scrie că poporul german va resimţi o uşurare generală, dacă va vedea renăscând oviaţă nouă, după seria nota- cat anii la Neudeck, in Prusia orientala, spre a prezenta mareşalului Hindenburg, care se află acolo, un raport detailat asupra situaţiei politice. In cât timp va da roads programul economic BERLIN, 30. (Rador). — In cercurile competinte se afirmă că vor trebui să treacă patru sau cinci luni, înainte de a se putea vedea măsura în care programul economic al guvernului va fi reuşit să reînvioreze producţiunea germană. Se crede însă că măsurile privitoare la şomaj vor produce o îmbunătăţire simţitoare întrun termen mult mai scurt. RESTABILIREA UZINELOR JUNKERS BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele anunţă din Dessau că atelierele aeronautice Junkers, care au cerut concordat acum câteva luni, vor putea reîncepe lucrul. îmbunătăţirea situaţiei întreprinderilor Junkers se datoreşte faptului că Harisa aeriană germană a cumpărat o serie de avioane, care vor aduce întreprinderii un beneficiu de peste un milion mărci. Atelierele Junkers au mai obţinut de asemenea şi comenzi din străinătate. TRECEREA CANALULUI MÂNECEI ÎN NOI LONDRA, 30 (Radar). — Campionul englez de viat Kanaar, care a plecat din capul Grisnez, a trebuit să abandoneze încercarea de a trece Canalul Mânecei înot la o milă și un sfert in largul portului Bevres. Kanaar a fost obligat să renunţe, din cauza unei ploi cu fulgere șitrăznete. ——S———— INCAERARE LA GALATI INTRE POLITIE SI GARDA DER Luni seara s’a petrecut la Galaţi un intens scandal, urmat de o incăerare între poliţie şi Garda de fier. De două zile o trupă evreiască joacă la teatrul Central „Pe frontul de la Mărăşeşti nimic nou”. In piesă trebuiau sa apară 11 figuranţi-soldaţi în ţinut* **~» campanie Garda de fier sesisti du lucru a convocat Sâmbătă o consfătuire la care au participat numeroşi studenţi din Bucureşti. Aseară a avut o nouă consfătuire, după ce, un număr de vreo două sute de inşi au ţinut o întrunire în grădina publică, protestând împotriva spectacolului evreesc. Gardiştii de fier au făcut apoi o manifestaţie de stradă, molestând pe câţiva consumatori evrei de la cafenele; ajungând la statuia Costactip Negri au lovit pe post, care a încercat Un anume Savin tare raş, care n manifesta Manifestanţii au pornit apoi pe str. Cuza-Vodă şi în dreptul poliţiei au tras numeroase focuri de revolver în aer, cu armele pe care le luaseră de la poliţişti în timpul încherării. Procurorul de serviciu, d. Jean Abeles, a făcut patru arestări. In acelaş timp a cerut să i se pună la dispoziţie două companii de soldaţi pentru menţinerea ordinei. BES întrevederile d-lui Beck Ministrul Beck şi d. Szoembeck, ministru plenipotenţiar, pe vapor. ro? „România’’s Eri, la ora 12, d. colonel Beck, subsecretar de stat la ministerul de externe al Poloniei, a avut o întrevedere cu d. prim-ministru Vaida. întrevederea a durat o oră. Astăseară va avea loc un dineu de gală la legaţia polonă, în onoarea d-lui Beck. Vor participa d- Vaida, Madgearu şi general sonovici. Mâine d. Beck va pleca la Sina fiind invitat la dejun de rege. ★ In legătură cu vizita de d-lui Beck la d. Vaida, unde diplomatice asigură că nu s’ curat chestiuni politice. Reducerea militar in PARIS, 30 de război a luat din Aprilie viitor să se pună termenul dogantului, care va fi cea dată.