Dimineaţa, mai 1936 (Anul 32, nr. 10542-10572)
1936-05-09 / nr. 10550
Pagina S-a Finante-Comert - Economie BURSA BUCURESTI, 7 Maiu 1936 Schimbul Oferite Cerute Franci francezi 6.630* 6.5814 Lire sterline 500.00 495.00 Lire italiene 8.80 8.15 Dolari 102.85 99.85 Franci elvețieni 32.80 32.40 Mărci germane 40.70 37.50 Fiorini olandezi 68.35 67.65 Franci belgieni 17.05 16.75 Pesetas 14.00 13.60 Zloţi 19.25 18.75 Coroane cehe 4.16 4.12 Frahvi francezi franci elveţieni Belgas Dolari lire sterline lire italiene Fiorini olandezi Rentemmark Coroane cobe Schillingi Dinari Zloţi Drahme Lire otomane Pengoe Leva Napoleon aur lire sterline aur 11.10—11.20 54.00— 55.00 26.00— 28.00 165—170 820—835 11.00— 11.50 115—120 42.00— 45.00 6.30—6.50 3200—33.00 3.40—3.60 31.00— 32.00 1.50—1.60 130—135 Urbane Buc. 10 la suta 56.23—56150 Urbane Iași 10°'o 40.00—40.50 Urbane Iași 5% 22.00—22.25 Rurale IOV» 62.00—63.00 Rurale 10% 60.00—61.00 Casa Rurală 3*/* 22.00—23.00 OBLIGAŢIUNI Comunale Buc. 30,% 43.00 —46.00 Comunale Buc. 4% 50.00—55.00 Judeţene 4V, % 59.00—60.00 Judeţene 5% 42.50—43.00 Comunale Buc. 5% 60.00—65.00 Locuinţe Eftine 5*/# 53.00—54.00 BĂNCI Naţionala ex. cap. 4475—4500 Românească ex. cap. 280— 283 Credit Român 250—255 Cf. Roum. Ltd. 1150-1200 Com. Ital. și Rom 250— 260 Comerțul Craiova 100—105 Banca Com. Rom 130—135 Sind. Ufov "45—250 Cerealiștilor 330—340 Agricola 60—62 Albina Sibiu 200 -210 Scont 70—75 NAVIGAȚIE S. R. L. 630—640 ASIGURĂRI Generala 1300—1400 Dacia România 4400—4500 Steaua României 950—1000 Agricola Fonciera 200—225 Naționala 200—223 Franco Română 700— 750 Asigurarea Românească 400—425 PETROLIERE Astra Română 960—970 Concordia 440—445 Steaua omână 400—405 Creditul Minier 240—242 I. R. D. P. 49—50 Redeventa 155—160 Petrol Blok 70—72 Sospiro 38—40 Petrolul Românesc 270—275 DIVERSE SOCIETĂȚI Creditul Industrial ex. c. 520—530 S. T. B. ex. cup. 1330—1340 Reșița 453—455 Letea ex. cup. 652—655 Soc. Aur 390—40CI IMrcu 1735—1740 Carpatina 260—265 Cartea Românească 275—280 Clădirea Românească 240—245 Cota apelor Dunării Localitate 6 Mai Bazîaş Drencova Orşova T.-Severin Cetate Calafat Bechet Corabia T.Mugureş Zimnicea Giurgiu Olteniţa Călăraşi Cerna-Voda Bârşova Brăila Galaţi Tulcea Ismail Chilia Nouă 234 200 298 83 328 321 322 802 280 843 345 343 313 332 365 347 337 220 205 125 7 Mai 234 200 293 331 330 323 327 307 285 347 345 340 307 326 360 343 334 220 205 120 Monete străine Dolari 98.00-105.00 Franci elvețieni 32.55— 33.40 Franci francezi 3.60— 6.90 Belga 16.00- 20.00 Lire sterline 490.00-51.00 Florini olandezi 57.00- 69.00 Coroane cehe 4.00— 4.50 Shilingi 23.00— 24.00 Zloţi 19.00- 21.00 Dinari 2.90— 3.00 Leva 0.90- 1.20 Drahme IMG— 00 Pengoe 24.00- 27.00 Târgul liber 31.00— 32.00 1.60-1.65 1140—1150 1410—1420 EFECTE Şl ACŢIUNI Bursa a fost mai bine dispusă. S'au produs mici urcări in toate compartimentele. Renta înzestrării s‘a urcat de la 53 la 53 jura., renta exproprierii de la 37 la 37%. Acţiunile Banca Naţională s'au urcat dela 4425 la 4500. Acţiunile S. T. B. s'au urcat, dela 1315 la. 1330. Mica dela 1720 la 1740. Valorile petroliere au înregistrat pe alocuri mici urcări. Acţiunile Concordia s'au urcat dela. 425 la 440 si Steaua Română dela 390 la 400. INCHEERI OFICIALE Fenta exproprierii 37v*. %. % Fenta 1933 41 14 Fenta înzestrării 53”'«. 14 Renta înzestrării (buc. a 20.000) 54%, % Fenta înzestrării (mici) 52%, % Fenta consolidată 27, 27% Furaje preschimbate 62 Judeţene 5%, 42%, 42 Bonuri de impozite 30bl Urbane Iaşi 22, 22% Urbane Buc. 10% 57*A Impr. Refacerii 47 LU 47 Banca Naţională 4500 Banca Românească 283, 82 Credit Industrial 515 Reşiţa 452 S. T. B. 1320, 30. 40. 80. 35, 30 S. T. B. cu un vărs. 920, 25 Clădirea Românească 240, 35, 40 Mica 1725, 40. 30. 45, 4* Steaua Română 400 Concordia 435. 40. 50 Prahova 125 Credit Minier 240, 39 Petrol Block 70 Letea 650. 46. 56. 54. 50 Târgul liber Cursurile din tara,ti! liber ne sunt comunicate de către Banca FRIEDMANN JESTER A C. S. A. Str. Lipscani, 22 Directori A. D. Friedman-Jean Joster RENTE fcVs 1903 43.00—50.00 1913 43.00—45.00 4% conv. 100b 38.00—40.00 Impr. Unirii 5% 49.00—49 25 Refacerii 5% 47.00-47.25 Impr. National 5% 1916 50.50—51.50 Impr. 5% a.mort.' 1922 37.25—37.50 Impr. S*4 perpetuă 36.25—36.50 Acord Paris 4%. 205—215 Acord Berlin 4% 1928 95- 100 Acord Berlin 4 Vs% 1923 170—180 Desvoltări '04% 32.00—32.50 Stabilizării 7% 43.50—44.00 Renta internă SV» 1933 41.50—42.00 înzestrară 4%% 53.50—54.00 Consolidării 3% 27.00—27.25 Bonuri de impozite 30.50—31.00 SCRISURI ȘI BONURI Urbana Buc. 5 la sută 27.50—27.75 PIAŢA CEREALELOR La Brăila BRAILA. 7. — Piaţa e neschimbată. Pe linie, în port şi doc au sosit 9 vagoane cu cereale. S-a vândut porumb dinte de cal cu 24.600 lei bordo schele, porumb sondat şi agreat cu 23.750 lei linie doc, porumb corcitură 26.000 lei ex-slep Brăila, orz ştuţuit vechiu de 63 kg. cu 4 la sută corpuri străine 23.000 lei exslep Brăila, orz de 58-59 kgr. cu 8 la sută corpuri străine 23.200 lei exslep Brăila orz sondat şi agreat cu 22.250 lei linie rizerie. Valorează grâu de 76 kgr. cu 5 negre şi 6 la sută secară 36.000 lei schele, porumb roşu 30.000 lei linie porumb pignoletto 32.500 lei linie sămânţă de cânepă 47.000 lei linie, muştar galben 47.000 lei linie, mazăre furajeră 25.500 lei linie, mazăre Victoria 40.000 lei linie, fasole de Moldova 43.000 lei linie, fasole de Dunăre cu 6 la sută corpuri străine 46.000 lei schele şi turte de ra.- Spită 18.000 lei fob In Obor au sosit 15 care. S'a plătit porumbul cu 2.40, vinul cu 3.20— 4.20 lei kgr. Soluţionarea insuficenţei disponibilului pe trim. 11 Un demers al Direcţiunii reglementării importului Din cauza insuficienţei disponibilului pe trim. II, Direcţiunea Reglementării importului nu poate rezolva cererile de import pe acest trimestru. Pentru curmarea acestui mare neajuns, direcţia reglementării importului a intervenit azi la Banca Naţională, cerând ca acontul luat pentru lichidarea autorizaţiilor pe trim. I să fie reţinut in trei rate trimestriale, în acelaş timp să se mărească disponibilul, cel puţin pentru Austria şi Germania. Se speră că astfel să se ajungă la o soluţie care să permită începerea eliberării autorizaţiilor de import pe trim. 11, S. FI. Două gospodarii distruse de incendiu BUZĂU. 7. — La locuinţa săteanului Victor Zidărescu, din comuna Breszu, a izbucnit un incendiu, care a distrtrt întreaga gospodărie. Pagubele se cifrează, la 15.000 lei. — Un alt incediu a distrus gospodăria săteanului Die Ivaşcu, din comuna Glodeanurile Sărat. Focul a luat naştere din neglijență. Sunt pagube de 60 mii lei. COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, AGRICULTORI VÂNZAREA REDEVENŢELOR DE PETROL Plata se va face în devize, — Preţul — Amortizarea Investiţiilor, — Egalizarea produselor IMPORTUL PE TRIMESTRUL AL DOILEA Divergenţe între comisia contingentării şi Banca Naţională, — Disponibilul la import, — Revizuirea cotelor, modificarea concordatului preventiv Cota concordatară subordonată limitei concordatului, — Reducerea limitei maxime la 3 ani, — Abrogarea moratorului VALOAREA PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN 1931 APLICAREA LEGII PENTRU UTILIZAREA PERSONALULUI ROMANESC VÂNZAREA PORTOFOLIULUI DE ACŢIUNI ALE STATULUI COMERŢUL EXTEROR ?1 MARTIE 1936 TRATATIVELE PENTRU ÎNCHEIEREA CONVENŢIEI DE PLĂŢI CU ANGLIA Propunerile delegaţiei engleze. — Sa vor face investiţiuni in industria auriferă. Articole semnate de d-nii: Dr. E. Townsend, I. Manolescu- Strunga, fost ministru, ing. C. Osiceanu, preşedintele Uniunii camerilor de comerţ şi industrie, prof. I. N. Evian, ing. Stavri Cunescu, dir. general al muncii, supliment francez, in No. 62 din marea publicaţie. EXCELSIOR SOCIAL LEIS ECONOMIC FINANCIAR. BIRMNEATA Valorificarea grâului Se apropie momentul când guvernul va trebui să ia o hotărîre în chestiunea valorificării grâului. Noua recoltă de grâu, oricum va fi ea, va avea nevoie, în condiţiunille in care a fost pusă cultura acestei plante de intervenţiile din ultimii ani, de măsuri ocrotitoare pentru ca să poată fi valorificată cu beneficii pentru cultivatori. In ultima şedinţă a delegaţiei economice, chestiunea valorificării grâului a şi fost discutată, şi din informaţiile publicate asupra acestei şedinţe, ar rezulta că se va menţine regimul de valorificare din trecuta campanie de export. Independent de ceeace trebue să gândim despre întreaga portică a grâului, pare curios că s’a putut propune menţinerea unui regim în aceeaşi şedinţă in care s’a recunoscut, indirect, eşecul lui. Intr’adevăr printre alte chestiuni desbătute, delegaţia economică a trebuit să se ocupe şi de găsirea fondurilor necesare pentru lichidarea unior prime de valorificare neplătite până acum. In felul acesta s’a recunoscut încă odată că sistemul primelor directe nu poate funcţiona în bune condiţiuni. E o constatare veche şi mereu verificată de experienţă. Sistemul primelor aşa numite economice, a fost necontenit o sursă de dezamăgiri pentru producători şi punctul de plecare al unor serioase dificuităţi economice şi financiare. Fondul pentru alimentarea primelor a fost, când insuficient din cauza lipsei de productivitate a contribuţiilor pe care se baza, când, mai ales, din cauza prelevărilor pe care statul le opera asupra acestui fond, forţat de nevoi bugetare. Intr'un caz şi într’altul rezultatul era acelaş : exportatorii, neprimind regulat primele făgăduite legal, nu le puteau îngloba in preţul oferit producătorilor şi nici nu se puteau bizui pe ele îndeajuns, in calculele pentru efectuarea exportului. Primele economice prezintă, in actualele împrejurări, şi o altă anomalie. In cadrul regimului primelor valutare, instaurat la noi in Decembrie trecut, măsurile pentru valorificarea unor anume produse prin prime destinate să le ridice preţul de pe piaţa internă şi să înlesnească exportul lor, duc inevitabil la zădărnicirea întregii politici de prime valutare. Primele economice, suprapunându-se primelor valutare, împing preţurile către un nivel care împiedică mânuirea şi mai ales stăpânirea primelor valutare în serviciul politicei comerciale. Aşa se şi explică faptul că în vremea din urmă autorităţile se văd nevoite, fie de a lărgi mereu cadrul exporturilor în compensaţie, care oferă prime superioare celor plătite de Banca Naţională, fie de a acorda prime economice la mereu alte produse de export. După îndelungata experienţă a sistemelor hibride de până acum, ar fi fost timpul să se pună ordine in politica de încurajare a exportului. Dacă se recunoaște nevoia unor încurajări speciale pentru un produs oarecare, nu este greu să se găsească măsuri ocrotitoare de pe urma cărora producătorii să beneficieze fără ca prin aceasta să se zădărnicească întreaga politică valutară. I. B. F. Acordul tehnic pentru aplicarea convenţiei de plăţi cu Anglia Aseară s-a ţinut la ministerul de industrie şi comerţ o comerinţă prezidată de d. ministru dr. I. Costinescu. Au luat parte d-nii: Em. Marian, directorul institutului de export; Lee. Richdate şi long, membri ai delegaţiei engleze şi d. A. Adams, consilierul economic al Angliei la Bucureşti. După cum am mai anunţat, odată cu incheerea acordului de plăţi dintre Anglia şi România s’a hotărît negocierea şi incheerea nnui acord tehnic, care să stabilească în amânunte modul care urmează să se execute acordul de plăţi încheiat. In acest scop membrii delegaţiei engleze au lucrat la Banca Naţională cu d. I. Iordan, referent in oficiul de studii al acestei instituţii, iar in conferinţa de aseară dela ministerul de industrie şi comerţ s'au discutat diferite chestiuni în legătură cu încheierea acordului tehnic de mai sus. Tratativele cu delegaţii englezi întâmpină anumite greutăţi cu privire la fixarea coeficientului de devize libere ce se vor admite exportatorilor de petrol din Anglia. Delegaţia engleză a cerut ca 50 la sută din sumele încasate de societăţile petrolifere in Anglia să fie lăsate acestor societăţi şi să nu intre în contul colector, pentru a fi distribuite in conformitate cu schema de clearing stabilită prin acord. Anglia se teme că exportul de petrol in această ţară ar putea să înceteze in cazul cărui exportatorii noştri nu vor mai găsi pe această piaţă convenienţa din trecut. Delegaţii noştri nur consimţit să acorde societăţilor exportatoare de petrol pentru nevoile lor numai IO la sută din încasările de lire sterline cerându-le ca OO la sută să fie vărsate de ele in contul colector. Această chestiune va continua să fie discutată în vederea soluționării ei, in cursul zilelor următoare. Petroliştii au cerut sporirea disponibilului pentru import O delegaţie la d. ministru al comerţului şi industriei D. dr. I. Costinescu, ministrul industriei şi comerţului, a primit ori o delegaţie a industriaşilor de petrol, în frunte cu d. ing. C. Osiceanu, formată din d-nii: ing. Ficşinescu, Gartner, Zănescu, Constantinescu şi Morlati. Delegaţia a arătat d-lui ministru dr. I. Costinescu, că în urma îndrumărilor ministerului de industrie şi comerţ şi ale Direcţiei contingentării, industriile petrolifere au îndreptat toate comenzile lor în Germania. Acum când mărfurile le sunt sosite in vamă, petroliştii sunt puşi în situaţia de a nu le putea scoate din vardă, din cauza lipsei de disponibi pentru această ţară Disponibilul anunţat de Banca Naţională este de 535 milioane lei, valoare care este mai mică decât acea a autorizaţilor de import din trimestrul întâiu, pentru această ţară, blocate la biroul disponibilului. Lietegath a cerut dlui dr. Costinescu să intervină pa lângă Banca Naţională pentru majorarea disponibilului cu încă un miliard lei. Cu acest avans, direcţia contingentării, va putea elibera autorizaţiile din trimestrul întâi blocate şi va putea, fi in măsură să soluţioneze şi cererile aia trimestrul al doilea. In ce priveşte achitarea acestui avans de 1 miliard lei, petroliştii au cerut ca ei să fie eşalonat în 3 rate, care vor fi oprite în ultimele două trimestre ale anului în curs şi primul trimestru al anului 1937. D. dr. Costinescu, ministru de industrie şi comerţ, a promis delegaţiei că va interveni în acest sens la Banca Naţională. Citiți Citiți MAGAZINUL Sâmbătă 9 Mai 1938 Situaţia navlurilor fluviale la Bria Ofertele sunt reduse din cauza stagnării pieţii cerealelor BRAILA. 7. — Am arătat, într’o corespondenţă precedentă că, contrar optimismului ce exista in rândurile comercianţilor şi exportatorilor de cereale, activitatea comerţului de cereale s’a redus tot mai mult spre sfârşitul lunii Aprilie. Situaţia s’a prelungit şi în luna Mai, ceeace a avut o deosebită influenţă asupra pieţii navlurilor, încât ofertele s’au restrâns simţitor şi au dat loc la concurenţă între armatori. In mod implicit, chiriile ce se plăteau până acum pentru şlepuri au sufert şi ele scădere, lucru ce a produs îngrijorare in rândurile proprietarilor. Maximum de navlu oferit pentru şlepuri cu capacitate de 2800-3000 K. E., a fost de 400 lei pe zi, sumă ce nu poate acoperi cheltuelile pe care le necesită întreţinerea unui vas de fluviu. Pentru şlepurile angajate visa spre a naviga în susul fluviului, regiunea dintre Porţile de fier şi Regensburg, se plătesc navluri superioare celor ce se obţin pentru Dunărea de Jos. Numărul ofertelor însă se reduce şi pentru aceste vase, deoarece — cum am relatat — stagnarea de pe piaţa cerealelor se zăreşte din zi în zi. Prin bursa de navluri din localitate, s-au afretat în ultimele zile următoarele şlepuri: „Petris“ (român) de 2800 K. E., cu 400 lei pe zi spre a naviga pe Dunăre, pe termen de 20-30 zile. „Prahova“ (român) angajat pentru un transport de 16 vagoane dela Brăila la Giurgiu, cu preţul de 25 mii lei. „Cornelia“ (român) de 2800 K. B, cu 425 lei pe zi, pentru voiaj pe Dunăre, pe termen de 20-30 zile. Deasemeni s’a navlosit un şlep sub pavilion român, de 750 K. B., spre a voiaja dela Tulcea la Olteniţa, cu 10.000 lei global, pe termen de 15 zile.Pentru un alt şlep sub pavilion român, de 3000 R. B. s’a plătit 400 lei pe zi, spre a naviga pe Dunăre, pe termen de 10-20 zile. S’a angajat şi un ceam sub pavilion naţional, pentru un transport de 70 vagoane, dela T. Severin la Sulina, cu 82.500 lei global, pe termen de un an, cu începere de la 25 Aprilie 1936. Activitatea portului Constanţa CONSTANŢA, 6. — Azi au intrat M portul Constanţa 5 vapoare şi au eşit * vapoare, , toate sub pavilion străin. Vapoare intrate. — Chryssoroe, tank elen, deşert, dela Volo; Nefcol, tank elen, desert dela Pireu; Sir Karl Knudsen, tank norvegian, deşert dela Götertrborg- Rapallo, tank italian, deşert, dela Barleta; Capo Saxo, mixt italian, deşert dela Genova. . . . Vapoare esite. — Polonia, pachebot polonez, cu mărfuri şi călători, spre Haiffa, Zahra, tank englez cu 800 tone produse petrolifere, spre Istmor, Superga, tank italian cu 9000 tone petrolifere, spre Taranto; Apollonia, tank olandez, cu 1900 tone produse petrolifere, spre Tunis; Tonkine.10 englez cu 840 tone produse petrolifere, spre Haifa; Thedhy cargobot elen cu 20 vagoane cherestea, spre Galaţi pentru a-şi complecta caricul Adunarea generală a societăţii „Lignitul“ Eri a avut loc adunarea generala ordinară a Soc. Lignitul, la sediul său, din Buc. Str. Matei Millo No. 15. Asistă un mare număr de acţionari, printre care d-nii: 1. Marinescu, F. Carlier, Paul Stroe, ing. Al. Alimănişteanu, I. Duqué, M. Gr. Popescu, ing. V. Frigură, Florian Zaharia, Gh. Ţincu, Paul Ghiţescu, M. Rădulescu, etc. D I. MARINESCU, preşedintele consiliului de administraţie citeşte darea de seamă pe 1935. D. GH. ŢINCU roagă pe conducători să avizeze dacă nu s’ar putea da un dividend mai mare reducând eventual amortizările. Calea ferată duce o politică nedreaptă faţă de minele din bazinul Schitul-Goleşti, in urma reducerei cu 50% a cotelor.Congresul minierilor şi al cetăţenilor Musceleni ţinut la 3 Mai în Câmpu-Lung, a fost o impunătoare manifestaţie de solidaritate cu nevoile exploatărilor. Mulţumeşte conducătorilor pentru priceperea şi grija cu care administrează Societatea. ■ D. Ing. V. FRIGURA: Soc. .Lignitul” duce o politică înţeleaptă in regiunea minieră Schitul-Goleşti prin opera socială ce o face acolo dând de lucru la atâta lume. Dovada este că la Congresul din Câmpu-Lung pe lângă muncitori au participat săteni din 10 sate grupaţi în cele trei cooperative miniere şi redevenţiare „Viitorul, „Izbânda“ şi „Noroc Bun“ care au găsit totdeauna cel mai larg sprijin pe lângă Soc.Lignitul“. In ce priveşte condiţiunile de furnizare la C. F. R., cărbunele dela Schitul Goleşti prin operaţiunile de mobilare s-a ridicat puterea de vaporizare dela 3,2 la 5, încât nu mai poate suporta nici o critică. Dacă la licitaţia din 1933 când ne-am prezentat in condiţiuni defavorabile am reuşit să căpătăm o cotă importantă, desigur că cu calitatea actuală vom înfrunta orice concurenţă. D. I. MARINESCTI, preşedinte: Societatea nu poate da un dividend mai mare fiindcă cu toate economiile, nu s’a putut realiza un câştig mai mare din cauza modului cum C. F. R. şi Primăria Capitalei Înţeleg să respecte angajamentele. Deasemenea Societatea, a fost nevoită să facă unele amortizări excepţionale pentru acoperirea pagubelor din trecut cu lichidarea societăţei „Tăbăcăria Muscelului , „Pădurea Muscelului“ etc. Am fost în dificila situaţie ca prin bilanţ nu am putut remunera nici avansurile,ce ^15® de băncile străine. De altfel cei dintâi interesaţi la plata unnui dividend mai mare ar fi fost marii acţionari. . _ ___ Căile ferate ne-au impus ca pentru valoarea cărbunilor furnizați sa primim titluri depreciate în loc de bani. Pe de altă parte în chestia furniturilor duce o politică contraraintereselor generale. Astăzi când Soc. .Lignitul a comstruit uzina de mobilare, lignitul este pe acelaş picior cu cei mai buni cărbuni. . Prin politica ce duce Prmaria capitalei şi Soc. Generală de Gaz şi Electricitate faţă de noi s’a depăşit minimum de respect şi legalitate ce ni s-ar fi cuvenit. Am investit 400.000.000. lei, în uzina electrică de la Schitul Goleşti aceasta pe baza uui contract. Astăzi Gazelectra refuză să preia întreaga cantitate de energie electrică contractată şi preferă să facă investiţii la uzina Grozăveşti, importând maşini pe vremurile acestea de criză a devizelor şi consumând păcură care ar fi trebuit să meargă la export, în timp ce uzinele noastre consumă cărbuni şi forţă hidraulică. Pe de altă parte Primăria ne plăteşte numai 50% din preţul convenit printr-o interpretare ilegală a contractului, neţinând seamă nici de avizul Consiliului de avocaţi al Primăriei, care ne-a dat dreptate. D. MARINESCU aduce mulţumiri, capitalului străin al grupului belgian reprezentat prin d. F. Carlier, care ne-a ajutat să executăm programul nostru, consimţind la sacrificii importante. D. FLORIAN ZAHARIA, protestează contra normelor nedrepte folosite de administraţia C. F. R. la repartizarea comenzilor de cărbuni. Releva gestul grupului străin, care aînţeles să facă sacrificii. Petrolierele române la Parii Astra Română 82 Steaua Română 38.25, Concordia 43.50. Redevența 17. petrol-Block necotat. Furtună extraordinară provoacă inundaţii, in Germania BERLIN, 7, (Bildrtr). — Telegramele primite din localitatea Ilidhurghausen anunţă că întreaga regiune din sudul Turingiei a fost bântuită ori de o furtună, extraordinar de puternică, însoţită de o rupere de nori. Ploaia torenţială căzută, a provocat inundarea tuturor apelor din sudul Turingiei. Un cartier din Hildburghausen este complect inundat. Tocmitorii din acest cartier au putut fi salvaţi numai în urma unor mari sforţări făcute de autorităţi cu concursul pompierilor şi al armatei. Operaţiile de salvare au fost mult îngreunate de faptul că inundaţia s’a produs noaptea târziu, adică după ce se culcase toată lumea*. Mari porţiuni file căii ferate au fost acoperite de apă. Circulaţia intre oraşul Hildburghausen şi centrele vecine se face numai cu ajutorul gutacamioanei an