Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-11 / nr. 10583

Anul 32 No. 10.583 PAGINI PUDRA SI APA DE COLONIE. 4 VERITABILA ** Fondată lo 1904 da CONST. IVULLC 3 LEI București, Str. Const. Miile (Sărindar) 5­ 7­ 9 TELET.: Dir­ec Prorina şi Redacţia 3.84.30. 3.8411. Străinătatea M 13 iunie 1036 BUCUREȘTENII ŞI VIZITATORI DIN TOATĂ TARA PETREC Lui VICOIU-ȘOSEA (lângă Arcul de Triumf) CANTA­­ CRISTIAN VASILE DESCHIS ZIUA ȘI NOAPTEA Festivitatile Restauraţiei C­um a decurs la Cotroceni serbarea tineretului Serbările restauraţiei s’au desfăşurat cu toată strălucirea în mijlocul entuziasmului mulţimii. Bătrâni şi tineri, oameni­i din toate colţurile ţării şi din toate categoriile so­ciale au ţinut să partici­pe la aceste serbări şi să-l aclame pe suveran. De altfel, în fiecare an, populaţiunea ţării fără deosebire ţine să-şi ma­nifeste dragostea pentru monarh. In anul acesta, aceste serbări au fost precedate de conferinţa celor trei şefi ai statelor Micii în­ţelegeri, regele Carol al doilea, d. Beneş preşe­dintele Cehoslovaciei şi principele Paul, regentul­­Iugoslaviei. In acelaş timp, manifes­taţ­­imile tineretului or­ganizat in­formaţiile pre­­militare şi in cuiburile străjereşti au luat de da-­­ta aceasta proporţii mult mai mari decât în anii precedenţi. Era şi natu­ral, aceste organizaţii îşi desăvârşesc înjghebarea tot mai mult, an cu an. O nenorocire pe care o deplânge întreaga ţară, s’a produs în timpul ser­bărilor. Lângă familiile îndure­rate, este sufletul intre­­gei naţii. Aflăm că din primul mo­ment, s’a orânduit o an­chetă. Ţara întreagă ce­re ca această anchetă să meargă până la capăt fă­ră nici o cruţare. Toate responsabilităţile, oricum­ ar fi ele, trebuesc stabili­te cu toată străşnicie. Es­te inadmisibil ca prin acte de neglijenţă vino­vată, să se tulbure sufle­tul poporului, într’o zi săr­bătorească, Orghidan şi Floru, răspunsurile fiind­ date de corul patriarhiei de sub con­­ducerea, d-lui prof. I. Oancea. După oficierea serviciului reli-­­­gios, patriarhul dr. Miron Cristea al sfinţit cele 250 de fanioane noui stră-l jer­eşti şi drapelele cercetaşeşti care­ au fost apoi predate de suveran co­mandanţilor de stoluri. Suveranul a acordat apoi distinc­­ţiuni onorifice noilor comandanţi. Tineretul şi invitaţii de pe teren îngeriunchiat şi au cântat „Tatăl lui. Corul străjerii­or a intonait au­­stru" apoi imnul regal şi imnul străjeri­­lor. Suveranul s’a urcat pe o tribună, improvizată în mijlocul terenului de demonstraţii, pronunţând următoa­rea cuvântare: După ce regele a pronunţat dis­cursul, sa îndreptat spre tribuna regală, unde a luat loc lângă mem­brii familiei regale. S'au executat apoi de către stră­­jerite exerciţii de ansamblu. In a­­celaş timp demonstranţii au cântat în cor „Trei Culori” şi s'a rostit de­viza străjerilor „Credinţă şi muncă pentru ţară şi rege, sănătate”. E­­xerciţiile au fost executate intr’un ritm viu şi cu o siguranţă şi preci­ziune care a stârnit ropotele de su­plauze din partea asistenţei. Serbarea s’a terminat prin defila­rea celor 25.000 de demonstranţi la care s’a adăugat şi aceia a premiia­tarilor de sub comanda supremă d-lui general Alimănescu. După aceasta mulţimea, câmp din zeci de mii de oameni a fnce, să coboare spre oraş. Th. lorg Dela stânga la dreapta: Regele Cărei, Prinţul Paul, Regina Maria, d. Beneş, Prinţul Nicolae, d. G. Tătărescu, la festivităţile de pe platoul Cotroceni Ed. Pe platoul de r Ziua tineretului s'a sărbătorit a­­nul acesta intr’un cadru impresio­nant ţi deosebit in prezenţa prinţu­lui Paul al Iugoslaviei şi a d-lui Beneš, preşedintele republicei ceho­slovace. Pe de altă parte un public neobiş­­nuit de numeros a asistat la impu­nătoarea manifestaţie a tineretului nostru, Înrolat In noua mişcare a străjerismului, patronată de suve­ran. Pe vastul teren dela Cotroceni de o parte şi de alta a şoselii s'au ame­najat o tribuna regală, douft pentru corpul diplomatic şi funcţionarii su­periori ai statului iar de partea stâriga a drumului mai multe tri­bune pentru public, încă de la ora 7 dimineaţa d. col. Gabriel Marinescu prefectul poliţiei Capitalei însoţit de colaboratorii d-sare, d-nii Parizianu, Bunescu, BO­­ REGELE IŞI ROSTEŞTE DISCURSUL tez şi alţii se aflau pe teren organi­zând aplicarea programului ce avea sa se desfăşoare şi ordinea desăvâr­şită ce trebuia să domnească. De o­parte şi de alta a străzilor au fost postaţi agenţii îmbrăcaţi in unifor­me albe, având pe cap căşti colo­niale iar prin mijlocul drumului au fost înşirate semne distinctive atât pentru vehicule particulare cât şi pentru taximetre. La ora 8 dimineaţa au început să sosească invitaţii. La această oră tri­bunele particulare erau tixite de public. In tribuna oficială au luat loc d-nii Gh. Tătărescu preşedintele consiliului de miniştri şi miniştrii dr. Angelescu, general adjutant Paul Angelescu, Nicolae Titulescu, V. P­­­assu, Vaier Pop dr. Costinescu, prof. I. Nistor, Lapedatu, Victor Ia­­mandi, Cancicov, Negură, Săveanu, preşedintele Camerei, Constantin Dimitriu, preşedintele Senatului, pa­triarhul Miron Cristea, întreg corpul La Cotroceni diplomatic, Viforeanu, Codin Ștefă­­nescu procuror general, subsecreta­rii de stat Savel Rădulescu, dr. Leon cu d-na Aurelian Bentoiu, luca și d-na, Petre Bejan, Victor Rădulescu, Donescu, primarul general al Capi­talei, Vlahide, Sergiu Dimitriu, Gri­­gorescu, gen. Vasievici, Sibiceanu, prof. Rosetti Din partea palatului au luat parte d-nii Ernest ,Urdăreanu, vice mare­şalul palatului, baron Stârcea, ge­neral Baliff, Moelony, Ullea, col. Ştiubei, Petrovici, Marion, I. Rădu­lescu, Sovenz, Buhman. Mai remarcăm prezenţa d-lor: ge­neral inspector de armată Samsono­vich Condeescu, Ștefănescu Amza, Mânu, general Gelu Petrescu, Pârâ­­ianu, general Prodan, general adju­tant Condiescu, general Ionescu Mi­­hai, Papazoglu, loan Demetrescu, ge­neral Stoicescu, general Turbatu, general Spiroiu, general Rădulescu, col. Orășanu, gen. Job Bădescu, col. lonescu Traian, col. Pika, Delmas, Horoveanu, Macarovici, Anghelovici, ajutor de primar, dr. Ion Jianu, dr. Atanasiu. Dintre fruntașii politici au luat parte d-nii prof. Nicolae Iorga cu d-na. Ion Mihalache, Grigore Iunian, Virgil Madgearu cu d-na, dr. Lu­­pu, Ghelmegeanu Trancu-Iaşi, Voi­­cu Niţescu, Cădere, apoi misiu­nile străine care au întovărăşit pe cei doi şefi de stat. Alături de tri­buna regală, în tribuna OE.T.R.-ului au luat loc d-nii prof. Ţiţeica cu d-na, Plagino, prof. Ion Dongoroz, prf. St. Seinescu, prof. Haţiegan, d-na Catargi, prof. Mehedinţi, Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băn­cii Naţionale, etc. SOSIREA SUVERANULUI La ora 9 dimineaţa buciumaşii a­­nunţă sosirea suveranului, care este întâmpinat de uralele nesfârşite ale publicului şi tineretului, in cânte­cele muzicilor militare sub conduce­rea d-lui col. Massini. Suveranul îmbrăcat în uniformă de străjer coboară din maşină o­­dată cu preşedintele Beneş. In a doua maşină regală se aflau regina Maria şi prinţul regent Paul, iar din maşina treia a coborât prinţul Nicolae. Voevodul Mihai se instalase in­­tr’un cort în mijlocul tineretului încă dela ora 7 dimineaţa. Odată cu membrii familiei regale au mai so­sit şi d-nii general Filimon, prim adjutant regal, general Grigorescu, comandor Fundăţeanu, col. Filitti, col. Zwidenek, col. Manolache, col. Merişanu, maior Mihăilescu şi căpi­tan Ilie Radu. Deasemenea cu su­veranul a venit şi d. Eugen Bianu, directorul general al Siguranţei şi inspector general Vintilă­ Ionescu. Oaspeţii şi membrii familiei regale au luat loc în tribuna regală în timp ce suveranul s’a îndreptat spre pla­tou unde aşteptau străjerii şi stră­­jerele, cercetaşii şi cercetaşele, ar­caşii şi arcaşele. Suveranul a primit raportul d-lui general Manolescu comandantul străjerismului, apoi însoţit de d-nii general Manolescu, col. Sâmboteanu, col. Panaitescu şi maior adjutant Sidorovici s’a îndreptat spre mijlo­cul platoului, unde a urat sănătate tineretului. SERVICIUL RELIGIOS S'a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoţi în frunte cu patriarhul Miron Cristea, cei doi episcopi Nicolae Colan şi N. Po­­povici, Pocitan, arhimandritul Fila­­ret Josu, Enăcescu, Teofil Ionelcu. Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această mă­reaţă desfăşurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie acea­stă tinerime chemată la o viaţă nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noştri, că n’au ideal şi că lupta pentru viaţă materială, atât de prea In zilele de azi, a deformat sufletul şi mentalitatea lor. O fi poate un parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute? Dacă ziua de eri a fost oarecum umbrită să împodobim şi să lumi­năm calea generaţiilor de mâine. Tot viitorul unei ţări se reazimă pe copiii de astăzi, deci spiletul lor, creşterii lor, trebue să îndreptăm toate gânduriel şi toate sforţările noastre. Lozinca noastră trebue să fie sal­varea zilei de mâine, prin o inte­grală educaţiune a tineretului. Această mişcare a străjeriei a luat acum In al doilea an de activitate, an avânt atâta de frumos Încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se indoesc Încă de frumuseţea şi utilitatea noastră, le recomand să se ducă la şcoli şi in satele străjereşti şi să vadă ce real progres s’a dobândit in scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriaşă, la o operă care cere timp spre a-şi da roadele integrale. Dar toţi acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieşim pe deplin victorioşi Românul are atâtea calităţi, atâ­tea virtuţi şi atâtea posibilităţi cari,­in nenumăratele împrejurări au dor­mit şi cari numai prin avântul de neînvins al tinerime! trebuesc aduse la lumină şi puse definitiv in slujba patriei. Străjeria nu este şcoala de carte, ea este şcoala vieţii pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetăţean, un desăvârşit patriot, iubitor de neam şi de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esenţa virtuţilor Românismului, şi să le pue prin voinţa şi credinţa sa în slujba României. Aceste generaţii pa cari le creştem cu drag şi gi­vi trebuesc să ţie mâi­ne a­i^văraţii slujbaşi şi ostaşi ai patriei. Trebuesc să aibe conştiinţa că orice cetăţean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viaţa lui un slujbaş şi un ostaş al ţării. ui«s«r» dţăţtgjB «p­­m sam« di» mecanismul Statului, şi pentru ca, întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde l-a aşezat soarta, să-şi facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând şi călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zică­­toare: „apa trece pietrele rămân”. Voi străjerii sunteţi pietrele, voi sunteţi temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bu­nă, o Românie de neclintit în hota­rele ei fireşti. Acest tineret crescut in acelaş ideal — căruia ii făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naţionalism constructiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi in orice împrejurare la inălţi­­mea sacrificiilor cerute de un pa­triotism desăvârşit. 11 STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege şi de Mare Străjer, in această zi care-i atât a voastră cât şi a Mea, se indreaptă către voi, cu drag şi cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetăţenii şi ostaşii Mei iubiţi de mâine, în voi îmi pun nădejdea zi­lelor de mâine. După falanga cea mare a Întregi­torilor de neam, veţi veni falanga cea nn­vinsă a consolidării defini­tive a României moderne. Luaţi şi voi, cum trebue să luăm toţi, ce e bun dela părinţii şi stră­moşii noştri, luaţi din năzuinţele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fata,—şi strânşi uniţi intr’o singură voinţă, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuţile atâtor generaţii cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri să se însuţească în voi, cetăţenii de mâine. Şi rostind aceste cuvinte străjeri­­lor, nu pot să nu Mă gândesc cu re­cunoştinţă la acei dintre colabora­torii Mei de orice clipă, cari sunt chemaţi să plămădească şi să pre­gătească aceste suflete. Comandanţilor cărora li s’au în­credinţat viitorul României, lor le educ astăzi satului Meu de dragoste. Ştiu până la ca punct sunt con­ştienţi de datoria lor cu câtă grijă îşi îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să Mă sprijin pe învăţătorime, şi că în­­ ei am putut găsi şi dragostea şi a­­vântul necesar mişcării noastre. Acestor comandanţi le aduc aci mulţumirea Mea cea mai desăvâr­­ şi** " SărăStoarea de azi a luat o şi mai mare strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciţii Şefi ai ţărilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă sa­lutare. Este pentru voi un fapt care tre­bue să vă bucure inima că, în zilele când se serbează intărirea străjeriei, Preşedintele Beneş şi Principele Regent al Iugoslaviei împreună cu Regele României lucrează la conso­lidarea prieteniei şi la Întărirea al­ianţelor noastre. Să fiţi mândri de acest fapt, şi să ştiţi prin munca şi credinţa voastră, să vă arătaţi vrednici de această cinste. Tineretul Românesc străjerit pri­veşte cu drag la camarazii Micei în­ţelegeri şi trimite tineretului iugos­lav şi Cehoslovac calda iul urare de sănătate, începând astăzi un nou an de ac­tivitate, prin felul cum veţi lucra şi veţi şti cu vrednicie să urmaţi lo­zinca voastră. „CREDINŢA ŞI MUN­­CA PENTRU PATRIE ŞI REGE” să întăriţi fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră şi a noastră tuturora. SANATATE! ASISTENŢA D­iscursul Regelui In pagina a III -a Marea nenorocire de pe platoul Cotroceni* futupa prăbuşirea tribunei Dejunul de la palatul Regal Eri la amiază a avut loc la Palatul regal un dejun la care au participat următoarele persoane: Regele, regina Maria, marele Voe­­vod, d. Eduard Beneş, principele re­gent Paul, principesa Elisab­eta, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, d-nii C. Dimitriu, preşedin­tele Senatului, N. N. Săveanu, preşe­dintele Camerei, Gh. Tătărescu, pre­şedintele consiliului de miniştri, dr. C. Angelescu, ministrul Instrucţiunii publice, N. Titulescu, ministrul afa­cerilor străine, I. Inculeţ, ministrul internelor, I. Nistor, ministrul mun­cii, V. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, Vaier Pop, mini­strul justiţiei, dr. I. Costinescu, mi­nistrul industriei şi comerţului, V. Iamandi, ministru de stat, d-nii subsecretari de stat Savel Rădulescu, M. Negura, M. Cancicov, Gh. Leon, Victor Rădulescu, N. Caranfil, P. Be­jan, A. Bentoiu. D-nii Kamil Kr­oi­ta, ministrul cehoslovac al afacerilor străine, cu suita: d-nii Premysl Sá­m­ál, Ludvik Strim­pl, general Sil­vester BL­iha, Vladimir Kucera, Jan Jina, Prokop Drtina. Dr. Mehmed­ Spaho, ministrul iugoslav al comu­nicaţiilor cu suita: d-nii Milan An­­titch, general Tcholak Antitch, că­pitan Prosen, Mehmed Haiil Hassa­novitch, misiunea românul pe lângă d. Beneş, d. Victor Antonescu, mini­stru de finanţe, d-nii general Gh. Petrescu, lt.­col. Filitti. C. Flondor, ministru plenipotenţiar col. Papa­­dopol; misiunea ro­mânâ pe lângă principele regent Paul, d. R. Frana­­sovici, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, d. general adj. I. Stoicescu, d. comandor Fundăţeanu Preda, d. Al. Telemaque, ministru plenipotenţiar, d. col. Al. Orăşanu. D-nii prof. D. Gusti, general I. Pro­dan, general Alimănescu, general I. Bădescu, general Ion Aurelian, ge­neral Beroniade, col. Gabriel Mari­­nescu, d-ra Nissa Cumărăşescu, d-nii I. Haţieganu, C. Plagino, col. Sâm­boteanu, d-nii coloneii Niculescu Co­­ciu, V. Dombrowski, S. Ionescu Mun­te, Gh. Petrescu, Al. Nicolaescu, Al. Orăşanu, G. Panaitiu, N. Velescu, lt.-col. Massini, Toni, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor, membrii Ca­selor regale: d. gen. adj. E. Ballif, d-na E. Mavrodi, Baron I. V. Stâr­cea, Anton Mocsonyi, gen. Ilasievici, col. E. Urdăreanu, dr. I. Mamulea, col. adj. N. Condiescu, gen. Filimon, col. Zwiedinek, col. Al. Manolescu, E. Buhman, E. Bianu, col., Pălăngeanu, A. Lorenz, lt.-col. Gh. Stavâr, vet.­lt.-col. Al. Panu, maior N. Mihăi­lescu, maior T. Sidorovici, d-nii Fio­­rian Marinescu, Octav Ullea, I. Ră­dulescu, A. Mănoiu, căp. Ilie Radu, I. Cociu căp. P. Petrovici, căp. N. Opriș, cap. D. Stiubei, cap. I. Crin­­tea, adj. căp. Alex. Lazar, It. Dumi­­trescu I., It. I. Costăchel, It. Alfred Leonhardt, d-nii N. Fleşeru, P. Mi­­hăescu, N. Hurmuzescu, It. I. Holes, C. Popesc­u, V. Eremia. Cuvântarea d-lui prim­­ministru Gh. Tătărescu înainte de începerea dejunului, d. Gh. Tătărescu, preşedintele consi­­liului de miniştri a rostit următoa­­rea cuvântare: SIRE. De la urcarea pe Tron a Majestăţii Voastre, ziua de 8 iunie a fost din prilej de însufleţire şi de Înălţare, un prilej de isbucnire a unui popor dornic să-şi manifeste credinţele monarhice, dornic să-şi strige recu­noştinţa pentru străduinţele şi iniţia­tivele noastre, care rodesc tot mai îmbelşugat pe ogoarele vieţii noast-«* naţionale. _ Această sărbătoare a sufletelor mâneşti, luminează azi iarăşi cu îu­n­sul hotarelor. Iar manifestarea din ordine şi de disciplină a tineretului nostru a pus şi în unul acesta în lumină, tot înţelesul de vnoire crea­toare a domniei Majestăţii Voastre. La sărbătoarea­ neamului simţim azi tresărind şi sufletul a două po­poare, înfrăţite cu noi prin aminti­rea aceloraşi lupte din trecut şi prin împărtăşirea aceloraşi nădejdi pen­tru viitor şi cari, de la coastele Dal­maţiei şi până în pădurile Boemiei, slujesc acelaş ideal de ordine răzi­­mată pe pace, de pace făurită din dreptate, de dreptate isvorâtă din libertate. In atmosfera de însufleţită încre­dere care înconjoară această prăz­­nuire, putem privi înapoi către dru­mul parcurs în aceşti şase ani de nouă domnie, in care sub conduce­rea, sub supravegherea şi sub impul­­siunea directă a Majestăţii Voastre, împotriva tuturor dificultăţilor vre­mii, ţara a propăşit şi Statul s’a consolidat. Iar azi, când fără deo­sebire de tagme şi de credinţe ne Continuare in pag. 2-a

Next