Dimineaţa, iulie 1936 (Anul 32, nr. 10603-10633)
1936-07-01 / nr. 10603
fe, iermurii Iulie Incinerarea lui Const. Stere O solemnitate impresionantă monumentului. Duminică dim, cu mult înainte de ceremonia funebră, am făcut o vizita la crematoriul „Cenuşa“, care de I azi înainte va păstra şi rămăşiţele pământeşti ale marelui scriitor, care I a fost Const. Stere. Capela-mausoleu a societăţii „Ce- Iruşa“ este în aşa fel situată pe IDealul Filaretului încât suind colina zăreşti, la un moment dat, decât impunătoare şi solemnă a profilat pe firmament. Dispare orice aşezare omenească ; doar porumbeii flutură în turlelor, parcă ar fi sufletele a căror cenuşe se află depusă urnele din columbarii."Totuşi, de cum ai ajuns sus, la umbra zidurilor cetăţii de odihnă, se Incinerarea lui C. Stere desfăşoară pe neaşteptate perspectiva îndepărtată a Capitalei, care văzută de aci predispune la anumite meditaţii. Urmând să se mai facă ori o altă incinerare, mai devreme, corpul neînsufleţit al aceluia care a fost atât de impetuos în viaţa lui, zăcea inert într’o cameră alăturată, păstrând pe figura lui seninătatea gravă a morţii, înconjurat de flori şi coroane. Abea după prânz a fost aşezat pe catafalcul capelei. ASISTENŢA Deşi la ora 5 d. a. a fost o ploaie torenţială, totuşi o lume compactă a venit să dea salutul cel din urmă aceluia care a fost Constantin Stere. Am putut remarca în mulţime, în afară de membrii familiei, următoarele persoane: d-na şi d. Gr. N. Iunian, fost ministru ; d. Lapedatu, fost ministru; d. Ed. Mirto, fost ministru; d. ministru Iamandi; d. Pan Halippa, fost ministru; d. Ostrowsky, ministrul Sovietelor. Scriitorii şi ziariştii: Ion Minutescu, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, D. Patraşcanu, Panait Muşoiu, M. G. Bujor, M. Sevastos, Petre Pandrea, Sym. Râmniceanu, Alex. F. Mihail; d-nii: dr. Nicolae Gh. Lupu, Costache Lupu d-na dr. Trancu Rainer, d. prof. dr. Rainer, Mih. Cogâlniceanu, Manole Halfon, L. Leonescu, ing. Alex. Bulighiu, ing. Tudor Iginescu, dr. Scurtopol, avocat Sepeanu, avocat Lucreţiu Patraşcanu, dr. Sepeanu, colonel Petrescu deputat, prof. ing. Nazarie cu d-na, dr. Iagnov, Ioan Rădulescu, delegaţia basarabeană compusă din d-nii: C. Leancă, Alex. Mâţă, D. Calistru, C. Popescu, A. Scobcdlă, St. Pirogan şi G. Ţurcanu, inginer Mircea, prof. Mihai Carp, prof. Iancu Botez, dr. Bădărău, Andrei Cernea, dr. Ion Butza,, avocat Iosef Cohen, căpit. Simniceanu, Popovici din partea socialiştilor, ing. Popovici, Jean Abramovici şi alte multe persoane cari regret că mi-au scăpat din vedere. Nu a fost nici un serviciu religios şi nu s’au rostit discursuri. Corul crematoriului „Cenuşa“, sub conducerea d-lui Stămniceanu, a făcut să răsune sub bolta mausoleului mai multe cântări ocazionale, sfârşind cu „Tatăl nostru“. In timpul acesta, trupa a început să se scoboare încetişor, dispărând pentru totdeauna ceea ce a fost material în personalitatea ilustră a lui Constantin Stere. C. Stere pe catafalc Expoziţia şcoalelor ceferiste din Parcul Carol Duminică s-a inaugurat în Parcul Carol expoziţia de lucru manual a tuturor şcolilor—primare şi secundare—ceferiste. Au expus un număr de 37 de şcoli din Capitală şi provincie. De la lucrul manual al micuţilor din cursul primar, până la lucrările de artă, covoare, carpete, lenuri, împletituri artistice, încălţăminte, îmbrăcăminte, se constată aptitudini, înclinare către meşteşug. Expoziţia s-a deschis în prezenţa d-lui C. Angelescu, ministrul şcoalelor, ing. Traian Pontu, secretar general la ministerul comunicaţiilor ing. Ion Macovei, subdirector general C. F. R.; H. Voglberg, directorul Casei muncii C. F. R.; Cezar Mereuţă, directorul general C. F. R.; dr. Andronescu, directorul serviciului medical la Casa muncii C. F. R.; Arsenescu şi Georgescu, şefi de cabinet; Cambureanu Vardală; dr. Costiniu de la Casa muncii C. F. R.; D. V. Toni, preşedintele asociaţiei generale a învăţătorilor; Gh. Teodorescu, preşedintele asociaţiei „Staţia“; inspector şcolar N. Teodorescu cu d-na şi d-ra; inspector general şcolar Samoil; revizor şcolar al Capitalei, Gh. Eftimie; inspectoare şcolară Lucia Calomeni; inspector şcolar al Casei muncii C. F. R. Tudor Ghergan Tomescu, directorul technic la Casa muncii C F. R. etc. După vizitarea expoziţiei, vizitatorii au luat masa pe insula din Parcul Carol. Azi, dimineaţă, din iniţiativa d-nei Nicolau, organizatoarea expoziţiei, corpul didactic, a depune o jerbă de flori pe mormântul Eroului Necunoscut. De la stânga la dreapta: D-na inspec. Nicolau,d. secretar general al ministerului de comunicaţi; Vaselescu, ministrul instrucţiunii publice, d. Mereuţa, dir. gen. al C. F. R-ului; d. H. Vogter, dir. Casei aut. de ocrot. și ajut. pers. C. F. R.; d. dir. Deveche, etc. d. dr. gen. a! Congresul Ligii Culturale O impunătoare manifestaţie culturală la Braşov BRAŞOV, 28. Azi dimineaţă s’a deschis în localitate congresul Ligii culturale sub preşedinţia d-lui prof. N. Iorga. La ora 8 dimineaţa a avut loc primirea oficială a congresiştilor în faţa palatului prefecturii. A urmat apoi încartiruirea participanţilor. La ora 10 dim. congresiştii au luat parte la sfinţirea şi inaugurarea muzeului etnografic regional în localul Casei sfatului. D. prof. Iorga a adus mulţumiri d-lui prof. Bălăşescu, preşdintele secţiei Braşov al Ligii culturale Şi colaboratorilor d-sale pentru munca neprecupeţită ce-au depus-o. Această activitate a avut ca rezultat înfiinţarea unui muzeu etnografic înzestrat cu piese rare şi de o deosebită valoare. Congresiştii s’au îndreptat de aici spre sala „Astra”, unde s’au rostit cuvântările de salut ale reprezentanţilor braşoveni şi ale delegaţilor diverselor societăţi şi asociaţiuni culturale. Biroul congresului a fost format din d-nii prof. Niculae Iorga, predinte; prof. Munteanu Râmnic, dr. V. Marmeliuc, prof. univ. primar şi preşedinte al filialei Ligii din Cernăuţi, prof. Atanasie Bălăşescu, preşedintele Ligii Braşov, D. Bânătescu preşedintele Ligii din Călăraşi, A. Veniamin, preşedintele Ligii din Galaţi, membri; Zaharia D. Florian şi Ilie Al. Ardeleanu, secretari. In marele număr al congresiştilor remarcăm pe d-nii dr. N. Topa general Schina, administrator delegat al Ligii, Nae Dumitrescu, preşedintele Tinerimii române, N. A. Constantinescu, D. Munteanu - Râmnic, fost ministru, general Negreanu, de la Casele naţionale, general Corlăteanu, d-na M. Baiulescu, preşedinta Uniunii femeilor române, Iancu Nan, prefectul judeţului, dr. Tarquiniu Priscu, primarul muncipiului, inspector general, prof. Giurgiu, ing. Ioan Ionică, preşedintele Casinei române, dr. Bănetescu, decanul baroului Ialomiţa, Eug. Cialac, preşedintele sindicatului presei din Muntenia, I. Niculescu-Vătăşanu, preot, Furnică, dr. Stinghe, etc. Primul a luat cuvântul protopopul Blaga. D-sa salută congresul în numele mitropolitului Bălan al Ardealului şi aducând elogii d-lui prof. Iorga. In calitate de preşedinte al secţiei Braşov, d. prof. Bălăşescu face elogiul operei d-lui prof. Iorga, relevând importanţa Ligii culturale create de d-sa. CUVÂNTAREA PREFECTULUI D. Iancu Nan, prefectul judeţuli, spune următoarele: Suntem mândri de a găzdui în oraşul nostru pe reprezentanţii Ligii culturale. Salut în numele judeţului pe îndrumătorul spiritual al unei jumătăţi de veac din cele mai sbuciumate şi cele mai glorioase. Cu ocazia congresului de la Cluj aţi lăudat d-le prof. Iorga oraşul Braşov ca fiind plin de amintiri româneşti. De acest oraş se leagă activitatea dvs. de neobosit cercetător al istoriei precum şi cea culturală aşa de necesară în învolburata epocă prin care trecem. Alături de dvs. noi ardelenii avem ca reprezentant al culturii româneşti cu aceiaşi sensibilitatea superioară pentru frumos care este calitatea excepţională a propagandei Ligii culturale, pe d. Alexandru Lapedatu, preşedintele Academiei Române, care nu scapă nicio ocazie de a vorbi cu admiraţie despre neegalata activitate a d-niei-voastre. Cuvintele profetice ale dvs. au astăzi şi o dureroasă actualitate. Purtaţi, domnule profesor, o luptă îndârjită împotriva acelor manifestări aşa zise culturale, cărora se dtatoreşte otrăvirea lentă a bătrânilor şi tinerilor deopotrivă. Vă urmărim cu atenţiune, cu dragoste şi cu căldură iar congresul Ligii culturale îl socotim un prilej binevenit ca să răspundem poftirei ce ne-ţi făcut-o la Blaj acum zece ani de a fi tovarăşi în discuţiile ce privesc naţia. Suntem gata domnule profesor să vă fim tovarăşi la discuţie şi la luptă bărbătească pe care aţi întreprins-o. Ori, alaltăeri aţi făcut dig din protestarea dv. la porţile Academiei Române. Ne-am bucurat mult şi profund pentru că îndrumătorul nostru mai apropiat d. prof. Al. Lapedatu reprezintă în cultura românească aceiaşi sensibilitate superioară pentru frumos, care e caracteristica esenţială a culturii propagată de dvs. Preşedintele Academiei Române, d. Al. Lapedatu nu scapă niciun prilej de a ne vorbi cu admiraţie de prof. Niculae Iorga. Noi nu putem fi decât bucuroşi văzând cum se uneşte clocotitorul suflet al dvs., cu înţelepciunea plină de cuviinţă a d-lui prof. Lapedatu, în acelaş efort împotriva vulgarităţii. In cuvântarea ce ati rostit la congresul Ligii din Bucureşti spuneaţi domnule profesor, că literatura de azi e vulgară, desmăţată şi că ea trebue să însemne oricând cu duşmani hotărîţi. Lozinca aceasta rostită în 1932 ne găseşte prezenţi la datorie. Vă asigur de devotamentul populaţiei braşovene şi a celorlalţi cetăţeni de altă limbă cari se asociază la omagiile noastre. Opera dv. este hrana spirituală pentru un curs bogat de generaţii româneşti. CUVÂNTAREA PRIMARULUI ORAŞULUI Vorbeşte apoi d. primar dr. Tarquiniu Priscu care după ce salută congresul în numele municipiului şiaduce omagii d-lui profs fi, larga spune: Prezenţa dv. aci, prezenţa distinşilor şi neobosiţilor colaboratori ne evocă desfăşurarea unei munci titanice de jumătate de veac pentru înlăturarea unor graniţe artificiale, pentru unirea unor inimi cari pulsează la fel şi pentru aşezarea celor de un neam şi de o lege sub oblăduirea unui singur sceptru. Populaţia oraşului nostru va rămâne recunoscătoare pentru că aţi scos din îngălbenitele hrisoave din arhivele şi bibliotecile Braşovului adevăruri istorice de mare importanţă. Doresc ca din acest congres să înflorească idei şi fapte care să formeze pagini de glorie in istoria neamului. Dr. Stinghe, din partea asociaţiei „Astra”, arată legăturile de prietenie şi colaborare dintre această asociaţie şi Liga Culturală în timpul procesului Memorandului. Inspectorul şcolar prof. Giurgiu aduce omagiul învăţătorimii, accentuând că generaţia secolului al 20-lea s’ar putea numi generaţia Iorga, fiind educată sub puternica influenţă a principiilor, sănătoase ale prof. N. Iorga. In numele Uniunei Femeilor Române, d-na M. Baiulescu salută pe congresişti, arătând importanţa Ligii Culturale în viaţa Ardealului până la unire şi care a contribuit în Mulţumesc întâi secţiei Braşov aşa de bine condusă, cu atâta inimă, cu atâta spor, de d. prof. Atanasie Bălăcescu, pentru că ne-a invitat intr’un oraş a cărui lungă desvoltare este legată, fără îndoială,— o pot spune azi când lucrez la o întinsă istorie a poporului românesc în toate originile sale, — de însăşi epoca dacică care a cuprins aşa de mult, cum o arată şi vechiul său nume românesc de Braşov, în care s-a prefăcut un Braşov anterior, din viaţa poporului nostru. Aici noi suntem cei de la început, afară de acei slavi din timpul fără mărturii istorice, „Şcheii“ aceia, pe locul cărora ne-am aşezat. Românii adunaţi de prin sate au găsit aici o grupare slavă în locul căreia s-au aşezat. Ertaţi istoricului ce mă îndărătnicesc să fiu, deşi atâţia aleargă aşa de grăbit, poticnindu-se de multe ori in drum, să-mi ia locul, pentru aceste lămuriri care tind să arate că suntem aici în casa noastră, în casa noastră cea bună şi cea veche, din care, cum o să vorbim ceva mai departe vatrebui să facem o nouă, largă şi frumoasă casă nouă sub steagul României unite. Acelaş istoric vă va aminti că domnii noştri, boerii noştri, clienţi statornici, dar şi apărători devotaţi ideii creştine, ai saşilor de aici — căci de unguri şi de secui până foarte târziu, până în pragul vremurilor noastre abia dacă se poate vorbi — au avut aici la Braşov, sus in Scheiu apoi şi prin alte margini, ctitoriile lor. Ele sunt legate şi de marele dăruitor pentru cele sfinte care a fost Basarab Vodă, Neagoe şi de însuşi fratele lui Mihai Viteazu, Petru Vodă, zis Cercel, în seama căruia, înţelegător de artă şi iubitor de pictură, comandând şi câteva portrete, se pune zugrăvirea bisericii înălţate de mărinimosul său înaintaş Să nu pierdem din vedere că Mihai însuşi, care avea legături, diformate de clevetirea contimporană şi prea uşurate, primite de tinerii istorici de azi, cu târguri de lână de la Gura Ialomiţei, a găsit aici ca preot pe un Negoslav, care venea tocmai din acest loc de desfacere a lânei, aduse nedărăcită de mocanii ardeleni, şi au putut vorbi de vechi lucruri mai modeste pe care le cunoşteau amândoi. Aici s-a găsit cuceritorul ca în ţara lui, şi socotelile săseşti sunt pline de cheltueli făcute de dânsul pe vremea lui, până la praful de puşcă din tunurile care au salutat cucerirea Modovei de eroul a cărui cinste a trebuit, din nenorocire, s-o apărăm faţă de anume nesocotinţi româneşti , o întreagă viaţă, însemnată şi in hârtiile româneşti din casa statului şi în ale străinilor cu care s’ar putea îndeletnici unul din tinerii profesori de aici. Eu recomand cu toată căldura. Ar urma astfel şi în alte domenii pe acel învăţat şi limpede Ioan Bogdan, al cărui nume, ca şi al fratelului, Alexandru, profesorul de nesfârşită râvnă şi credinţă, jertfit cauzei străine de pe depărtatul colţ de măcel de la Zumina, ar trebui să se pomenească aici cât mai des şi in domeniul cercetării culturii româneşti braşovene, căt şi de iubitul meu de mulţi ani, Andrei Bârseanu. De la truda lui migăloasă şi din condeiul lui de bună pază a stilului a ieşit povestea minunatelor şcoli de aici, la care se trimeteau şi din ţara liberă copii ca să înveţe, odată cu ştiinţa şi acea bună cuviinţă fără de care orice însuşiri şi osteneli preşuesc p prea puţin. Astfel s’ar aminti vremuri , care şi aici eram tari prin bună înţelegere şi iubire, când eraici un cler foarte respectat, o burghezie harnică, moştenitoare şi a vestitei companii greceşti, care unea cu mândria de a avea prăvălie românească în cetate, drept cucerit cu multă trudă, înţelegere pentru învăţătură, iubire pentru crezul inimos şi moral iar ţărănimea trimetea pe băncile de aici, cu făină, brânză şi slănină în traista cusută de femei care nu cumpărau la târg, pe viitorii cărturari şi conducători ai neamului care ştiau apoi toată viaţa ce osteneală omenească , într’o bogată de pâine. Viamare măsură la realizarea visului milenar. D. ing. I. Ionică vorbeşte în numele Casinei Române, făcând un scurt istoric al activităţii acestui aşezământ românesc, în care s’a făcut, în timpuri vitrige, cea mai puternică legătură sufleească a conducăorilor români, în timpul dominaţiei străine. D. gen. Negreanu vorbeşte din partea Caselor Naţionale, aducând elogii d-lui Iorga pentru largul sprijin şi concurs acordat acelei instituţii. Preşedntele Tinerimii Române, d. Nae Dumitrescu, arată că instituţia de sub preşedinţia d-sale activează alături de „Liga Culturală” care urmăreşte două scopuri mari. Patriotismul şi moralitatea. D-sa mai accentuează clara viziune a viitorului, pe care a avut-o d. prof. Iorga acum 45 de ani, când a înfiinţat Liga Culturală, dându-şi seama de ceea ce va trebui acestiu popor. D. general Manolescu vorbeşte in numele O.E.T.R.-ului. Elogiază activitatea profesorului Iorga şi influenţa pe care învăţăturile sale au avut-o asupra regalului său elev, M. S. regele Carol II. (Sala ovaţionează îndelung penru rege). Vorbeşte apoi d. Batzaria. D. Petre Topa, preşedintele societăţii de cultură macedo-română, aduce congresului salutul macedonenilor din România. Se trece apoi la ordinea de zi,ţă frăţească in jurul bisericii, împodobită şi privită ca o cinste a tuturora. Ştiu bine că pe urmă au fost şi neînţelegeri, mergând până la crude duşmănii, care se adăugau la ce lăsaseră in inimă din generaţie în generaţie faptele confesionale, al căror venin, potrivnic învăţăturii creştine, se mai întâlneşte şi până astăzi la oamenii pătimaşi dar, iată, cu venirea atâtor români din ţara niciodată supusă — căci aşa trebue să numim vechea şi buna, iubitoare Românie — este un element a cărui misiune de căpetenie trebue să fie acela de a apropia unii de alţii, a-i ţinea împreună, a-i arăta ţinta comună, în loc să adauge la vechile certuri pentru veniturile bisericii Sfântul Nicolae a şcheilor, acelea mult mai aprinse pentru bietul buget al ţării româneşti. O viaţă românească trebuie să se simtă oriunde, iar nu numai în oricinile administrative. In loc să se închidă fiecare în colţul său cu câţiva prieteni cătând nesfârşite cercuri de izolare stearpă să se vadă intre ei necontenit românii din toate straturile sociale şi din toate locurile. Nu avem să jicnim pe nimeni cum nu e în datina aşa de nobilă cuviincioasă a acestui popor, dar nu avem să ne ruşinăm, să ne ferim, să ne ascundem de nimeni. A fi văzut e o datorie fără a cărei îndeplinire avem înfăţişarea unor ocupanţi abea descălicaţi, care ne mirăm din ce minune s’a făcut gunoi, nevrednicii şi nu ne ştim folosi de dânsa. O biserică plină de credincioşi, un muzeu de acela pe care Laţi întemeiat şi vă felicit, expoziţie de artă, măcar de artă populară, o bibliotecă, necontenit plină pentru citirea cărţilor bine alese şi asupra cărora ca în America de Nord, funcţionarii cu grijă de cultura populară să dea lămuririle trebuitoare, o societate teatrală de diletanţi, cum a mai fost aici în zilele politiceşte rele şi a dat dovezi de mult talent şi atâta tragere de inimă, iată programul. D. Bălăcescu şi colaboratorii săi lucrează la realizarea lui. Altul este însă sporul când se lucrează numai într’un cerc restrâns şi altul când o întreagă lume de acelaş suflet naţional colaborează. Aşteptăm tot mai multe veşti în acest sens. Acelea pe care vi le aducem de la noi sunt bune. Fără să avem încă înainte venituri pe care le îngustează datoriile pentru vechea clădire a palatului şi pentru noul teatru, a cărui frecventare nu numai pentru reprezentanţii trupei noastre dar şi pentru ale atâtor societăţi şi tot aşa pentru conferinţele adeseaori fără plată pentru noi, am arătat că rostul Ligii în marea mişcare de cultură ce se înteţeşte necontenit, este neted indicat şi poate fi definit, condiţia necesară pentru că, între atâtea formaţiuni, oficiale şi neoficiale, să nu ne încurcăm, dezorientând lumea, in loc de a ne ajuta unii pe alţii aşa cum am moştenit, ca parte mai bună din trecut conducerea acestei societăţi, cu un lung şi glorios trecut şi aşa cum am crezut că trebue, după atâtea schimbări, între care mai ales reunirea pentru care am luptat, a acestor întinse şi frumoase ţinuturi nu poate fi vorbă de o piedică de învăţătură populară şi nici de îndeletnicirea cu probleme politice şi sociale, care sunt de mult şi fireşte în seama altora. Ci grija noastră e de formarea mai ales în clasa mai ridicată cultural, a unui suflet naţional pornit pe realizări Aşa fiind acţiunea noastră nu trebue întâmpinată cu neîncredere şi gelozie, incă mai puţin cu duşmănie pe care poate ici şi colo am întâlnit-o. Nu luăm niciun punct din programul nimănui şi cine a luat din programul nostru n’are mijloacele, poate nici chiar autoritatea de a face acelaş lucru. A lumina societatea românească asupra problemelor actuale prin conferinţele noastre şi cursurile de vară; a pregăti sufletele tinere care să ducă pretutindeni buna predicaţie — şcoala de misionare; a învia elementele pierdute din trecutul nostru, — şcoala artelor uitate care vă vine cu icoanele şi olăriile ei; a creia teatrul bunelor moravuri — pe care l-am înjghebat şi în ce-i lipseşte vom adăogi şi îndrepta; a da o foaie de cetire populară sănătoasă — ,,Neamul Românesc” pentru popor; a tipări cărţile de care avem nevoe — „cartea bună“, „Istoria românilor“, în curând antologia şi crestomaţia va lupta cum facem azi cu toată hotărîrea prefăcând revista „Cuget clar“, într’un „Nou semănător”, contra literaturii de murdării, de ispită şi de zăpăceli, iată ce am vrut şi iată ce vă putem spune astăzi că facem pentru ce e de făcut, propuneri practice ce vi se vor prezenta. Ajutaţi-ne. Cine nu o poate face din orice motiv, să binevoiască a face loc unor elemente în adevăr active cu care să putem lucra ŞEDINŢA DE DUPA AMIAZA După amiază, la ora 4, dezbaterile au continuat. S-a discutat iniţiativa organizaţiei ieşene de a scoate un ziar. D. dr. P. Topa cere, în legătură cu aceasta, ca să se facă numai politica intereselor naţionale fără campanii şi Înjurături. D-sa accentuiază că este împotriva naţionalismului excesiv, cu violenţe fizice şi de limbaj. D. prof. N. Iorga propune ca ajutorarea fraţilor de peste graniţă să se facă prin intermediul organizaţiilor culturale, cari să-i alimenteze cu publicaţiuni româneşti. Ocupându-se de propunerea ca şi statul român să reducă privilegiile acordate minorităţilor, d-sa spune că românul este pentru libertate absolută, dar condamnă abuzul ce se face in folosirea acestor libertăţi. La sfârşit se decide ca viitorul congres să se ţină la Iaşi. Seara, la oră 9, a avut loc in sala „Astra“ un mare festival artistic. FORMAREA BIUROULUI ALTE CUVÂNTĂRI Cuvântarea d-lui prof. Iorga Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 după amiază, continuându-se de scoaterile. D. Andreescu-Iaşi comunică iniţiativa organizaţiei ieşene de a scoate un ziar, pentru care s-a şi strâns suma de 330.000 lei. Tot d-sa propune ca Liga Culturală să grupezede steagul ei toate celelalte asociaţiuni culturale, cari au scopuri similare. Iau cuvântul în discuţia acestor comunicări şi propuneri d-nii Bucur Râmnicu-Sărat, I. Constantinescu corn. Costeşti, dr. Costeşti-Argeş, d. Mihalciuuc-Botoşani, prof. Pârvulescu-Cernăuţi. In legătură cu altă propunere a d-lui Andreescu cu privire la extinderea propagandei Ligii şi peste graniţă, în ţinuturile locuite de români, vorbeşte d. dr. P. Topa, care expune situaţia românilor de sub diferite stăpâniri. D-sa dă citire telegramei omagiale ce se expediază regelui. Cere apoi ca ziarul, care va apărea la Iaşi, să fac facă nici un fel de politică ci numai plitica intereselor naţionale, fără campanii şi înjurături, pentru a nu avea caracter de pamflet. Accentuează că d-sa este împotrva naţionalismului excesiv cu violenţe fizice şi de limbaj. D. prof. Iorga spune că parlamentarii nu pot interveni cu succes în ceea ce priveşte persecutarea românilor de sub stăpânire străină, nefiind exponenţii şi apărătorii nevoilor poporului. Aceasta e motivul că d-sa a renunţat de a mai face politică. Unica soluţie pentru ajutorarea fraţilor de peste graniţă este de a face apel la organizaţiile culturale dela graniţă de a-i alimenta cu publicaţiuni româneşti. In ceea ce priveşte gruparea celorlalte asociaţiuni culturale în jurul ligei, nu este rău când primiţi propuneri, ii cereţi ji sfatul MM aga ‘ • ■•V. multă experienţă. T'"r In cadrul propunerii că şi statul român să reducă privilegiile acordate minorităţilor, d-sa spune că romanul este pentru libertate absolută dar condamnă abuzul pe care-1 fac minoritarii in folosirea acestor libertăţi. D. Zaharia, secretar general cere introducerea perceperei de cotizaţiuni la organizaţiile din capitalele de judeţ. Aceste fonduri sunt destinate imprimării de cărţi pentru popor. Mai vorbesc făcndpropuneri în privinţa fixării cotizaţiilor, d-nii Marmeliuc, Eug. Cealâc, un preot din Turnu-Măgurele, Dumitru Nan, Niculae Al. Constantinescu. Preotul protopop Donţu, din ţinutul Vrancei expune în cuvinte emoţionante cele două mari păcate de care suferă ţărănimea şi în special cere cărţi pentru popor. După ce sunt realeşi d-nii cenzori, se decide ca viitorul congres să aibă loc la Iaşi. Seara la ora 9 a avut loc în sala ,Astra” un mare festival artistic cu concursul şcoalei primare de sub conducerea d-nei Virginia Popovici precum şi a altor şcoale şi a numeroşi intelectuali. D. prof. Iorga urma să ţină o conferinţă. Din cauza oboselii însă a renunţat. Un nou împrumut extern al Reichului Banca Reichului a comunicat membrilor Sindicatului bancar că până la sfârșitul acestei luni se va emite noul împrumut in valoare de 500 miloane timoroul