Dimineaţa, iulie 1936 (Anul 32, nr. 10603-10633)

1936-07-01 / nr. 10603

fe­, ier­­muri­i Iulie Incinerarea lui Const. Stere O solemnitate impresionantă monumentului. Duminică dim, cu mult înainte de ceremonia funebră, am făcut o vizi­ta la crematoriul „Cenuşa“, care de I azi înainte va păstra şi rămăşiţele­­ pământeşti ale marelui scriitor, care I a fost Const. Stere. Capela-mausoleu a societăţii „Ce- Iruşa“ este în aşa fel situată pe IDealul Filaretului încât suind colina zăreşti, la un moment dat, decât impunătoare şi solemnă a profilat pe firma­ment. Dispare orice aşezare ome­nească ; doar porumbeii flutură în turlelor, parcă ar fi sufletele a căror cenuşe se află depusă urnele din columbarii.­­"Totuşi, de cum ai ajuns sus, la um­­bra zidurilor cetăţii de odihnă, se Incinerarea lui C. Stere desfăşoară pe neaşteptate perspecti­va îndepărtată a Capitalei, care vă­zută de aci predispune la anumite meditaţii. Urmând să se mai facă ori o altă incinerare, mai de­vreme, corpul ne­însufleţit al aceluia care a fost atât de impetuos în viaţa lui, zăcea inert într’o cameră alăturată, păstrând pe figura lui seninătatea gravă a mor­ţii, înconjurat de flori şi coroane. Abea după prânz a fost aşezat pe catafalcul capelei. ASISTENŢA Deşi la ora 5 d. a. a fost o ploaie torenţială, totuşi o lume compactă a venit să dea salutul cel din urmă a­­celuia care a fost Constantin Stere. Am putut remarca în mulţime, în afară de membrii familiei, următoa­rele persoane: d-na şi d. Gr. N. Iu­­nian, fost ministru ; d. Lapedatu, fost ministru; d. Ed. Mirto, fost mi­nistru; d. ministru Iamandi; d. Pan­ Halippa, fost ministru; d. Ostrowsky, ministrul Sovietelor. Scriitorii şi zia­riştii: Ion Minutescu, Mihail Sado­­veanu, I. A. Bassarabescu, D. Patraş­­canu, Panait Muşoiu, M. G. Bujor, M. Sevastos, Petre Pandrea, Sym. Râmniceanu, Alex. F. Mihail; d-nii: dr. Nicolae Gh. Lupu, Costache Lupu d-na dr. Trancu­ Rainer, d. prof. dr. Rainer, Mih. Cogâlniceanu, Manole Halfon, L. Leonescu, ing. Alex. Buli­­ghiu, ing. Tudor Iginescu, dr. Scurto­­pol, avocat Sepeanu, avocat Lucreţiu Patraşcanu, dr. Sepeanu, colonel Pe­­trescu deputat, prof. ing. Nazarie cu d-na, dr. Iagnov, Ioan Rădulescu, delegaţia basarabeană compusă din d-nii: C. Leancă, Alex. Mâţă, D. Ca­­listru, C. Pope­scu, A. Scobcdlă, St. Pirogan şi G. Ţurcanu, in­­giner Mircea, prof. Mihai Carp, prof. Iancu Botez, dr. Bădărău, An­drei Cernea, dr. Ion Butza,, avocat Iosef Cohen, căpit. Simniceanu, Po­­povici din partea socialiştilor, ing. Popovici, Jean Abramovici şi al­te multe persoane cari regret că mi-au scăpat din vedere. Nu a fost nici un serviciu religios şi nu s’au rostit discursuri. Corul crematoriului „Cenuşa“, sub conducerea d-lui Stămniceanu, a fă­cut să răsune sub bolta mausoleului mai multe cântări ocazionale, sfâr­şind cu „Tatăl nostru“. In timpul acesta, trupa a început să se scoboare încetişor, dispărând pentru totdeauna ceea ce a fost ma­terial în personalitatea ilustră a lui Constantin Stere. C. Stere pe catafalc Expoziţia şcoalelor ceferiste din Parcul Carol Duminică s-a inaugurat în Parcul Carol expoziţia de lucru manual a tuturor şcolilor—primare şi secun­dare—ceferiste. Au expus­ un număr de 37 de şcoli din Capitală şi provin­cie. De la lucrul manual al micuţilor din cursul primar, până la lucrările de artă, covoare, carpete, len­­uri, împletituri artistice, încălţăminte, îmbrăcăminte, se constată aptitu­dini, înclinare către meşteşug. Expoziţia s-a deschis în prezenţa d-lui C. Angelescu, ministrul şcoa­lelor, ing. Traian Pontu, secretar general la ministerul comunicaţii­lor ing. Ion Macovei, subdirector general C. F. R.; H. Voglberg, di­rectorul Casei muncii C. F. R.; Ce­zar Mereuţă, directorul general C. F. R.; dr. Andronescu, directorul serviciului medical la Casa muncii C. F. R.; Arsenescu şi Georgescu, şefi de cabinet; Cambureanu Var­­dală; dr. Costiniu de la Casa muncii C. F. R.; D. V. Toni, preşedintele a­­sociaţiei generale a învăţătorilor; Gh. Teodorescu, preşedintele aso­ciaţiei „Staţia“; inspector şcolar N. Teodorescu cu d-na şi d-ra; inspec­tor general şcolar Samoil; revizor şcolar al Capitalei, Gh. Eftimie; ins­pectoare şcolară Lucia Calomeni; inspector şcolar al Casei muncii C. F. R. Tudor Ghergan­ Tomescu, di­rectorul technic la Casa muncii C F. R. etc. După vizitarea expoziţiei, vizita­torii au luat masa pe insula din Parcul Carol. Azi, dimineaţă, din iniţiativa d-nei­ Nicolau, organizatoarea expo­ziţiei, corpul didactic, a depune o jerbă de flori pe mormântul Eroului Necunoscut. De la stânga la dreapta: D-na inspec. Nicolau,d. secretar general al ministerului de comunicaţi; Vaselescu, ministrul instrucţiunii publice, d. Mereuţa, dir. gen. al C. F. R-ului; d. H. Vogter, dir. Casei aut. de ocrot. și ajut. pers. C. F. R.; d. dir. Deveche, etc. d. dr. gen. a! Congresul Ligii Culturale O impunătoare manifestaţie culturală la Braşov BRAŞOV, 28.­­ Azi dimineaţă s’a deschis în localitate congresul Ligii culturale sub preşedinţia d-lui prof. N. Iorga. La ora 8 dimineaţa a avut loc pri­mirea oficială a congresiştilor în faţa palatului prefecturii. A urmat apoi încartiruirea participanţilor. La ora 10 dim. congresiştii au luat parte la sfinţirea şi inaugurarea mu­zeului etnografic regional în localul Casei sfatului. D. prof. Iorga a adus mulţumiri d-lui prof. Bălăşescu, preşdintele secţiei Braşov al Ligii culturale Şi colaboratorilor d-sale pentru munca neprecupeţită ce-au depus-o. Acea­stă activitate a avut ca rezultat în­fiinţarea unui muzeu etnografic în­zestrat cu piese rare şi de o deose­bită valoare. Congresiştii s’au în­dreptat de aici spre sala „Astra”, unde s’au rostit cuvântările de sa­lut ale reprezentanţilor braşoveni şi ale delegaţilor diverselor societăţi şi asociaţiuni culturale. Biroul congresului a fost format din d-nii prof. Niculae Iorga, pre­­dinte; prof. Munteanu Râmnic, dr. V. Marmeliuc, prof. univ. primar şi preşedinte al filialei Ligii din Cer­năuţi, prof. Atanasie Bălăşescu, pre­şedintele Ligii Braşov, D. Bânătescu preşedintele Ligii din Călăraşi, A. Veniamin, preşedintele Ligii din Ga­laţi, membri; Zaharia D. Florian şi Ilie Al. Ardeleanu, secretari. In marele număr al congresiştilor remarcăm pe d-nii dr. N. Topa gene­ral Schina, administrator delegat al Ligii, Nae Dumitrescu, preşedintele Tinerimii române, N. A. Constanti­­nescu, D. Munteanu - Râmnic, fost ministru, general Negreanu, de la Ca­sele naţionale, general Corlăteanu, d-na M. Baiulescu, preşedinta Uniu­nii femeilor române, Iancu Nan, prefectul judeţului, dr. Tarquiniu Priscu, primarul muncipiului, ins­pector general, prof. Giurgiu, ing. Ioan Ionică, preşedintele Casinei ro­mâne, dr. Bănetescu, decanul barou­lui Ialomiţa, Eug. Cialac, preşedin­tele sindicatului presei din Munte­nia, I. Niculescu-Vătăşanu, preot, Furnică, dr. Stinghe, etc. Primul a luat cuvântul protopo­pul Blaga. D-sa salută congresul în numele mitropolitului­ Bălan al Ar­dealului şi aducând elogii d-lui prof. Iorga. In calitate de preşedinte al secţiei Braşov, d. prof. Bălăşescu face elo­giul operei d-lui prof. Iorga, rele­vând importanţa Ligii culturale create de d-sa. CUVÂNTAREA PREFECTULUI D. Iancu Nan, prefectul judeţuli, spune următoarele: Suntem mândri de a găzdui în oraşul nostru pe re­prezentanţii Ligii culturale. Salut în numele judeţului pe îndrumătorul spiritual al unei jumătăţi de veac din cele mai sbuciumate şi cele mai glorioase. Cu ocazia congresului de la Cluj aţi lăudat d-le prof. Iorga oraşul Bra­şov ca fiind plin de amintiri româ­neşti. De acest oraş se leagă activi­tatea dvs. de neobosit cercetător al istoriei precum şi cea culturală aşa de necesară în învolburata epocă prin care trecem. Alături de dvs. noi ardelenii avem ca reprezentant al culturii româneşti cu aceiaşi sensibi­litatea superioară pentru frumos ca­re este calitatea excepţională a pro­pagandei Ligii culturale, pe d. Ale­xandru Lapedatu, preşedintele Aca­demiei Române, care nu scapă nicio ocazie de a vorbi cu admiraţie des­pre neegalata activitate a d-niei-voa­­stre. Cuvintele profetice ale dvs. au astăzi şi o dureroasă actualitate. Purtaţi, domnule profesor, o luptă îndârjită împotriva acelor manife­stări aşa zise culturale, cărora se dta­­toreşte otrăvirea lentă a bătrânilor şi tinerilor deopotrivă. Vă urmărim cu atenţiune, cu dragoste şi cu căl­dură iar congresul Ligii culturale îl socotim un prilej binevenit ca să răspundem poftirei ce ne-ţi făcut-o la Blaj acum zece ani de a fi tova­răşi în discuţiile ce privesc naţia. Suntem gata domnule profesor să vă fim tovarăşi la discuţie şi la luptă bărbătească pe care aţi între­prins-o. Ori, alaltăeri aţi făcut dig din protestarea dv. la porţile Academiei Române. Ne-am bucurat mult şi pro­fund pentru că îndrumătorul nostru mai apropiat d. prof. Al. Lapedatu reprezintă în cultura românească a­­ceiaşi sensibilitate superioară pentru frumos, care e caracteristica esenţia­lă a culturii propagată de dvs. Pre­şedintele Academiei Române, d. Al. Lapedatu nu scapă niciun prilej de a ne vorbi cu admiraţie de prof. Ni­culae Iorga. Noi nu putem fi decât bucuroşi văzând cum se uneşte clo­cotitorul suflet al dvs., cu înţelep­­ciunea plină de cuviinţă a d-lui prof. Lapedatu, în acelaş efort împotriva vulgarităţii. In cuvântarea ce ati ro­stit la congresul Ligii din Bucureşti spuneaţi domnule profesor, că lite­ratura de azi e vulgară, desmăţată şi că ea trebue să însemne oricând cu duşmani hotărîţi. Lozinca acea­sta rostită în 1932 ne găseşte pre­zenţi la datorie. Vă asigur de devo­tamentul populaţiei braşovene şi a celorlalţi cetăţeni de altă limbă cari se asociază la omagiile noastre. Ope­ra dv. este hrana spirituală pentru un curs bogat de generaţii româ­neşti. CUVÂNTAREA PRIMARULUI ORAŞULUI Vorbeşte apoi d. primar dr. Tar­quiniu Priscu care după ce salută congresul în numele municipiului şi­­aduce omagii d-lui profs fi, larga spune: Prezenţa dv. aci, prezenţa distinşilor şi neobosiţilor colabora­tori ne evocă desfăşurarea unei munci titanice de jumătate de veac pentru înlăturarea unor graniţe ar­tificiale, pentru unirea unor inimi cari pulsează la fel şi pentru aşeza­rea celor de un neam şi de o lege sub oblăduirea unui singur sceptru. Populaţia oraşului nostru va ră­mâne recunoscătoare pentru că aţi scos din îngălbenitele hrisoave din arhivele şi bibliotecile Braşovului adevăruri istorice de mare impor­tanţă. Doresc ca din acest congres să înflorească idei şi fapte care să for­meze pagini de glorie in istoria nea­mului. Dr. Stinghe, din partea asociaţiei „Astra”, arată legăturile de priete­nie şi colaborare dintre această a­­sociaţie şi Liga Culturală în timpul procesului Memorandului. Inspectorul şcolar prof. Giurgiu a­­duce omagiul învăţătorimii, accen­tuând că generaţia secolului al 20-lea s’ar putea numi generaţia Iorga, fiind educată sub puternica influenţă a principiilor, sănătoase a­­le prof. N. Iorga. In numele Uniunei Femeilor Ro­mâne, d-na M. Baiulescu salută pe congresişti, arătând importanţa Li­gii Culturale în viaţa Ardealului pâ­nă la unire şi care a contribuit în Mulţumesc întâi secţiei Braşov aşa de bine condusă, cu atâta ini­mă, cu atâta spor, de d. prof. Ata­nasie Bălăcescu, pentru că ne-a in­vitat intr’un oraş a cărui lungă des­­voltare este legată, fără îndoială,— o pot spune azi când lucrez la o în­tinsă istorie a poporului românesc în toate originile sale, — de însăşi epoca dacică care a cuprins aşa de mult, cum o arată şi vechiul său nume românesc de Braşov, în care s-a prefăcut un Braşov anterior, din viaţa poporului nostru. Aici noi suntem cei de la început, afară de acei slavi din timpul fără mărturii istorice, „Şcheii“ aceia, pe locul că­rora ne-am aşezat. Românii adunaţi de prin sate au găsit aici o grupare slavă în locul căreia s-au aşezat. Ertaţi istoricului ce mă îndărătni­cesc să fiu, deşi atâţia aleargă aşa de grăbit, poticnindu-se de multe ori in drum, să-mi ia locul, pentru aceste lămuriri care tind să arate că suntem aici în casa noastră, în casa noastră cea bună şi cea veche, din care, cum o să vorbim ceva mai departe va­­trebui să facem o nouă, largă şi frumoasă casă nouă sub steagul României unite. Acelaş istoric vă va aminti că domnii noştri, boerii noştri, clienţi statornici, dar şi apărători devotaţi ideii creştine, ai saşilor de aici — căci de unguri şi de secui până foarte târziu, până în pragul vre­murilor noastre abia dacă se poate vorbi — au avut aici la Braşov, sus in Scheiu apoi şi prin alte margini, ctitoriile lor. Ele sunt legate şi de marele dăruitor pentru cele sfinte care a fost Basarab Vodă, Neagoe şi de însuşi fratele lui Mihai Vitea­­zu, Petru Vodă, zis Cercel, în seama căruia, înţelegător de artă şi iubi­tor de pictură, comandând şi câ­teva portrete, se pune zugrăvirea bisericii înălţate de mărinimosul său înaintaş Să nu pierdem din vedere că Mihai însuşi, care avea legături, diformate de clevetirea contimpo­rană şi prea uşurate, primite de tinerii istorici de azi, cu târguri de lână de la Gura Ialomiţei, a găsit aici ca preot pe un Negoslav, care venea tocmai din acest loc de des­facere a lânei, aduse nedărăcită de mocanii ardeleni, şi au putut vorbi de vechi lucruri mai modeste pe care le cunoşteau amândoi. Aici s-a găsit cuceritorul ca în ţara lui, şi socotelile săseşti sunt pline de cheltueli făcute de dânsul pe vre­mea lui, până la praful de puşcă din tunurile care au salutat cuceri­rea Modovei de eroul a cărui cinste a trebuit, din nenorocire, s-o apă­răm faţă de anume nesocotinţi­ româneşti , o întreagă viaţă, în­semnată şi in hârtiile româneşti din casa statului şi în ale străinilor cu care s’ar putea îndeletnici unul din tinerii profesori de aici. Eu recomand cu toată căldura. Ar urma astfel şi în alte domenii pe acel învăţat şi limpede Ioan Bog­dan, al cărui nume, ca şi al frate­­lului, Alexandru, profesorul de ne­sfârşită râvnă şi credinţă, jertfit cauzei străine de pe depărtatul colţ de măcel de la Zumina, ar trebui să se pomenească aici cât mai des şi in domeniul cercetării culturii româ­neşti braşovene, căt şi de iubitul meu de mulţi ani, Andrei Bârseanu. De la truda lui migăloasă şi din con­deiul lui de bună pază a stilului a ieşit povestea minunatelor şcoli de aici, la care se trimeteau şi din ţara liberă copii ca să înveţe, odată cu ştiinţa şi acea bună cuviinţă fără de care orice însuşiri şi osteneli preşuesc p prea puţin. Astfel s’ar aminti vremuri , care şi aici eram tari prin bună înţelegere şi iubire, când era­ici un cler foarte respectat, o burghezie har­nică, moştenitoare şi a vestitei com­panii greceşti, care unea cu mân­dria de a avea prăvălie românească în cetate, drept cucerit cu multă tru­dă, înţelegere pentru învăţătură, iu­bire pentru crezul inimos şi moral iar ţărănimea trimetea pe băncile de aici, cu făină, brânză şi slănină în traista cusută de femei care nu cum­părau la târg, pe viitorii cărturari şi conducători ai neamului care ştiau apoi toată viaţa ce osteneală ome­nească , într’o boga­tă de pâine. Via­mare măsură la realizarea visului milenar. D. ing. I. Ionică vorbeşte în numele Casinei Române, făcând un scurt istoric al activităţii acestui aşezământ românesc, în care s’a fă­cut, în timpuri vitrige, cea mai pu­ternică legătură sufleească a condu­­căorilor români, în timpul domina­ţiei străine. D. gen. Negreanu vorbeşte din par­tea Caselor Naţionale, aducând elo­gii d-lui Iorga pentru largul sprijin şi concurs acordat acelei instituţii. Preşedntele Tinerimii Române, d. Nae Dumitrescu, arată că instituţia de sub preşedinţia d-sale activează alături de „Liga Culturală” care ur­măreşte două scopuri mari. Patrio­tismul şi moralitatea. D-sa mai ac­centuează clara viziune a viitorului, pe care a avut-o d. prof. Iorga acum 45 de ani, când a înfiinţat Liga Culturală, dându-şi seama de ceea ce va trebui acestiu popor. D. general Manolescu vorbeşte in numele O.E.T.R.-ului. Elogiază acti­vitatea profesorului Iorga şi influ­enţa pe care învăţăturile sale au a­­vut-o asupra regalului său elev, M. S. regele Carol II. (Sala ovaţionează îndelung penru rege). Vorbeşte apoi d. Batzaria. D. Petre Topa, preşedintele socie­tăţii de cultură macedo-română, a­­duce congresului salutul macedone­nilor din România. Se trece apoi la ordinea de zi,­ţă frăţească in jurul bisericii, împo­dobită şi privită ca o cinste a tuturo­ra. Ştiu bine că pe urmă au fost şi neînţelegeri, mergând până la crude duşmănii, care se adăugau la ce lă­saseră in inimă din generaţie în ge­neraţie faptele confesionale, al căror venin, potrivnic învăţăturii creştine, se mai întâlneşte şi până astăzi la oamenii pătimaşi dar, iată, cu veni­rea atâtor români din ţara niciodată supusă — căci aşa trebue să numim vechea şi buna, iubitoare Românie — este un element a cărui misiune de căpetenie trebue să fie acela de a apropia unii de alţii, a-i ţinea împreu­nă, a-i arăta ţinta comună, în loc să adauge la vechile certuri pentru veni­turile bisericii Sfântul Nicolae a şcheilor, acelea mult mai aprinse pen­tru bietul buget al ţării româneşti. O viaţă românească trebuie să se simtă oriunde, iar nu numai în ori­­cinile administrative. In loc să se în­chidă fiecare în colţul său cu câţi­va prieteni cătând nesfârşite cercuri de izolare stearpă să se vadă intre ei necontenit românii din toate straturile sociale şi din toate locu­rile. Nu avem să jicnim pe nimeni cum nu e în datina aşa de nobilă cuviin­cioasă a acestui popor, dar nu avem să ne ruşinăm, să ne ferim, să ne as­cundem de nimeni. A fi văzut e o datorie fără a cărei îndeplinire a­­vem înfăţişarea unor ocupanţi abea descălicaţi, care ne mirăm din ce minune s’a făcut gunoi, nevredni­cii şi nu ne ştim folosi de dânsa. O biserică plină de credincioşi, un mu­zeu de acela pe care Laţi întemeiat şi vă felicit, expoziţie de artă, mă­car de artă populară, o bibliotecă, necontenit plină pentru citirea căr­ţilor bine alese şi asupra cărora ca în America de Nord, funcţionarii cu grijă de cultura populară să dea lă­muririle trebuitoare, o societate tea­trală de diletanţi, cum a mai fost aici în zilele politiceşte rele şi a dat dovezi de mult talent şi atâta tra­gere de inimă, iată programul. D. Bălăcescu şi colaboratorii săi lucrea­ză la realizarea lui. Altul este însă sporul când se lucrează numai în­­tr’un cerc restrâns şi altul când o întreagă lume de acelaş suflet na­ţional colaborează. Aşteptăm tot mai multe veşti în acest sens. Acelea pe care vi le aducem de la noi sunt bune. Fără să avem încă înainte venituri pe care le îngustea­ză datoriile pentru vechea clădire a palatului şi pentru noul teatru, a cărui frecventare nu numai pentru reprezentanţii trupei noastre dar şi pentru ale atâtor societăţi şi tot aşa pentru conferinţele adeseaori fără plată pentru noi, am arătat că rostul Ligii în marea mişcare de cul­tură ce se înteţeşte necontenit, este neted indicat şi poate fi definit, condiţia necesară pentru că, între a­­tâtea formaţiuni, oficiale şi neofi­ciale, să nu ne încurcăm, dezorien­tând lumea, in loc de a ne ajuta unii pe alţii aşa cum am moştenit, ca parte mai bună din trecut conduce­rea acestei societăţi, cu un lung şi glorios trecut şi aşa cum am crezut că trebue, după atâtea schimbări, între care mai ales reunirea pentru care am luptat, a acestor întinse şi frumoase ţinuturi nu poate fi vorbă de o piedică de învăţătură populară şi nici de îndeletnicirea cu probleme politice şi sociale, care sunt de mult şi fireşte în seama altora. Ci grija noastră e de formarea mai ales în clasa mai ridicată cultural, a unui suflet naţional pornit pe realizări Aşa fiind acţiunea noastră nu trebue întâmpinată cu neîncredere şi gelo­zie, incă mai puţin cu duşmănie pe care poate ici şi colo am întâlnit-o. Nu luăm niciun punct din progra­mul nimănui şi cine a luat din pro­gramul nostru n’are mijloacele, poate nici chiar autoritatea de a face acelaş lucru. A lumina societatea românească asupra problemelor actuale prin con­ferinţele noastre şi cursurile de vară; a pregăti sufletele tinere care să ducă pretutindeni buna predicaţie — şcoala de misionare; a învia e­­lementele pierdute din trecutul nos­tru, — şcoala artelor uitate care vă vine cu icoanele şi olăriile ei; a creia teatrul bunelor moravuri — pe care l-am înjghebat şi în ce-i lipseşte vom adăogi şi îndrepta; a da o foaie de cetire populară sănă­toasă — ,,Neamul Românesc” pen­tru popor; a tipări cărţile de care avem nevoe — „cartea bună“, „Isto­ria românilor“, în curând antolo­gia şi crestomaţia v­a lupta cum facem azi cu toată hotărîrea prefă­­când revista „Cuget clar“, într’un „Nou semănător”, contra literaturii de murdării, de ispită şi de zăpăceli, iată ce am vrut şi iată ce vă pu­tem spune astăzi că facem pentru ce e de făcut, propuneri practice ce vi se vor prezenta. Ajutaţi-ne. Cine nu o poate face din orice motiv, să binevoiască a face loc unor elemen­te în adevăr active cu care să pu­tem lucra ŞEDINŢA DE DUPA AMIAZA După amiază, la ora 4, dezbate­rile au continuat. S-a discutat ini­ţiativa organizaţiei ieşene de a scoate un ziar. D. dr. P. Topa cere, în legătură cu aceasta, ca să se facă numai politica intereselor na­ţionale fără campanii şi Înjurături. D-sa accentuiază că este împotriva naţionalismului excesiv, cu violenţe fizice şi de limbaj. D. prof. N. Iorga propune ca ajutorarea fraţilor de peste gra­niţă să se facă prin intermediul organizaţiilor culturale, cari să-i alimenteze cu publicaţiuni româ­neşti. Ocupându-se de propunerea ca şi statul român să reducă pri­vilegiile acordate minorităţilor, d-sa spune că românul este pentru li­bertate absolută, dar condamnă a­­buzul ce se face in folosirea acestor libertăţi. La sfârşit se decide ca viitorul congres să se ţină la Iaşi. Seara, la oră 9, a avut loc in sala „Astra“ un mare festival ar­tistic. FORMAREA BIUROULUI ALTE CUVÂNTĂRI Cuvântarea d-lui prof. Iorga Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 după amiază, continuându-se de scoaterile. D. Andreescu-Iaşi comunică iniţia­tiva organizaţiei ieşene de a scoate un ziar, pentru care s-a şi strâns su­ma de 330.000 lei. Tot d-sa propune ca Liga Culturală să grupeze­­­de steagul ei toate cele­lalte asociaţiuni culturale, cari au scopuri similare. Iau cuvântul în discuţia acestor comunicări şi propuneri d-nii Bucur Râmnicu-Sărat, I. Constantinescu corn. Costeşti, dr. Costeşti-Argeş, d. Mihalciuuc-Botoşani, prof. Pârvule­­scu-Cernăuţi. In legătură cu altă propunere a d-lui Andreescu cu privire la extin­derea propagandei Ligii şi peste graniţă, în ţinuturile locuite de ro­mâni, vorbeşte d. dr. P. Topa, care expune situaţia românilor de sub di­ferite stăpâniri. D-sa dă citire telegramei omagiale ce se expediază regelui. Cere apoi ca ziarul, care va apărea la Iaşi, să fac facă nici un fel de po­litică ci numai plitica intereselor na­ţionale, fără campanii şi înjurături, pentru a nu avea caracter de pamflet. Accentuează că d-sa este împotrva naţionalismului excesiv cu violenţe fizice şi de limbaj. D. prof. Iorga spune că parlamen­tarii nu pot interveni cu succes în ceea ce priveşte persecutarea români­lor de sub stăpânire străină, ne­fiind exponenţii şi apărătorii nevoilor popo­rului. Aceasta e motivul că d-sa a re­nunţat de a mai face politică. Unica soluţie pentru ajutorarea fraţilor de peste graniţă este de a face apel la organizaţiile culturale dela graniţă de a-i alimenta cu publicaţiuni ro­mâneşti. In ceea ce priveşte gruparea celor­lalte asociaţiuni culturale în jurul ligei, nu este rău când primiţi propu­neri, ii cereţi ji sfatul MM aga ‘ • ■•V­. multă experienţă. T'"r In cadrul propunerii că şi statul român să reducă privilegiile acor­date minorităţilor, d-sa spune că ro­manul este pentru libertate absolută dar condamnă abuzul pe care-1 fac minoritarii in folosirea acestor li­bertăţi. D. Zaharia, secretar general cere introducerea perceperei de cotiza­­ţiuni la organizaţiile din capitalele de judeţ. Aceste fonduri sunt desti­nate imprimării de cărţi pentru popor. Mai vorbesc făcnd­­propuneri în privinţa fixării cotizaţiilor, d-nii Marmeliuc, Eug. Cealâc, un preot din Turnu-Măgurele, Dumitru Nan, Niculae Al. Constantinescu. Preotul protopop Donţu, din ţinu­tul Vrancei expune în cuvinte emo­ţionante cele două mari păcate de care suferă ţărănimea şi în special cere cărţi pentru popor. După ce sunt realeşi d-nii cenzori, se decide ca viitorul congres să aibă loc la Iaşi. Seara la ora 9 a avut loc în sala ,Astra” un mare festival artistic cu concursul şcoalei primare de sub conducerea d-nei Virginia Popovici precum şi a altor şcoale şi a nume­roşi intelectuali. D. prof. Iorga urma să ţină o conferinţă. Din cauza oboselii însă a renunţat. Un nou împrumut extern al Reichului Banca Reichului a comunicat membrilor Sindicatului bancar că până la sfârșitul acestei luni se va emite noul împrumut in valoare de 500 miloane ti­­m­oro­ul

Next