Dimineaţa, august 1936 (Anul 32, nr. 10634-10664)

1936-08-01 / nr. 10634

Panina 2-a R­AP­IQ Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 169 kHz. 364,5 m­. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 6.30—7.30 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Cul­turale. Sport. 13.40: Muzică variată (discuri). Uver­tură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară la Viena” de Suppé (orele. Fi­larmonică din Viena, dirij. de Heger, H. M. V.); Poptpuriu de Melodii din operetele lui Lehar (arch. simf. din Berlin, dirij. de Weissmann (O); Fan­tezie pe motive de Offenbach (orch. Marek Weber. H. M. V.); Caravana, de Bayer (orch. Weber. H. M. V.). 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Chittarata napoletana şi Ţiganca, de Paisiello (voce: Isa Kremer,­ C.); Când înfloreşte violeta, tango de Borchert şi Spune-rhi ce ai pe inimă de Lore( H. M. V.); Zilele trec, de Bichmelt şi Mii de stele strălucesc, serenadă de Rust. (H. M. V.); Peter! Peter­! fox şi O la­crimă ascunsă-vals de Woods. ’ (H. M. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa ce­realelor. 19.03. Concert de după amiază__Or­chestra de Salon Radio, dirij. de Th. Rogsisky; Uvertură la Studenţii veseli de Suppé; Nunta broaştelor, de Ben­ Floricele, potpuriu de Paschill; Tango din opereta Casanova, de Benslirky; Slowfox de Borgmann; Fără tine­r­u­l plăcere! fox de Doelle; Marș fox de Engelberger; Cavatina de Raff; Fru­­ptos ca primăvara, fox de Grothe. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Grânele noastre din acest an de D. Andronescu. 20.20: Concert de muzică modernă la 2 piane — Th. Cosma și N. Chirculescu; Hister Mann, de Brown; Fă-mi o plă­cere! de Coslow; Nimic mai încântători de Berlin; Ritm şi romanţă, de Wal­lers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. 20.55: Consideraţiuni asupra epocii noastre, de prof. Mihail Ralea. 21.10: „FAUST”, operă în 5 acte de Ch. Gounod (discuri). DISTRIBUŢIA Margareta Mireille Berthon, Faust Cesar Vezzani, Mefisto Marcel Journet, Siebel Marthe Coiffier, Valentin Loius Musy, Martha Jeanne Montfort. Corul Operei din Paris, dirij. de Henri Büsser. In pauza X-a (21.35—21.40): Actua­lităţi. In pauza II (22.10—22.20): Radio-jur­nal. In pauza III (23.05—23.15). Sport. In pauza TV (23.50­0.05): Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană și Ultimele știri. Grupul de Nord 369 m. MILANO 814 kHz. — 18,15: muzică de dans. 20: muzică variată. 21,05: semnal orar, co­municate, bul. met. 21,40: varietăţi. 22,15: concert. 23,15: concert. 0,15: muzică de dans. 0,30: inf. 420.8 m. ROMA 50 kw. 713 kHz. — 18,15: concert. 19,50: comunicate, plăci, jurnalul radio. 20,20:­ muzică variată.­ 20,40: trans. specială pentru Grecia. 21,05: semnal orar, jurnalul radio co­municate, plăci. 21,40: operetă în 3 acte. 24: jurnalul radio. ,470,2 m. PRAGA 120. kw. 638 kHz. — 19,55: plăci 20,20: concert popular. 21,10: cond. 21,35: cântece populare. 22: Istoria Vechii Rusii. 23,15: plăci. 23,45: inf. 508,8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 18,30: concert de pian. 19,35: conf. 20: ora, met. programul următor. 21: ser­bare comemorativă, 50 de ani de la moartea lui Liszt 21,45: piesă radiofo­nică cu muzică şi text. 23,10: concert de orgă. 0,10: concert distractiv. 0,45: concert 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 18: plăci. 18,25: opere de bătrâni poeţi maeştri unguri. 21,15: concert. 23,30: concert. 0,15: trans. de la Bise­rica franciscanilor. 1,05: inf. 1339 m. VARŞOVIA 120 kw. 224 kHz. — 18: plăci. 19: Causerie. 19,05: re­clame. 19,45: causerie. 20,05: operă în trei acte. 23,10: muzică de dans. 24: muzică, de dans, plăci. Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 323 kHz. ORA DIMINEŢII : 6.30—7.30­­ 6.30: Deschiderea emisiunii. 1 Gimnastică ritmică. 1. Radio jurnal. 1 Concert de dimineaţă (discuri). 1 Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 11 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Cul­turale. Sport. 13.40: Muzică variată (discuri)- In­termezzo din Ielele de Puccini (orch. Scalei, dirij. de Sabario (Gramofon); Mazurka, de Chopin (violoncel, Squire­­.) ; Dansul făcliilor de Meyerber (orch. Operii din Berlin, dirij. de Blech. H. M. V.); Potpuriu de cântece şi dansuri ruseşti (arch. Marek Wajper, H. M. V.). 1#15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Fox şi Slowfox din filmul Parada dra­gostei, de Schertzinger, (canto: Davla şi Sorbier (C.); Parisul în Aprilie, de Harburg şi Foxtrot de Godon. (H. M. V.); Serenadă, tango de Valente şi Mi­cul domn, fox de Gampanini (H. M. V.). Numai când eşti lângă mine de Miclescu şi Trufli de Stroe şi Vasilache,­­(voce: Sylvian Florin, H. M. V.). 15.00: Ultimele ştiri.­­ 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Muzeul naţional din Chişinău Ide D. Iov. 19.20: Concertul fanfarei Gardienilor publici cond. de maior Christache Ho­rea: Marşul Regele Carol II-lea de Chr. Florea; Nadina, vals de Chr. Florea; U­­vertură la „Poet şi ţăran” de Suppé: Marele Voevod Mihai, marş de Chr. Florea. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Angina de piept de Prof. Dr. C. JSacaloglu. 20.20: Continuarea concertului: Peste Vale, potpuriu naţional de Chr. Florea: Suspinul, vals de Ivanovici; Potpuriu naţional, de Marian. 21.05: Poşta technică de Ing. Em. Pa­­itraşcu. 21.20: Seară de dans — Jazzul Coro­­logos — canto; Gion şi Lilly Stroescu); Drum bun, fox de Lange; Grădina de trandafiri, slow de Palex; Durerea, uşoară. 0,40, muzică de dans, plăci. I tango de Corologos; Acelaş cântec, slow de Wrubel; Gondola dragostei, tumbă de Wrubel; Te-am supărat, tan­go de Stein; Doar tur tango de An­­dreescu; Visuri blonde, vals englez de­­Bertini; Vis-a-vis fox de Gordon; Ha­vana, tango de Elly Roman. Am plâns de dorul tău tango de Elly Roman; Să­rutul tău, fox de Berlin. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea — Transmisiune de la re­staurantul Bulevard. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. Grupul de Nord 369 m. MILANO 70 kw. 8X4 kHz. — 18,15: arch. 19,50: co­municate. 20: muzică variată. 21,05: semnal orar comunicate, jurnalul ra­dio, bul. met. 21,45:­­comedie în trei, acte, in continuare jurnalul radio,­ apoi muzică de dans. 420.8 m. ROMA 50 kw. 713 kHz. — 18,15: concert vocal. 19,50: comunicate. 20: muzică variată. 20,20: muzică va­riată. 20,34: trans. specială pentru Gre­cia. 21,40: comedie intr’un act. 22,30: concert simfonic. 24: jurnalul radio. 0,15: muzică de dans. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. — 18,05: muzică elveţiană. 18,55: Emi­siune germană conf. 19,05: Sketch. 19,25: Piesă radiofonică. 19,55: plăci. 20: semnal orar. 21,55: conf. 23: inf. cronica sport. 23,15: plăci. 23,30: Trans. de la Park Hotel Richmond, muzică de dans. 506.8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 19: concert de literă. 19,40: conf. 20,10: piesă muzicală in 3 acte, 23,10: specia­lități vieneze, plăci. 0,10: comunicate. 0,25: muzică de dans. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 18,25: concert. 19,35: causss­ie. 20: muzică de dans. 20,30: conf. 21,10: teatru. 23,10: arch. de ţigani. 24: con­cert vocal. 0,30: arch. de jazz: 1,05: inf. 1339 m. VARŞOVIA 120 kw. kHz. — 19,10: conf. 19,15: reclame. 20: con­cert. 21,15: Audiţie pentru polonezii din străinătate. 21,45: jurnalul radio. 21,55: Causerie. 22: recital de vioară. 22,30: grotescă radiofonică. 23,15: muzică Cursurile de vară învăţătoreşti de la Bizuşa-Someş închiderea cursurilor DEJ, 30. — Din iniţiativa lăudabilă a d-lui inspector şcolar Nicolae Nistor s’au organizat la băile Bizuşa cursuri de vară pentru învăţătorii someşeni Deşi aceste cursuri au luat fiinţă fără multă reclamă, totuşi au fost ascultate de un r­umr de peste 50 învăţători, do­vadă că aceşti slujitori ai culturii ro­mâneşti sunt permanent în căutarea celor mai bune mijloace în lupta lor pentru ridicarea poporului. Cursurile au durat numai o săptă­mână, de la 20 pân­ă la 26 iulie, dar prin felul cum a fost Întocmit progra­mul participanţii au avut mult de pro­fitat. Pe lângă problemele cari inte­resează pe Învăţătorii ce se prezintă la examenul de definitivat şi înaintare, d­. Nicolae Nistor, inspector şcolar, a dat în fiecare zi numeroase îndrumări prac­tice, absolut necesare corpului didactic primar. In fiecare zi înainte de masă, d. in­spector Nistor cu o desăvârşită stăpâ­nire a materiei şi cu o admirabilă eloc­venţă, desvolta cursiştilor câte o confe­rinţă pedagogică după care urma o lec­ţie practică ţinută de câte un cursist. După masă, urmau câteva ore d© se­minar, unde prin discuţii se deslegau diferite chestiuni profesionale. La sfâr­şitul acestor ore, cursiştii, in frunte cu d. inspector, vizitau câte o şcoală din împrejurimi. Conferinţele ţinute au fost urmă­toarele: 1. „Spiru Haret”, Căminul cul­tural”, ,Apostol”, recensia romanului d-lui Cezar Petrescu, „Principiile şcoa­­lei active”, „Pedagogul Borgovan”, „Testele şi aplicarea lor” şi „Pregă­tirea fişei individuale”. D-nii Ioan Beşe, inspector şcolar şi Îlie Piso, m­tizor, au dat cursiştilor mai multe îndrumări administrative. S’au dat şi două lucrări scrise: „Viaţa mea” şi „Căminele culturale”. ÎNCHIDEREA cursurilor Sâmbătă la orele 12 într’o înălţătoare atmosferă cursurile au luat sfârşit. D. Alexandru Pintea, învăţător în Rus, a adus mulţumiri din partea cursişiiilor d-lui inspector Nicolae Ni­stor, pentru organizarea şi conducerea acestor frumoase şi instructive cursuri. Din partea învăţătorilor mai tineri a vorbit învăţătorul I. Mircea. La ora 1 şi jumătate a urmat o masă comună, unde d. Hie Piso, revizor şco­lar, a adus mulţumiri d-lui inspector în numele tuturor învăţătorilor din ju­deţ. Au mai vorbit la masă d-nii: Ioan Leach, învăţător Dej şi Ion Ionescu, învăţător Iclozel, după care masa a luat sfârşit într’o atmosferă camara­derească. O statistică a bolnavilor de tuberculoză la Cluj CLUJ, 29.­­ După ultimele date statistice, dispensarul pentru boli pulmonare al Societăţii pentru pro­filaxia tuberculozei cu sediul în Cluj a acordat în ultimul an 5000 de consultaţii. Dintre aceştia au rămas în evi­denţă 570 bolnavi, dintre cari 24 de­cedaţi, 12 plecaţi din oraş şi 2 vin­­ decaţi . EXPOZIŢII Pinacoteca statului, palatul Ate­neului, deschis Marţi, Joi şi Dumi­nică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului, Bulevar­dul Lascar Catargiu 21. Deschis Du­minica şi sărbătorile de la 10—13 Expoziţia retrospectivă a pictorului Baltazar. Muzeul municipal, calea Victoriei 117. Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10—13. Muzeul Arhivelor, str. Arhivelor 4, Marţi, Joi 10—12 şi după amiază 15—17; iar Duminica şi sărbătoarea dela 10—13 şi după amiază dela 15—17. Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea: Marţi şi Joi între orele 10—12 şi 16—19. Duminica şi sărbă­torile legale 10—13 şi 16—19. Str. Gen. Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe, medalii, deschis Joi şi Du­minică deja 2—4. Muzeul Simu, deschis Joi şi Du­minică 10—1. Muzeul Tom­a Stelian, şoseaua Ki­­seleff, deschis Marţi, Joi şi Dumi­nică 10—12 şi 2 juni.—5. Muzeul Kalinderu, str. Renaşte­rii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9—1. Intra­rea liberă. Muzeul Th. Aman, sr. C. A. Ro­­setti 9. Deschis Marţi, Joi şi Dumi­nică dela 9—12 şi 3—5. Intrarea li­beră. Muzeul Monumentelor Istorice, str.G-ral Berthelot 28. Deschis zil­nic dela 11-1. Intrarea liberă. Muzeul Geologic. Şoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela 9—12 Intrarea liberă. Muzeul de Istorie Naturală. Şo­seaua Kiseleff 1. Deschis joi dela 1—3. Duminica şi sărbători dela 10—4. Muzeul Naţional de Artă Religioa­să, str. Victor Emanuel 11. Deschis, zilnic dela 9—19. Intrarea 20 lei. Du­minica dela 11—13 intrarea liberă. Muzeul Naţional de Antichităţi, str. Victor Emanuel 11. Deschis zil­nic, intrarea liberă. Muzeul Numismatic (Academia Română), calea Victoriei 125. Des­chis Marţi, Joi, Sâmbătă dela 9—12. Luni, Miercuri, Vineri dela 3—6. Institutul geografic militar. Ex­poziţia de cartografie deschisă pu­blicului dela 9—12 in zilele de 27—30 ale fecărei luni. Fântăriei 12: expoziţia de pictură sculptură şi gravură a soc. de sur­­do-muţi. Expoziţie permanentă de artă pla­stică în Piaţa Academiei No. 1 (Pa­latul Soutzo). „ Muzeul satului românesc, rămâne în permanenţă deschis pentru vizi­tare, de la ora 8 dimineaţa până la ora 12 a. m. binelui de artă ..Bibliofila­ 1 (str. ,p-1 straie 10, Parcul Carol. Expozi­e emanentă de pictură). La Arad se va construi o aero­gara modernă ARAD, 30.­­ Zilele acestea a so­sit în localitate d. Ionescu Desani, inspector delegat al ministerului aerului, pentru a se interesa de a­­menajările cari s-au adus între timp noului aeroport din Ceala. D-sa a avut o consfătuire cu d-nii: dr. Ioni Groza, prefectul judeţului şi Iosif Vulpe, ajutor de primar, în urma căreia s-a hotărît ca Aradul să fie înzestrat cu o nouă aerogară, pre­văzută cu cele mai moderne instala­ţiuni. Devizul înaintat de organele în drept,­ pentru construcţia acestei aerogări se ridică la suma de două milioane lei, sumă care va fi supor­tată de prefectura de judeţ şi pri­măria Aradului. D. prefect de judeţ fiind informat despre programul de lucru al minis­terului aerului, a şi prevăzut în bu­getul anului în curs o sumă destul de importantă în vederea acestei realizări. Lucrările de construcţie vor în­cepe in prima jumătate a lunei Au­gust a. c., urmând a fi terminate că­tre sfârşitul toamnei. LA BOLI DE FEMEI, se întrebuinţează foarte des apa na­turală purgativă „FRANCISC IOSIF” pentru că este uşor de luat, efectul arătându-se în scurt timp şi fără tulburări. Recomandată de medici. Contrabandiste priese la vama Halmeu HALMEU, 30.— Zilele trecute e­­chipa de serviciu a vămii Halmeu, compusă din taxatorul vamal Du­mitru Maftei și impiegatul A. Gheorghiu, făcând controlul trenului personal pleacă din gara Nic. Titulescu-Satumare la ora 9.45, au găsit într’un compartiment de cl. Ha pe fata Gheorghe Ana din co­muna Cidreag, întovărăşită­ de câ­teva fete din aceiași comună al că­ror exterior voluminos a stârnit bă­nuiala că, sub hainele lor, sunt as­cunse lucruri de contrabandă. Fetele au fost coborâte din tren și conduse la biroul vamal, unde li s’a făcut o percheziţie corporală. S’a găsit ascunsă sub hainele lor o cantitate însemnată de basmale­ de lână şi bumbac introdusă în ţară în mod clandestin din Cehoslovacia. Marfa a fost confiscată, iar contra­venientelor li s’a dresat proces verbal de contrabandă DrIVTYNE ATA Un mare nu­măr de decoraţi cu „Bărbăţie şi Credinţă” cu spade s-au adunat Duminică 26 Iulie a. c. o­­rele 10 Dimineaţa la sediul Asocia­ţiei Generale din str. Smârdan No. D. preşedinte al Asociaţiei inginer Marius Demetrescu arată că scopul întrunirilor duminicale este, de a strânge cât mai mult rândurile de­coraţilor, unire necesară mai cu sea­mă de acum înainte, când toţi deco­raţii, cot la cot ca şi pe front, tre­buie să lupte pentru recâştigarea drepturilor pe care guvernul prin nelegiuita lege, publicată în M. O. No. 103 din 1 Moiu . c, a abrogat drepturile acordate şi consfinţite prin semnătura suveranului drep­turi publicate în M. O. din Iulie 1934. Suntem încă tineri şi cu experien­ţa trecutului, dacă ţara ar avea­ ne­voie astăzi, ar găsi in noi 14.000 de viteji tot aşa cum am fost şi atunci, când Marele Rege Ferdinand ne-a distins cu medalia „Bărbăţie şi Cre­dinţă cu spade“. Am înţeles să dăm dovadă de eroism atunci când se vor­bea să apărăm d­in triunghiul morţii pe Regele Ferdinand că Mare, cu atât mai mult înţelegem în prezent să fim gardă neadormită împrejur Tronului, Majestăţii Sale Regele Ca­­rol al I-lea, Marele Voevod Mihai şi întreaga Dinastie, strigând din toa­tă inima „să Ne trăiască”. După îndelungate urale, d. Deme­­trescu analizează în continuare ve­chea lege din 1934 şi legea din Mai 1936, prin care se acordă recompen­se naţionale decoraţilor cu „Bărbă­ţie şi Credinţă” cu spade. D-sa constată că guvernul, abro­gând legea veche a spulberat ultima speranţă decoraţilor noştri, care din diferite împrejurări n’au fost împro­prietăriţi nici ca demobilizaţi, nici ca decoraţi, lăsându-i iarăşi în si­­tuaţiunea, din ce în ce mai grea, spre bătrâneţe, a chiriaşului arun­cat cu bagajele de stradă, sa­u cel puţin ameninţat la fiecare Sft. Du­mitru şi Sft. Gheorghe. Prin noua lege, cei ce au votat-o au făcut o diferenţă de clasă, care în viaţa civilă nu ştim dacă se poa­te generaliza ca in­formată. Dar prin noua lege, guvernul a împărţit nu numai pe ofiţeri şi grade inferioare în două clase, dar chiar pe gradele inferioare deco­raţi cu Bărbăţie şi Credinţă cu spade, i-a împărţit în două cate­gorii, în ceea ce priveşte împropri­­tărirea. Acolo unde consiliile comunale au fost mai bine­voitoare şi aceasta s-a petrecut în vreo 12 oraşe legea din 1934 s-a aplicat, împroprietărind pe camarazii noştri din acele oraşe. In restul ţarei deşi cu actele de­puse, au rămas neîmproprietăriţi. D. Demetrescu termină îndem­nând pe decoraţii prezenţi şi nepre­zenţi, să strângă rândurile şi să ducă lupta până la câştigarea drepturilor pierdute. D. vice-preşedinte CONSTAN­TIN ORUŞNIC arată în câteva cu­vinte demersurile făcute de către consiliu în vederea revindecării drepturilor din legea din 1934. D. N. IONESCU atrage atenţia Consiliului asupra grelei sarcini care apasă pe umerii săi în lupta pentru câştigarea drepturilor, în­scrise în legea din 1934. D. PETRE DUMITRESCU, vice­preşedinte, face apel la solidarita­tea şi se bucură că decoraţii au răspuns în număr aşa de mare numai în baza unei simple înştiin­ţări. Decoratul PETRE CONSTANTIN, sătean din comuna Frumuşeni ju­deţul Ilfov, spune: Ne-am făcut datoria când ţara ne-a chemat şi ne-o vom mai face întotdeauna. Am vrea însă să vedem şi noi din partea conducătorilor, dovada că aşa cum eram în tranşee în­­tâiu, să fim şi la drepturi în timp de pace, tot întâiu. In acelaş sens mai vorbesc şi d-nii VASILE GH­EORGHIU şi GHIŢESCU. Adunarea decoraţilor cu „Bărbăţie şi credinţă“ cu spade Bucureşti Se cere respectarea drepturilor înscrise in legea din 1934 5'em Un cămin cultural în corn. Mînis jud. Arad Cuvântările la inaugurare ARAD, 30. — Echipa regală, po­posită nu de mult la Sâmbăteni, a pus ori bazele unui cămin cultural în comuna Miniș, din Podgoria A­­radului. Meritul revine în întregime d-lui dr. Cornel Radu, preşedintele insp. social Banat Crişana, secţia A­­rad, care este totodată şi inspector şef al echipei fundaţiilor regale, ve­nită pentru a doua oară în Sâmbă­teni, în vederea continuării şi de­săvârşirii lucrărilor monografice în regiunea noastră. Membrii echipei au fost întâmpi­naţi la sosirea in comuna Miniş de d-nii: preot Vancea, dir. şcolar Vlad, notarul Popovici şi înv. Dă­­che. Oaspeţii au venit la una din clasele şcoalei primare locale, unde a avut loc şedinţa de înfiinţare a noului cămin cultural. D. dr. Cornel Radu, în cuvinte frumoase, a arătat rostul căminu­­rilor culturale. D. Ion Popescu, pre­şedinte de tribunal, a continuat ex­punerea d-lui dr. Radu, reliefând prin numeroase exemple rolul că­­minurilor culturale în evoluţia po­poarelor. Cel din urmă a vorbit d. avocat Guleş, despre „Cooperaţie”. A­ urmat d. Vasile Găinanu, şeful echipei fundaţiilor, care cetind ac­tul de constituire a noului cămin, toţi cei prezenţi au semnat, consfin­ţind înfiinţarea căminului. Ca încheere, d. dr. Cornel Radu, a adus elogii Regelui şi d-lui Dim. Gusti, pentru munca depusă în sco­pul luminării masselor ţărăneşti. ŞEZĂTOAREA DE SEARA Seara la ora 9 a avut loc, in sala cooperativei din Miniş, o foarte re­uşită şezătoare, la care şi-au dat concursul corul de săteni şi sătence din Sâmbăteni, condus de d. în­văţător Stancu. Fetele din şcoala primară din aceiaşi comună, au e­­xecutat diferite dansuri, precum şi flăcăii comunei, cari sub conduce­rea d-lui Găinanu Vasile, au jucat mai multe jocuri vechi româneşti. Şezătoarea s-a încheiat cu exer­ciţii de ritmică şi gimnastică, echi­pa executantă fiind condusă de d. Luchianovici Filaret, membru al e­­chipei fundaţiilor. Crima unui fiu vitreg TG.-MUREŞ, 30. — Eri a încetat din viaţă agricultorul Sipos Anton, în vârsta de 59 ani, din comuna Gruişor. Bătrânul primise mai mul­te lovituri de cuţit în regiunea cla­­viculară şi subclaviculară de la fiul său vitreg Szöcs Mihail, în vârstă de 20 ani. Cum a fost lipsit de în­grijirile medicilor necesare, el a că­pătat o septicemie. Criminalul a fost depus. îndrăzneaţă tâlhărie in centrul Aradului Un ţăran d­in jud. Bihor jefuit de 8000 lei şi lăsat In nesimţire ARAD, 30.­­ Zilele trecute ţă­ranul loanovici Mihai, originar din comuna Craiova, jud. Bihor, a căzut victima unei tâlhării în chiar centrul oraşului. Având a­­supra lui suma de 6000 lei, cu ca­re intenţiona să-şi cumpere un cal, a fost ademenit de un necu­noscut în restaurantul „Boul ro­şu”, local situat în inima oraşu­lui. Necunoscutul a propus sătea­nului vânzarea unui cal contra sumei de 3500 lei. Târgul fiind făcut, Ioanovici a înmânat necu­noscutului suma cerută contra biletului de vite respectiv, urmând ca în ziua următoare să intre în posesia calului. Cum în acea zi, vânzătorul nu s’a mai prezentat pentru preda­rea calului, lvanovici a început să-l caute, până în momentul în care i s’a prezentat un oarecare Belgiam Edmund, care și-a luat angajamentul să-l pună faţă în faţă cu cel pe care-l caută, ce­rând în schimb suma de 500 lei. Ţăranul Ivanovici, nedându-şi seama că a încăput pe mâinile altui escroc, a primit tranzacţia, ducându-se cu Belgram spre car­tierul situat pe malul Mureşului. Ajunşi pe mal, Belgram a rămas câţiva paşi în urmă şi în momen­tul când Ivanovici era pierdut în gânduri, a simţit o lovitură pu­ternică dată în cap. Căzând în nesimţire a fost ridicat de trecă­tori, iar în momentul­­când s-a desmeticit a observat că fusese jefuit şi de restul banilor, cei 2400 lei rămaşi asupra lui. Cazul fiind reclamat poliţiei, s-au luat grabnice măsuri pentru prinderea lui Belgiam, cunoscut client al poliţiei. Odată cu el au mai fost arestaţi Takats Ştefan şi Gabriele Gh., asupra cărora sunt bănueli că nu sunt streini de această escrocherie. Cercetă­rile continuă. Condiţiile principiale pentru primirea în Academia teolo­gică Unită din Cluj CLUJ. 29.­­ La rectoratul Aca­demiei Teologice greco-catolice a eparhiei Cluj Gherla se primesc ce­reri de înscriere până la 1 August a. c. La cererea scrisă cu mâna pro­prie, candidaţii vor anexa urmă­toarele acte: extras de botez, cer­tificat de bună purtare din partea o­­ficiului eparhial şi a ultimului pro­fesor de religie, o declaraţie a pă­rinţilor vizată de primărie, prin ca­re să recunoască că în cazul când tânărul teolog va părăsi Academia înainte de termen, părinţii săi vor restitui Instituției toate spezele su­portate, ’"'T Sârtescătă 1 August SACRI­FICIUL „...şi scrieţi, doamnă, ca să ştie toate fetele că nimeni nu merită sacrificii” astfel termină o tânără corespondentă rândurile prin care­­mi desvălue povestea dragostei sale, o sfâşietoare tragedie, cerând doar vorbe de consolare, aşa cum cel ce se îneacă se agaţă şi de un pai, cre­­zându-1 puternic, deoarece-1 vede plutind. Dar într’adevăr şi o vorbă de con­solare are preţ, şi chiar numai nă­dejdea încordată cu care o aştepţi. Căci aproape fiecare suferinţă mo­rală mai trebue să fie mărită şi de aceasta, lipsa unui suflet înţelegă­tor alături, parca anume, ca din amărăciunea ce ţi-e dat să sorbi să nu se reverse ceva. Iar din cei ce se află în jur, chiar plini de bunăvoinţă, rar poate să dea vreunul mângâierea. Nimic nu e mai greu de consolat ca suferinţa din dragoste. Cel care trece uşurel peste ea, smulgându-şi-o ca pe un ghimpe, cum să înţeleagă pe acela care o poartă în el, intrată în sân­ge, circulând odată cu viaţa lui, inăbuşindu-l în lacrimi, în regre­te, în desgust şi în uimirea că se mai poate trăi când suferi atât... Şi în timpul acesta de suferinţă, să fii nevoit să ieşi, să te găteşti, să-ţi îndeplineşti cu atenţie serviciul, să ai o figură calmă, o dispoziţie vioa­ie, să surâzi, când simţi că se ri­dică în tine plânsul cel năpraznic, că inima prea mult comprimată nu-l mai poate ţine. Sunt sforţări care înşeală suferin­ţa numai aparent, numai în ochii altora. Scrie corespondenţa mea: „Poate prin muncă să uit, totuşi nu e seară când viu acasă, adică în micuţa mea cameră, să nu plâng şi cred că niciodată nu voiu uita”. Dar tragedia acestei tinere fete de 22 de ani, nu e simpla poveste a unei logodnice părăsite. Conţine elemente tragice care îmbină în a­­ceeaşi măsură fericirea şi năpasta, mârşăvia şi sacrificul. Aş voi să re­produc întreaga scrisoare, cu frazele ei rupte deadreptul din durerea ini­mii, dar spaţiul rubricei mă obligă să o scurtez. E vorba de o dragoste începută între doi adolescenţi acum cinci ani, cu gândul la un viitor nu tocmai apropiat deoarece tânărul îşi urma încă studiile, pentru care avea şi a­­jutorul material al părinţilor fetei. „Ne-am logodit, eram fericită şi urma să ne căsătorim în 1934, scrie tânăra fată. Dar tocmai atunci el se îmbolnăveşte, contractează o ma­ladie de care aveam oroare: sifili­sul. A venit plângând spunându-mi Că Se omoară, Că e distrus. Nu am cuvinte să vă descriu chinul meu când a­m aflat. Părinţii nu-mi mai îngăduiau căsătoria. Am suferit mult până i-am înduplecat şi pe urmă, fără reproşuri, i-am spus lui să fie liniştit, că eu nu-l voiu pă­răsi acum când are mai mare n­evoc de mine şi că m’am decis să-l aş­tept patru ani până va termina tra­tamentul. Era un sacrificiu pe ca­­re-l făceam cu preţul vieţii mele, dar... nimic nu-mi venea greu să fac pentru el. Chinurile şi nopţile mele nedormite nu i le-am spus lui niciodată şi nici nu-i reproşam ni­mic. Era descurajat şi eu trebuia să-l încurajez. Era un chin să ştii că cel ce ţi-e drag nu are voe să te sărute. Căutam apoi ca nimeni să nu ştie ce dramă se petrecea la noi în casă. Şi iată că anul trecut el se mută cu serviciul în Bucureşti deşi spunea mereu că până nu ne căsă­torim nu va pleca din oraşul nos­tru. Am­ fost supăraţi şase luni. In acest timp el părea disperat, spunea că se va omorî dacă nu mă împac, că viaţa lui nu are niciun rost fă­ră mine. Ne-am împăcat, timpul trecea şi deodată văd că nu-mi mai răspunde la scrisori. Două luni nu a scris, nu a venit. Am scris atunci soacrei mele care mi-a răspuns să viu, că s’a întâmplat o nenorocire. Sunt în Bucureşti de două luni. Aci am aflat lucruri groaznice. Că aci a găsit alta cu care a cheltuit 24.000 lei, bani sustraşi din cassă, pentru care faptă a şi fost mutat şi că s’a şi logodit cu acea fată. Am rămas înmărmurită. Cum să facă EL aşa ceva? Cum a putut să distrugă tot ce a fost frumos? Cum a putut uita aşa uşor totul, un trecut de care ne leagă atâtea amintiri scumpe? Am vorbit cu el şi calm, mi-a spus să-l uit, că nu se poate lupta cu senti­mentele. Aş voi să-l urăsc şi nu pot. Sunt două luni de atunci şi nu mă pot obişnui cu gândul că alta există pentru el. Sper că rândurile mele vor avea ecou şi vă rog a-mi răs­punde. Aş vrea să ştie toate fetele că nimeni nu merită sacrificii”. Dacă aş repeta aceasta ca un sfat, cum doreşte corespondenţa mea, ar fi inutil, fiindcă sacrificiul îşi are sursa în calităţile fiinţei care se sacrifică, nu în ale celuilalt care îl merită sau nu. Te sacrifici pentru cineva, pentru oricine ar fi fiinţa iubită, dintr’un imobil de neînvins, într’un fel de extaz care nu-ţi mai permite să cugeţi. Căci, domnişoară, dacă ai fi putut sau dacă măcar acum ai putea să cugeţi cu inima rece, cu mintea li­berată de gândul că-l iubeşti, ai găsi motive să fii mulţumită de fe­lul cum s’au precipitat lucrurile. Ai înţelege că având de-a face cu un om uşuratec, lipsit de simţul cinstei şi în afacerile de inimă şi în acele de serviciu, ai fi fost mai neferi­cită luându-l de soţ. Mai bine că l-ai descoperit înainte de a-ţi uni viaţa cu el, o viaţă condamnată să se scurgă fără măcar bucuria unor copii sănătoşi. Felul cum s’a degajat de obligaţiile ce le-avea îţi preves­teşte lungile nopţi ce-ai fi petrecut singură, aşteptându-i, miile de u­­milinţi şi de neînţelegeri zilnice. Nu vreau să-ţi vorbesc de noul Cod penal care pedepseşte pe logod­nicul trădător, căci pentru durerea dumitale, o despăgubire materială e fără însemnătate, chiar necesară fiind. Nu vreau să-ţi vorbesc nici despre uitarea care vine mai greu sau mai repede, dar vitte­inegreşit, căci nu mă vei crede cât timp mai iubeşti. Te asigur numai că drama dumi­tale, in loc să te micşoreze cum poa­te crezi acum, te înalţă, sacrificiul ce l-ai făcut şi lunga, totala, neclin­­tinta iubire de care ai fost capabilă, când un alt bărbat le va cunoaşte, unul din aceia care se gândesc la căsătorie cu seriozitate, cu temeri şi se hotărăsc greu dar pentru tot­­deuna, nu se va putea opri să nu cugete: „Iată soţia pe care mi-aş dori-o!’* ALICE GABRIELESCU Arestarea unui escroc travestit in preot Ei colecta bani pentru clădirea unor biserici imaginare FĂGĂRAŞ. 29­ — De vre­o două săptămâni şi-a făcut apariţia în ju­deţul nostru, un tânăr preot, care făcea apel la calitatea publică pen­tru strângerea de fonduri, în vede­rea construiri unei biserici. Preotul purta rasă lungă, barbă şi nu avea mai mult de 23 ani. După ce a primit câteva danii prin sate, şi-a ales ca centru de operaţie oraşul nostru. Aci însă s’a văzut că nu-i vorba de un preot, ci de un laic, care nu are nimic de a face cu preoţia. In urma unor reclamaţiuni cari s’au produs, a fost invitat la poli­ţie. D. şef al biroului judiciar Simu l’a identificat pe loc. Tânărul tra­vestit în preot, nu este altul decât un fost servitor din comuna Ciora­­ni, judeţul Prahova, anume Soare D. Niţă. Acum câteva luni, s’a angajat ca servitor la o mănăstire unde a eco­nomisit suma de 1500 lei­­Cu aceşti bani, şi-a cumpărat o rasă de preot A luat apoi drumul pribegiei, după cerşit, până a ajuns în judeţul no­stru, unde i s’a înfundat. Intre timp a colectat câteva mii de lei. Ex­­crocul a recunoscut faptele. Fiind suferind de plămâni în ulti­mul grad, a fost internat la spitalul judeţean, pentru îngrijire. «m lifers® reduceri pe C. F. R. PENTRU CONGRESUL BRUTARI­LOR DELA ORADIA Participanţii la congresul bruta­rilor din Oradia Mare, vor beneficia de 50 la sută reducere pe C. F. R. dacă vor pleca din staţia de pornire în zilele de 12—16 August inclusiv şi se vor înapoia în zilele de 15—19 August. La ducere se va călători cu legiti­maţii cu preţ întreg, iar înapoierea se va face gratuit pe baza vizei fă­cută de staţie şi a unui certificat de călătorie eliberat şi semnat de co­mitetul organizator. CALATORIA LA TÂRGUL DIN IZMIR (TURCIA) S-a aprobat de asemenea o redu­cere de 50 la sută la înapoere, din preţul biletelor de cl. I, a II-a şi a IlI-a, pentru cei ce vor vizita­ al VI-lea târg internaţional din Izmir (Turcia) care va avea loc dela 1— 22 Septembrie 1936. Această redu­cere se acordă şi celor din alte ţări cari vor tranzita la ducere prin Ro­­­omânia Pentru a beneficia de reducere, călătorii trebue să posede o legiti­maţie de călătorie pe C. F. R. şi o carte de legitimaţie eliberată şi semnată de comitetul organizator al târgului. TÂRGUL DE MOSTRE DIN LUBLIANA (IUGOSLAVIA) Târgul de mostre de la Lubliana care trebuia să se ţină de la 29 Au­gust—9 Septembrie a fost amânat pentru 1—13 Septembrie 1936. Reducerea acordată de C. F. R. pentru acest târg, la înapoere, va fi valabilă cu începere dela 1—18 Sep­tembrie 1936. AJUTAT! 0 fEllEIE Ei MIZERIE In str. Raion No. 17 se zbate în cea mai neagră mizerie femeia Lilly Braunstein ca doi copii mici. Nu are cu ce plăti chiria şi este ameninţa­tă cu eva''”',rea. Ajutoarele se pot trimite la adre­să sau la administraţia ziarelor pentru Lily Braunstein.

Next