Dobrogea Nouă, august 1955 (Anul 8, nr. 2187-2211)
1955-08-02 / nr. 2187
2 immm mm m. sur Din activitatea unei tabere de muncă din raionul Medgidia Urmărind pregătirea multilaterală a elevilor prin îmbinarea pregătirii teoretice cu munca practică, secția învățămînt a raionului Medgidia și comitetul raional U.T.M. au organizat în vara aceasta trei tabere de muncă din etemiști și elevi, pe lângă G.A.S.-urile Giocîrlia de Jos, Țapeș Vodă și Nicolae Bălcescu. încheind anul școlar cu rezultate bune la învățătură, elevii din clasele a VIII-a și a IX-a de la școlile medii din Medgidia și Cernavodă au răspuns cu toții chemării comitetului raional U.T.M. și secției de învățămînt înscriindu-se pentru a participa la aceste tabere. In ziua plecării, peste 130 elevi planificați pentru seria I-a s-au strîns în curtea școlii medii din Medgidia. Plini de voie bună, băieți și fete au plecat hotărîți să dovedească partidului că sînt pregătiți pentru orice muncă ce duce la prosperitatea și înflorirea scumpei noastre patrii. ★ Sîntem în tabăra de la G.A.S. Nicolae Bălcescu. Colectivul de conducere al taberei, pe baza regulamentului de funcționare, alcătuit de secția învățămînt și comitetul U.T.M., și-a întocmit un plan în care, pe lîngă orele de muncă la cîmp, este prevăzută activitatea din cadrul taberei. S-au organizat aici trei cercuri pe specialități: cercul de științe naturale și geografie, cercul literar și cercul mîinilor îndemînatice. In afara activității din cercuri, toți elevii participă la pregătirea programului artistic care se va da în cadrul taberei, la căminul cultural din comună sau la arte. Nu este uitata nici activitatea sportivă. Cele două brigăzi au cîte 2 echipe de întreceri nu numai la privit ci și în sport. ★ E ora 4,30 dimineața... Freamătul și veselia vestesc că elevii după ce au luat micul dejun și au făcut exerciții de înviorare se pregătesc de plecare la muncă. Pe fețele lor se citește dorința de a ajunge cît mai repede, pentru ca să privească o suprafață mai mare ca cea de ieri. Ei știu că orice minut pierdut scade din rezultatele muncii zilnice La început, elevilor Iancu Elena, Preftu Evanghelică și Vizureanu Viorel li se părea grea munca la cîmp. Dar datorită entuziasmului general și rezultatelor obținute de ceilalți elevi conduși de profesorii Olteanu Gheorghe și Berea Mina și mai ales antrenați de însuflețirea permanentă a tovarășei Oțelea Natalia, organizatoare U.T.M. a taberei, azi nu numai că-și îndeplinesc norma zilnică, dar sînt printre fruntași. Elevii discutau aprins. — Brigada mea, spune Datcu Olimpia, responsabila brigăzii I-a, s-a hotărît să privească azi 6 hectare. Spusele ei sînt întărite cu însuflețire de întreaga brigadă. — Nici noi nu ne lăsam mai prejos — răspunde Dragomir Nicolae responsabilul brigăzii a II-a. .— In ședința de analiză pe care am făcut-o aseară cu responsabilii de brigăzi și șefii de echipe, ne lămurește tov. Oțelea Natalia, s-a văzut că cele două brigăzi au privit 11 ha. și s-au hotărît ca astăzi să privească 12 hectare. In cîntec și voie bună, cele două brigăzi pornesc la cîmp, însoțite de profesori și organizatori pentru a-și îndeplini angajamentul. Și în timp ce ei lucrează cu însuflețire, cei rămași în tabără, personalul de la bucătărie și de servici, sub îndrumarea tovarășului Șerban Alexandru, directorul taberei, se îngrijesc de curățirea dormitoarelor, a sălilor de mese, a clubului și de pregătirea mesei. Pentru a asigura condiții cît mai bune de muncă elevilor, secția de învățămînt a amenajat tabăra în localul școlii de 7 ani din localitate. Masa este pregătită de asemenea de personalul cantinei școlii medii din Cernavodă. Conducerea G.A.S.-ului și-a arătat toată grija sprijinind direcția taberei în amenajarea unei bucătării de vară, precum și a unei instalații de dușuri pentru spălat. Cu fața luminată de bucuria victoriei, la ora 12 cînd s-au întors de la cîmp, tov. Oțelea Natalia anunță rezultatele din ziua respectivă : — Tovarășe director, nu 12 hectare am ,plivit azi, ci 14 ha . Au făcut treabă bună azi tinerii noștri. Spune și tovarășul profesor Olteanu Gheorghe. Toți mîndri de rezultatul obținut, le crește tot mai mult încrederea în forțele lor și sînt hotărîți să lupte pentru cinstirea drapelului de tabără fruntașă pe raion. Brigăzile și echipele, fiecare îr parte așteaptă cu încredere sîmbăta pentru a primi distincțiile de fruntași, drapelul sau stema de fruntaș. O grupă din elevii de la cercul de științe naturale, sub conducerea tov. învățător Bucățică Radu, învață altoirea în ochi. După masă și odihnă se trece la îndeplinirea celorlalte puncte din planul zilei. Elevii fac practică pe mlădițele liliecilor care cresc în curtea școlii. Prin grijă secției de învățămînt, fiecare elev este înzestrat cu un cuțit de altoire în ochi și cu rafia necesară. Unii, ca Vizureanu Viorel și Marinescu MariniZa, au prins din primele ședințe mecanismul altoirii, pentru care condițiile sunt favorabile în această perioadă de la sfîrșitul lunii iulie și începutul lunii august. O altă grupă a cercului de naturale, sub conducerea tovarășului Olteanu Gh, pregătește plantele pentru confecționarea unor ierbare. In acest timp, elevii din cercul mîinilor îndemînatice, sub conducerea tov. prof. Bețea Mina, pregătesc materialul pentru alcătuirea unui album cu tema „Cresc tineri noi în patria noastră“. Ei s-au hotărît să confecționeze diferite materiale pentru expoziția raională. După două ore de activitate în cercuri, se trece la activitatea sportivă. Echipele celor două brigăzi se întrec la volei, iar echipa de dansuri se pregătește pentru serbare. Se înserează și elevii adunați în careu coboară drapelul roșu. Pentru ei aceasta înseamnă sfîrșitul unei zile de activitate rodnică. Se anunță programul pentru a doua zi și toți se îndreaptă spre dormitoare. La ora 21 liniștea se așterne peste tabără. Odihna bine meritată va da fici forțe tinerilor ca a doua zi să obțină noi realizări. MIHAIL MARIN inspector școlar Un nou sistem aplicat la deservirea consumatorilor Vînzătoarea Chiru Olimpia de la unitatea de parfumerie nr. 7 de pe strada I.V. Stalin, în care s-a introdus de curînd sistemul de vînzare cu bucata, a tot spus de dimineață cumpărătorilor, fiecăruia în parte, că ei trebuie să-i achite banii pentru ca nu mai au casieră. Și oamenii, obișnuiți cu vechiul sistem, greu se dezobișnuiesc. Dar asta va dura numai cîteva zile și apoi totul va merge bine și nimeni nu va mai fi nedumerit de această schimbare. Etemisti Olimpia Chiru vorbește cu răbdare tuturor cumpărătorilor despre acest nou sistem din magazinul unde lucrează. Și cum să nu facă treaba asta cu dragoste cînd pe fata oricărui om, care vine să cumpere cîte ceva, ea citește mulțumire pentru acest fel de deservire. Despre avantajele pe care le aduce cumpărătorilor acest sistem nou de vînzare ne vorbește și tovarășa Iliescu Clara gestionara de aici. Ins nie pitici vindeam cu bonuri prin casierie eram 4 salariate , două vînzătoare, o gestionară și o casieră. Acum casiera și o vînzătoare au fost transferate în altă parte, unde este nevoie, iar aici am rămas numai noi două. Și să nu credeți că dacă sîntem mai puține vindem mai puțin. Nu, deloc. Ba dimpotrivă, înainte cînd eram 4 salariate făceam ■ vînzări în valoare medie de circa 3000 lei pe zi, iar astăzi, cînd sîntem numai 2, facem mai mult. Ieri de exemplu, am realizat 3.500 lei. Vedeți bine ce ne-a adus vînzarea cu bucata , lume mai multă, deci vînzare mai bună, reducerea personalului de deservire și mulțumiri din partea cumpărătorilor. In privința astă ați putut Să vă convingeți dvs. personal, înainte, pentru ca cineva să-șî cumpere o lamă de ras, al cărei cost este de numai un leu, trebuia să aștepte să i se facă bou, să meargă ,să plătească la casă, și apoi iar la rînd ca s-o îa. Astfel pierdea multe minute prețioase. Acum pentru asa ceva nu-î trebuie nici măcar un minut. A dat leul și imediat a primit lama. E o mare economie de timp, nu ?. In cadrul O.C.L. — Produse Industriale vînzarea cu bucata s-a mai introdus și la magazinul model la textile nr. 2 de pe șoseaua Ștefan cel Mare nr. 21 la raioanele de parfumerie, cosmetice și mercerie. La unul din raioanele acestea e vînzătoare tînăra absolventă a Școlii profesionale comerciale. Petre lucia. O.C.L.-Produse Industriale își propune ca să extindă această metodă de vînzare prin magazine la multe alte unități din orașul nostru. De curînd, cam în același timp, a încăput să fie aplicat sistemul de vînzare cu bucata și la unele unități din cadrul O.C.L.-Alimentara. Astfel, la magazinul nou cu nr. 53 din șoseaua Ștefan cel Mare există un raion cu vînzare de acest fel. La raionul cu bucata — este brecunoștințat cumpărătorul printr-un afiș pus la un loc vizibil — marfa se achită direct vînzătorului. Aici se vînd produse preambalate ca: bomboane, biscuiți, dulciuri,diferite mirodenii, sare, săpun, cremă de ghete, pastă de dinți, ciocolată, lichioruri, etc. Ceva mai sus, pe strada I.V. Stalin colț cu strada Grivița, se găsește magazinul „Alimentara” — unitatea nr. 28. Aici s-a introdus zilele acestea un program de lucru pe 2 schimburi de la oră 6 la ora 22, fără întrerupere, în toate zilele de lucru, iar duminica de la ora 7 la ora 10. Cu introducerea unui astfel de program de deschidere la acest magazin valoarea vînzării a crescut cu peste 200 la sută, dat fiind afluxul mare de cumpărători. In planul conducerii O.C.L.Alimentara este prevăzută extinderea noului sistem al vînzării cu bucata și la alte unități. D. MIHU Din uniunea femeilor Comisia de femei de pe lîngă sfatul popular al raionului Fetești, sprijinită îndeaproape de către comitetul executiv, a obținut în activitatea sa o serie de realizări. In cursul trimestrului II au fost ținute 39 consfătuiri la care au participat 2.935 femei. Aci s-a prelucrat chemarea privind creșterea păsărilor și a viermilor de mătase. In urma acestor consfătuiri un mare număr de femei și-au luat frumoase angajamente pentru a crește cît mai multe păsări. Tovarășa Coles Lucreția, din comuna Săveni, respectindu-și angajamentul a crescut pînă acum peste 300 de păsări. Asemenea exemple pot fi date și femeile din Maltezi, Chioara, M. Kogălniceanu, Gura Ialomiței, Jegălia, Cocargeaua și Fetești. S-a reușit, datorită muncii duse în rîndul femeilor să se contracteze cu O.R.A.C.A. pese 5.950 rațe, iar cu cooperația 3.500. Urmînd exemplul femeilor din comuna Maltezi care și-au organizat o minunată asociație de creștere a păsărilor, și femeile din comuna Jegălia și-au organizat o astfel de asociație. Din ea fac parte 21 familii care s-au angajat să crească peste 4.000 rate, dintre care contractate cu CRAC.A.. 1.700. O atenție deosebită a acordat comisia de femei cultivării grădinilor și a loturilor individuale cu zarzavaturi și plantări de pomi fructiferi. In urma muncii depuse, s-a reușit să se planeze în curțile cetățenilor 3.250 pomi fructiferi. De exemplu, tovarășa Maria Raicanu, pe lîngă faptul că și-a amenajat o frumoasă grădină de legume, a plantat și 18 pomi fructiferi. La fel și femeile Sava Gh, Ștefana, Chira C, Borșeanu și altele, din comuna Maltezi, sau Bucur Paulina din Giurgeni, Stela Galan, Șerban Aneta, Sîrbu Niculina din orașul Fetești care se bucură de bogata recoltă pe care o culeg din grădinile de zarzavat. Un real ajutor au dat comisiile de femei și în acțiunea de autoimpunere. Tovarășele Luca Aurelia și Maria Gofiiea din comuna Malezi au reușit să încaseze, în urma muncii de lămurire dusă din casă în casă, sume importante de bani pentru construirea căminului cultural. De asemenea, în comuna Cocargeaua zilnic un număr de 15-20 femei ajută la construirea băii populare. Pe urmele materialelor publicate In ziarul „DOBROGEA NOUA” nr. 2151 a apărut articolul de fond „Să folosim toate mijloacele, pentru executarea la timp a lucrărilor agricole de vară”. Printre altele se arăta un articol că în unele unități S.M.T. și G.A.S. din regiune nu s-au asigurat cadrele necesare de mînuitori de mașini agricole pentru nevoile campaniei de vară, lipsind chiar tractoriști pentru schimbul I. In răspunsul trimis redacției serviciul S.M.T. de pe lingă Direcția agricolă regională nu se face cunoscut că cele publicate au fost analizate în ședințe de colecttivitîndu-se măsurile necesare. Astfel, lipsa de cadre de la S.M.T.-uriia din comunele Pantelimonu, Horia, Ceamurlia de Jos și altele necesare acestor lucrări a fost complectată prin repartizarea de noi tractoriști, precum și elevi tractoriști. In intîmpinarea celui de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori din întreprinderi Calitatea artistica — drum ce trebuie urmat de formațiunile noastre artistice de amatori In acești ani de înflorire culturală, prin sprijinul ce-i acordă partidul și guvernul, arta s-a dezvoltat și a obținut succese însemnate și mișcarea artistică de amatori. Succesele repurtate de arta noastră nouă, națională în formă și socialistă în conținut, sunt din ce în ce mai multe și mai mari, datorită forței cu care ele înfățișează trăsăturile esențiale ale vieții de azi, profilul moral al oamenilor care construiesc o nouă orînduire socială, încadrați în cele mai diferite forme de activitate cultural-artistică, coruri, echipe de teatru, dansuri, orchestre, brigăzi artistice de agitație, cercuri literare și de artă plastică. Oamenii muncii participă cu entuziasm la ridicarea pe culmi tot mai înalte a acestei mișcări. Una din căile care au asigurat o creștere continuă mișcării artistice de amatori au fost concursurile organizate după modelul și experiența Uniunii Sovietice, unde s-au întrecut zeci de mii de artiști amatori din toate genurile artei. Incepînd de la 1 mai 1955 Consiliul Central al Sindicatelor, Ministerul Culturii și C.C. al U.T.M. au organizat cel de-al IV-lea concurs pe țară al formațiunilor artistice amatoare din sindicate, care se deosebește de cele trecute prin faptul că el cuprinde toate genurile de artă. Dn cadrul mișcării artistice de amatori, sectorul cel mai dezvoltat îl constituie activitatea corală, care prin specificul ei mobilizează cele mai largi mase de oameni ai muncii. Unele formațiuni corale de amatori au ajuns să egaleze formațiunile profesioniste în ceea ce privește calitatea interpretării ca, de pildă, Ansamblul Casei de cultură a sindicatelor din orașul nostru care, urcînd tot mai sus pe culmile maies fiei artistice, a reușit să realizeze o încercare pe cît de îndrăzneață pe atît de reușită — montarea unui spectacol de operetă. In toate domeniile de artă, pentru a se obține Calitete, trebuie sa se muncească cu vîvrtă și perseverență. Calitatea artistică se obține în special prin repetiții serioase și permanente. Munca în salturi și accidentală duce la formalism și la o interpretare slabă. O sarcină ce stă în fața dirijorilor și pe care n-o îndeplinesc toți este alfabetizarea muzicală a coriștilor, lucru ce ar ușura înțelegerea și interpretarea unui cîntec din punct de vedere muzical. altă problemă care trebuie minuțios studiată este problema interpretării unei bucăți, studierea textului, analiza ideilor, analiza desenului melodic, exprimarea frumoasă, dicțiunea, etc. Pînă acum acest lucru a fost realizat în bună măsură numai de către corul Casei de cultură a sindicatelor din Constanța. Nivelul artistic al oamenilor muncii a crescut simțitor și de aceea se cere de la formațiunile noastre artistice programe de calitate. Lucrul acesta nu l-au realizat încă echipele artistice amatoare din orașul și regiunea noastră. Coruri ca D.N.M.C., Energo-Combinat, S.N.M.C., Sovrompetrol și altele care la cel de-al III-lea concurs au fost fruntașe pe regiune, după concurs și-au încetat activitatea sau au „dus-o" numai așa pentru a zice că activează, nesocotind complect cerințele oamenilor muncii. Cauza care a dus la această situație a fost faptul că activitatea culturală nu a găsit înțelegere la organele conducătoare de partid, sindicale și de producție din cadrul întreprinderilor respective, care nu au sprijinit activitatea culturală. Iar uneori au frînat-o chiar prin neatenția și nepăsarea cu care au privit-o. Nici organizația U.T.M. nu a sprijinit și nu a căutat să îndrume tineretul spre activitatea culturală care ar fi contribuit la educarea lui și la mobilizarea în obținerea de noi succese în muncă. Activitatea culturală este pusă pe plan secundar chiar și de către organele conducătoare superioare ca, de pildă C.S.R. care are sarcina să coordoneze șî să îndrume această muncă , Consiliul sindical regional nu a tras la răspundere comitetele de întreprindere care n-au sprijinit munca culturală. O altă cauză a scăderii calitative a muncii cultural-artistice o constituie și faptul că majoritatea membrilor formațiunilor artistice sunt angrenați în foarte multe alte munci, ceea ce împiedică o frecvență regulată la repetiții și chiar la spectacole. Aceste probleme nu trebuiesc privite cu neglijență sau nepăsare. Oameni ai muncii de peste hotare și din patria noastră, veniți la odihnă în stațiunile de pe litoral, au ocazia să vadă felul în care se desfășoară munca culturală, cum se luptă pentru ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc. După calitatea spectacolelor prezentate vom fi lăudați sau criticați de minerii din Valea Jiului sau Baia Mare, de p tetenii de la Reșița sau Hunedoara, de texiliștii din Arad sau Buhuși care își vor spune impresiile lor despre arta noastră populară și interpreții ei. Mai multă atenție în angrenarea și stimularea formațiunilor artistice de amatori, mai multă bunăvoință și strădanie în ridicarea calitativă a alegerii repertoriului și interpretării lui din partea Instructorilor și a interpreților va duce le obținerea de succese în cel de-al IV-lea concurs pe țară al formațiunilor artistice de amatori din sindicate. EM. FRUSINESCU dirijor Un nou depozit pentru desfacerea materialelor de construcții De curînd, s-a deschis în orașul nostru pe șoseaua Filimon Sîrbu nr 3„ un depozit cu materiale de construcții care pune la dispoziția oamenilor muncii la prețuri oficiale materiale ca : var, ipsos, cărămizi, țigle, carton asfaltat, plăci de sobă de teracotă etc. Zilnic vin aici numeroși muncitori pentru a cumpăra diferite materiale necesare construcțiilor pe care le fac pentru uzul propriu. S-au distribuit pînă acum 5000 kg var, cîteva mii kg. de ciment și pest 10.000 bucăți cărămizi. Cinci ani de la apariția operei lui I. V. Stalin „Marxismul și problemele lingvisticii“ Se împlinesc cinci ani de la apariția genialei lucrări a lui I.V. Stalin, „Marxismul și problemele lingvisticii“, care prin noutatea și justețea tezelor a revoluționat rapid și categoric o serie întreagă de ramuri ale activității științifice. In această lucrare s-au rezolvat nu numai problemele de bază ale științei limbii, tezaurul concepției materialist-dialectice a fost îmbogățit cu teze de o deosebită însemnătate teoretică și practică. Reliefînd caracterul și rolul social al limbii, I.V. Stalin precizează totodată conținutul noțiunii de bază și suprastructură și arată și interdependența lor, generată de bază, suprastructura are un rol activ apoi, contribuind la consolidarea bazei care a generat-o și constituind o frînă pentru dezvoltarea nu numai a unei noi suprastructuri, dar și a unei noi baze economice ; în lupta ei activă pentru dezvoltarea și consolidarea bazei noi, suprastructura respectivă luptă activ pentru lichidarea rămășițelor vechii baze și vechii suprastructuri. Aceste învățături au dus la creșterea combativității culturii și științei. Artiștii, scriitorii, savanții, pedagogii sovietici și după ei, cei ai țărilor de democrație populară, au pornit o luptă necruțătoare împotriva a tot ce este învechit, idealist, neștiințific în cultură și știință. La Congresul învățătorilor — aprilie 1952 — tov. Gheorghiu-Dej arăta că : „In știință se desfășoară o luptă ascuțită între materialism și idealism, luptă împotriva concepțiilor idealiste, pentru triumful materialismului. Aceasta este însăși lupta pentru progresul științei”. După apariția la noi a lucrării lui I.V. Stalin, s-a pornit munca pentru analizarea într-un mai ascuțit spirit critic a moștenirii trecutului, au fost identificate, demascate și combătute cu curaj manifestări ale concepțiilor vechi, retrograde. Astfel, în domeniul pedagogiei au fost demascate și combătute manifestări ale învechitelor concepții ale pedagogiei burgheze, rămășițe ale mendelism-marganismulii și freudismului, care frînau în mod evident munca de temeinică înarmare a elevilor cu cunoștințe și deprinderi, stăvileau elanul ■Ar I. RADICA directorul cabinetului pedagogic regional * educatorilor care erau împiedicați să vadă perspectivele folosirii metodelor înaintate ale pedagogiei sovietice în lupta contra rămînerii în urmă a elevilor. De asemenea, în lingvistică, au fost demascate și lichidate teoriile idealiste, cosmopolite ale unor filologi. Comunicarea prezentată de acad. Traian Săvulescu la recenta sesiune generală a Academiei R.P.R. este un exemplu viu de felul cum oamenii noștri de știință înarmați cu învățătura stalinistă despre bază și suprastructură, călăuziți de partid, iau poziție combativă contra resturilor retrograde în știință și luptă,cu hotărîre, pentru a crește și mai mult contribuția științei la opera de construire a socialismului în patria noastră. „Academia R.P.R., se spune în comunicare, în mersul ei pe calea științei celei mai înalte, duce o luptă neînduplecată împotriva tendințelor reacționare și idealiste, luptă care de fapt este determinată de necesitatea instaurării curentului sănătos în știință și artă, pentru progresul Patriei noastre pe toate tărîmurile”. Iată numai cîteva din nenumăratele exemple care confirmă justețea tezei Staliniste despre rolul activ al suprastructurii în consolidarea bazei care a generat-o. Importanța esențială a lucrării „Cu privire la marxism în lingvistică” a lui I. V. Stalin constă în faptul că, arătîndu-se trăsăturile, importanța limbii, analizîndu-se Componentele ei, s-a dat o lovitură de moarte vulgarizatorilor marxismului în lingvistică așa cum a fost N. J. Mart, au fost nimicite teoriile burgheze idealiste, au fost deschise căile pentru rapida înflorire a științei limbii bazată pe tezele marxiste despre caracterul limbii, structura, esența și importanța ei Stalin arată că limba are un caracter social, fiind un produs al societății și servind oamenilor ca mijloc de comunicare, de schimb de idei: „Fiind nemijlocit legată de gîndire, limba înregistrează și fixează în cuvinte și în combinații de cuvinte, în propoziții, rezultatele activității gîndirii, succesele omului în munca lui de cunoaștere și face posibil, în acest fel, schimbul de idei în societatea omenească". Funcțiunea de bază a limbii este aceea de a fi instrument de comunicare între oameni. In acest sens, ea dă posibilitatea organizării muncii comune „în toate sferele activității omenești, atît în domeniul producției cit și în domeniul relațiilor economice, atît în domeniul politicii cît și în domeniul culturi , aît în viața socială cît și în viața de toate zilele”. Limba nu este element al suprastructurii. Ea nu este generată de o anumită bază ci de întregul mers al societății; ea nu dispare odată cu dispariția unei baze și nu, apare ca o limbă nouă odată cu apariția unei' baze noi," ci trăiește de-a lungul veacurilor, supraviețuind mai multor baze, mai multor suprastructuri, desvoltîndu-se, perfecționîndu-se in funcție de toate aspectele creatoare ale poporului care a creat-o și o vorbește. Limba are așadar o sferă mult mai largă (aproape nelimitată) decît suprastructura. Mai mult decît atît, ca mijloc de comunicare, limba este „legată nemijlocit de activitatea de producție a omului și nu numai de activitatea de producție, ci și de oricare activitate a omului în toate sferele muncii sale, de la producție de bază, de la bază la suprastructură”. Produs al întregii societăți, limba nu are un caracter de clasă; ea servește deopotrivă toate clasele sociale. Mijloc de comunicare, limba este și Instrumentul principal de fortrare și dezvoltare a gîndirii: „Orice ginduri ar lua naștere în capul omului și oricînd ar lua naștere, ele pot să se nască și să existe numai pe baza materialului limbii, pe baza termenilor și frazelor limbii. Gînduri nude,ibere de materialul limbii, libere de „materia naturală” a limbii nu există. Aceste învățături despre caracterul, rolul și importanța limbii au revoluționat nu numai știința lingvistică dar și pe cea pedagogică. Folosind experiența lingviștilor și pedagogilor sovietici, lingviștii și pedagogii noștri au statornicit în iulie 1951 că limba romînă este obiectul central în cadrul planului de învățămînt, arătîndu-se că predarea limbii are nu numai rostul învățării ei dar și un rezultat educativ deosebit de important, contribuind la dezvoltarea gîndirii elevilor. Pornind de la învățătura că limba este cel mai de seamă mijloc de comunicare între oameni, pedagogii au arătat importanța însușirii scrisului și dezvoltării exprimării orale și scrise. După experiența școlii sovietice, s-au introdus — pentru însușirea mai rapidă a scrisului citeț, frumos, corect — caietele cu Hniatură specială. Frumoase rezultate, în urma folosirii acestor caiete, au obținut cadrete didactice de la școala de 7 ani din General Scărișoreanu, Vasile Roaită (raionul Negru Vodă), Fetești gară, Țăndărei (raionul Fetești), Ostrov (raionul Adamclisi), școala de aplicație, școala medie nr. 1 și 2, școala nr. 15, Constanța etc. O tot mai mare atenție se dă însușirii § dezvoltării exprimării orale și scrise a elevilor. Pentru a veni în ajutorul cadrelor didactice, Ministerul Învățămîntului a elaborat o „Metodică a limbii romîne"” în care sînt indicate numeroase procedee pentru dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor. Rezulate bune s-au obținut la școala medie Cernavoda (tov. Manea Ana și Popescu Emilia), la școala medie nr. 1 și 2 Constanța, la școala pedagogică nr. 1 etc Referindu-se la părțile componente ale limbii, Stalin arată că temelia, esența specificului limbii o constituie structura gramaticală și fondul principal de cuvinte. Referindu-se la structura gramaticală, Stalin arată că ea este partea care dă limbii trăsătura stabilității, a continuității, împreună cu fondul principal de cuvinte. Structura gramaticală este studiată de gramatică „ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții". Stalin arată că vocabularul este materialul care, pus la dispoziția gramaticii, intră în construcția propozițiilor sau a frazelor. Ocupîndu-se de vocabular, Stalin arată că e format din două categorii de cuvinte : fondul principal de cuvinte și Vocabularul schimbător. Fondul principal de cuvinte cuprinde cuvintele de bază ale limbii, acelea care au o mai largă circulație și mai mare durabilitate, acelea din care, prin diferitele procedee putem ajunge ușor la formarea unor cuvinte noi. Vocabularul schimbător este format din restul cuvintelor limbii. Aici găsim cuvintele cele mai noi, rezultat al dezvoltării tehnicii sau a relațiilor dintre popoare. De aici se alimentează fondul principal de cuvinte, el dă precizie și bogăție exprimării„Cu cît vocabularul este mai bogat și mai variat, cu atît limba este mai bogată și mai dezvoltată“. Folosind ca material de construcție vocabularul, gramatica statornicește regulile modificării și îmbinării cuvintelor dînd astfel affibii armonie și înțeles. Gramatica (morfologia și sintaxa) este „rezultatul unei îndelungi munci de abstractizare gîndirii umane, un indice al uriașelor succese ale gîndirii“, învățătura stalinistă despre vocabular și structura gramaticală a limbii a revoluționat întreaga metodică a predării limbilor în școală. Astfel, ținînd seamă de caracterele și importanța fondului principal de cuvinte, s-a tras concluzia că, pentru mai ușoara însușire a vocabularului unei limbi, pedagogul va porni de la predarea în primul rînd a cuvintelor din fondul principal. Cine studiază cu atenție abecedarul, constată că această cerință este respectată. De asemenea, pentru a dezvolta o exprimare bogată și precisă, e necesar să dăm treptat, elevului, un număr cît mai mare de egipte din vocabularul schimbător. In predarea vocabularului în școli se folosesc acum carnetele vocabular. Pentru precizarea lui se întrebuințează un bogat material, așa încît, cuvîntul să fie legat și de imaginea lui, pentru activizarea lui se folosesc dese și numeroase exerciții. Bune rezultate în această muncă s-au obținut la școala medie Cernavodă, la școala medie nr. 1, 2, pedagogică, la școala nr. 10, 11, 5, la școala de aplicație Constanța. Ținînd seamă de importanța gramaticii, în școli i se acordă o deosebită atenție. Incepînd cu anul 1951, gramatica se predă și în clasele școlii medii. In predarea ei se dă o egală importanță morfologiei ȘI sintaxei. Scopul principal al predării gramaticii este nu numai cunoașterea structurii gramaticale, dar și dezvoltarea gîndirii elevilor Sîntem departe de timpul cînd predarea gramaticii era un prilej de torturi pentru elevi „curat meșteșug de tîmpenie“ cum spune, cu multă obidă Creangă. Folosind „Culegerile de exerciții gramaticale" — special editate pentru acest scop, întocmind și folosind cu tot mai multă judiciozitate schemele pertru sistematizarea materialului temetic, făcînd cît mai numeroase și mai variate exerciții cu elevii pedagogii noștri au obținut succese frumoase în predarea limbii române și a limbii ruse în școală. Au fost ajutați în această muncă și de activitatea creatoare ce s-a dezvoltat tot mai mult în cadrul Academiei R.P . sub impulsul învățăturilor călăuzitoare ale lui I. V Stalin, sub îndrumarea și cu sprijinul permanent al partidului. Astfel, au fost elaborate și puse în aplicare noile norme ortografice ale limbii române, norme care duc la simplificarea regulilor de scriere a limbii și fac posibilă mai ușoară comunicarea în scris în sinul maselor largi ale poporului. A apărut primul tratat științific complect al gramaticii limbii noastre; este în curs de elaborare primul dicționar al limbii literare contemporane , din care a și apărut primul volum. Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R. editează două publicații de largă Circulație, Studii și Cercetări lingvistice și Limba romînă. Problemele dezvoltării și întrebuințării limbii preocupă tot mai largi mase de oameni ai muncii; necesitatea de a scrie corect, de a se exprima corect, precis, bogat, devine tot mai simțită. Cunoscutul lingvist sovietic Ciobava a spus pe bună dreptate: „In întreaga istorie a omenirii, problemele teoretice ale limbii nu au fost niciodată obiectivul unui asemenea interes din partea a milioane de oameni“. Aceasta confirmă și mai mult ceea ce spunea I. V. Stalin în 1929: „Teoria dacă este cu adevărat teorie, dă practicienilor forța orientării, limpezimea perspectivei, siguranța în muncă, credință în izbînda cauzei noastre". Teoria stalinistă cu privire le marxism și problemele lingvistice este — ca de altfel întreaga teorie marxistă — o generatoare de perspective, de creații, de năzuinți spre necontenita înaintare a omenirii către culmile progresului, ale fericirii.