Dobrogea Nouă, august 1955 (Anul 8, nr. 2187-2211)

1955-08-02 / nr. 2187

2 immm mm m. sur Din activitatea unei tabere de muncă din raionul Medgidia Urmărind pregătirea multilaterală a ele­vilor prin îmbinarea pregătirii teoretice cu munca practică, secția învățămînt a raio­nului Medgidia și comitetul raional U.T.M. au organizat în vara aceasta trei tabere de muncă din etemiști și elevi, pe lângă G.A.S.-urile Giocîrlia de Jos, Țapeș Vodă și Nicolae Bălcescu. încheind anul școlar cu rezultate bune la învățătură, elevii din clasele a VIII-a și a IX-a de la școlile medii din Medgidia și Cernavodă au răs­puns cu toții chemării comitetului raional U.T.M. și secției de învățămînt înscriindu-se pentru a participa la aceste tabere. In ziua plecării, peste 130 elevi planifi­cați pentru seria I-a s-au strîns în curtea școlii medii din Medgidia. Plini de voie bună, băieți și fete au plecat hotărîți să dovedească partidului că sînt pregătiți pen­tru orice muncă ce duce la prosperitatea și înflorirea scumpei noastre patrii. ★ Sîntem în tabăra de la G.A.S. Nicolae Bălcescu. Colectivul de conducere al tabe­rei, pe baza regulamentului de funcționare, alcătuit de secția învățămînt și comitetul U.T.M., și-a întocmit un plan în care, pe lîngă orele de muncă la cîmp, este prevă­zută activitatea din cadrul taberei. S-au organizat aici trei cercuri pe specialități: cercul de științe naturale și geografie, cer­cul literar și cercul mîinilor îndemînatice. In afara activității din cercuri, toți elevii participă la pregătirea programului artistic care se va da în cadrul taberei, la că­minul cultural din comună sau la arte. Nu este uitata nici activitatea sportivă. Cele două brigăzi au cîte 2 echipe de întreceri nu numai la privit ci și în sport. ★ E ora 4,30 dimineața... Freamătul și vese­lia vestesc că elevii după ce au luat micul dejun și au făcut exerciții de înviorare se pregătesc de plecare la muncă. Pe fețele lor se citește dorința de a ajunge cît mai repede, pentru ca să privească o suprafață mai mare ca cea de ieri. Ei știu că orice minut pierdut scade din rezultatele muncii zilnice La început, elevilor Iancu Elena, Preftu Evanghelică și Vizureanu Viorel li se pă­rea grea munca la cîmp. Dar datorită en­tuziasmului general și rezultatelor obținute de ceilalți elevi conduși de profesorii Ol­­teanu Gheorghe și Berea Mina și mai ales antrenați de însuflețirea permanentă a to­varășei Oțelea Natalia, organizatoare U.T.M. a taberei, azi nu numai că-și în­deplinesc norma zilnică, dar sînt printre fruntași. Elevii discutau aprins. — Brigada mea, spune Datcu Olimpia, responsabila brigăzii I-a, s-a hotărît să pri­vească azi 6 hectare. Spusele ei sînt întă­rite cu însuflețire de întreaga brigadă. — Nici noi nu ne lăsam mai prejos — răspunde Dragomir Nicolae responsabilul brigăzii a II-a. .— In ședința de analiză pe care am fă­cut-o aseară cu responsabilii de brigăzi și șefii de echipe, ne lămurește tov. Oțelea Natalia, s-a văzut că cele două brigăzi au privit 11 ha. și s-au hotărît ca astăzi să privească 12 hectare. In cîntec și voie bună, cele două brigăzi pornesc la cîmp, însoțite de profesori și­­ or­ganizatori pentru a-și îndeplini angajamen­tul. Și în timp ce ei lucrează cu însufle­țire, cei rămași în tabără, personalul de la bucătărie și de servici, sub îndrumarea tovarășului Șerban Alexandru, directorul taberei, se îngrijesc de curățirea dormi­toarelor, a sălilor de mese, a clubului și de pregătirea mesei. Pentru a asigura condiții cît mai bune de muncă elevilor, secția de învățămînt a amenajat tabăra în localul școlii de 7 ani din localitate. Masa este pregătită de asemenea de personalul can­tinei școlii medii din Cernavodă. Conduce­rea G.A.S.-ului și-a arătat toată grija spri­jinind direcția taberei în amenajarea unei bucătării de vară, precum și a unei insta­lații de dușuri pentru spălat. Cu fața luminată de bucuria victoriei, la ora 12 cînd s-au întors de la cîmp, tov. Oțelea Natalia anunță rezultatele din ziua respectivă : — Tovarășe director, nu 12 hectare am ,plivit azi, ci 14 ha . Au făcut treabă bună azi tinerii noștri. Spune și tovarășul profesor Olteanu Gheor­ghe. Toți mîndri de rezultatul obținut, le crește­ tot mai mult încrederea în forțele lor și sînt hotărîți să lupte pentru cinsti­rea drapelului de tabără fruntașă pe raion. Brigăzile și echipele, fiecare îr­ parte aș­teaptă cu încredere sîmbăta pentru a primi distincțiile de fruntași, drapelul sau stema de fruntaș. O grupă din elevii de la cercul de științe naturale, sub conducerea tov. învățător Bu­cățică Radu, învață altoirea în ochi. După masă și odihnă se trece la îndeplinirea ce­lorlalte puncte din planul zilei. Elevii fac practică pe mlădițele liliecilor­ care cresc în curtea școlii. Prin grijă secției de în­vățămînt, fiecare elev este înzestrat cu un cuțit de altoire în ochi și cu rafia necesară. Unii, ca Vizureanu Viorel și Marinescu MariniZa, au prins din primele ședințe me­canismul altoirii, pentru care condițiile sunt favorabile în această perioadă de la sfîrși­­tul lunii iulie și începutul lunii august. O altă grupă a cercului de naturale, sub conducerea tovarășului Olteanu Gh, pre­gătește plantele pentru confecționarea unor ierbare. In acest timp, elevii din cercul mîi­nilor îndemînatice, sub conducerea tov. prof. Bețea Mina, pregătesc materialul pentru alcătuirea unui album cu tema „Cresc ti­neri noi în patria noastră“. Ei s-au ho­tărît să confecționeze diferite materiale pentru expoziția raională. După două ore de activitate în cercuri, se trece la activitatea sportivă. Echipele celor două brigăzi se întrec la volei, iar echipa de dansuri se pregătește pentru ser­bare. Se înserează și elevii adunați în careu coboară drapelul roșu. Pentru ei aceasta înseamnă sfîrșitul unei zile de activitate rodnică. Se anunță programul pentru a doua zi și toți se îndreaptă spre dormi­toare. La ora 21 liniștea se așterne peste tabără. Odihna bine meritată va da fici forțe tinerilor ca a doua zi să obțină noi realizări. MIHAIL MARIN inspector școlar Un nou sistem aplicat la deservirea consumatorilor Vînzătoarea Chiru Olimpia de la unitatea de parfumerie nr. 7 de pe strada I.V. Sta­lin, în care s-a introdus de curînd sistemul de vînzare cu bucata, a tot spus de dimi­neață cumpărătorilor, fiecăruia în parte, că ei trebuie să-i achite banii pentru ca nu mai au casieră. Și oamenii, obișnuiți cu vechiul sistem, greu se dezo­bișnuiesc. Dar asta va dura numai cîteva zile și apoi totul va merge bine și nimeni nu va mai fi nedumerit de această schimbare. Etemisti Olimpia Chiru vorbește cu răbdare tuturor cumpărătorilor despre acest nou sistem din magazinul unde lucrează. Și cum să nu facă treaba asta cu dragoste cînd pe fa­ta oricărui om, care vine să cumpere cîte ceva, ea citește mulțumire pen­tru acest fel de deservire. Despre avantajele pe care le aduce cum­părătorilor acest sistem nou de vîn­zare ne vorbește și tovarășa Iliescu Clara gestio­nara de aici. Ins nie pitici vindeam cu bonuri prin casierie eram 4 salariate , două vînzătoare, o gestionară și o casieră. Acum casiera și o vînzătoare au fost transferate în altă parte, unde este nevoie, iar aici am ră­mas numai noi două. Și să nu credeți că dacă sîntem mai puține vindem mai puțin. Nu, deloc. Ba dimpotrivă, înainte cînd eram 4 salariate făceam ■ vînzări în valoare me­die de circa 3000 lei pe zi, iar astăzi, cînd sîntem numai 2, facem mai mult. Ieri de exemplu, am realizat 3.500 lei. Vedeți bine ce ne-a adus vînzarea cu bu­cata , lume mai multă, deci vînzare mai bună, reducerea personalului de deservire și mulțumiri din partea cumpărătorilor. In privința astă ați putut Să vă convingeți dvs. personal, înainte, pentru ca cineva să-șî cumpere o lamă de ras, al cărei cost este de numai un leu, trebuia să aștepte să i se facă bou, să meargă ,să plătească la casă, și apoi iar la rînd ca s-o îa. Ast­fel pierdea multe minute prețioase. Acum pentru asa ceva nu-î trebuie nici măcar un minut. A dat leul și imediat a primit lama. E o mare economie de timp, nu ?. In cadrul O.C.L. — Produse Industriale vînzarea cu bucata s-a mai introdus și la magazinul model la textile nr. 2 de pe șo­seaua Ștefan cel Mare nr. 21 la raioanele de parfumerie, cosmetice și mercerie. La unul din raioanele acestea e vînzătoare tî­năra absolventă a Școlii profesionale co­­merciale. Petre l­ucia. O.C.L.-Produse Industriale își­ propune ca să extindă această metodă de vînzare prin magazine la multe alte unități din orașul nostru. De curînd, cam în același t­imp, a încă­­put să fie aplicat sistemul de vînzare cu bucata și la unele unități din cadrul O.C.L.-Alimentara. Astfel, la magazinul nou cu nr. 53 din șoseaua Ștefan cel Mare există un raion cu vînzare de acest fel. La raionul cu bucata — este brecunoștin­țat cumpărătorul printr-un afiș pus la un loc vizibil — marfa se achită direct vînzăto­­rului. Aici se vînd produse preambalate ca: bomboane, biscuiți, dulciuri,­­diferite miro­denii, sare, săpun, cremă de ghete, pastă de dinți, ciocolată, lichioruri, etc. Ceva mai sus, pe strada I.V. Stalin colț cu strada Grivița, se găsește magazinul „Alimentara” — unitatea nr. 28. Aici s-a introdus zilele acestea un program­ de lucru pe 2 schimburi de la oră 6 la ora 22, fără întrerupere, în toate zilele de lucru, iar duminica de la ora 7 la ora 10. Cu introducerea unui astfel de program de deschidere la acest magazin valoarea vîn­­­zării a crescut cu peste 200 la sută, dat fiind afluxul mare de cumpărători. In planul conducerii O.C.L.­Alimentara este prevăzută extinderea noului sistem al vînzării cu bucata și la alte unități. D. MIHU Din uniunea femeilor Comisia de femei de pe lîngă sfatul popular al raionului Fetești, sprijinită în­deaproape de către comitetul executiv, a obținut în activitatea sa o serie de reali­zări. In cursul trimestrului II au fost ți­nute 39 consfătuiri la care au participat 2.935 femei. Aci s-a prelucrat chemarea privind creșterea păsărilor și a viermilor de mătase. In urm­a acestor consfătuiri un mare număr de femei și-au luat frumoase angajamente pentru a crește cît mai multe păsări. Tovarășa Coles Lucreția, din comuna Să­­veni, respectindu-și angajam­entul a cres­cut pînă acum peste 300 de păsări. Aseme­nea exemple pot fi date și femeile din Mal­tezi, Chioara, M. Kogălniceanu, Gura Ia­­lomiței, Jegălia, Cocargeaua și Fetești. S-a reușit, datorită muncii duse în rîndul fe­meilor să se contracteze cu O.R.A.C.A. pes­e 5.950 rațe, iar cu cooperația 3.500. Urmînd exemplul femeilor din­ comuna Maltezi care și-au organizat o minunată asociație de creștere a păsărilor, și femeile din comuna Jegălia și-au organizat o ast­fel de asociație. Din ea fac parte 21 fa­milii care s-au angajat să crească peste 4.000 rate, dintre care cont­ractate cu C­RAC.A.. 1.700. O atenție deosebită a acordat comisia de femei cultivării grădinilor și a loturi­lor individuale cu zarzavaturi și plantări­ de pomi fructiferi. In urma muncii depuse, s-a reușit să se plan­eze în curțile cetă­­țenilor 3.250 pomi fructiferi. De exemplu, tovarășa Maria Raicanu, pe lîngă faptu­l că și-a amenajat o frumoasă grădină de le­gume, a plantat și 18 pomi fructiferi. La fel și femeile Sava Gh, Ștefana, Chira C, Borșeanu și altele, din comuna Maltezi, sau Bucur Paulina din Giurgeni, Stela Ga­lan, Șerban Aneta, Sîrbu Niculina din o­­rașul Fetești care se bucură de bogata re­coltă pe care o culeg din grădinile de zarzavat. Un real ajutor au dat comisiile de fe­mei și în acțiunea de autoimpunere. To­varășele Luca Aurelia și Maria Gofiiea din comuna Mal­ezi au reușit să încaseze, în urma muncii de lămurire dusă din casă în casă, sume importante de bani pentru con­struirea căminului cultural. De asemenea, în comuna Cocargeaua zilnic un număr de 15-20 femei ajută la construirea băii popu­lare. Pe urmele materialelor publicate In ziarul „DOBROGEA NOUA” nr. 2151 a apărut articolul de fond „Să folosim toa­te mijloacele, pentru executarea la timp a lucrărilor agricole de vară”. Printre altele se arăta un articol că în unele unități S.M.T. și G.A.S. din regiune nu­ s-au asi­gurat cadrele necesare de mînuitori de ma­șini agricole pentru nevoile campaniei de vară, lipsind chiar tractoriști pentru schim­bul I. In răspunsul trimis redacției serviciul S.M.T. de pe lingă Direcția agricolă re­­gională nu se face cunoscut că cele publi­cate au fost analizate în ședințe de colect­tiv­­itîndu-se măsurile necesare. Astfel, lipsa de cadre de la S.M.T.-uriia din comunele Pantelimonu, Horia, Ceamurlia de Jos și altele necesare acestor lucrări a fost complectată prin repartizarea de noi tractoriști, precum și elevi tractoriști. In intîmpinarea celui de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori din întreprinderi Calitatea artistica — drum ce trebuie urmat de formațiunile noastre artistice de amatori In acești ani de înflorire culturală, prin sprijinul ce-i acordă partidul și guvernul, arta s-a dezvoltat și a obținut succese însemnate și mișcarea artistică de amatori. Succesele repurtate de arta n­oastră nouă, națională în formă și socialistă în conți­nut, sunt din ce în ce mai multe și mai mari, datorită forței cu care ele înfăți­șează trăsăturile esențiale ale vieții de azi, profilul moral al oamenilor care constru­iesc o nouă orînduire socială, încadrați în cele mai diferite forme de activitate cultural-artistică, coruri, echipe de teatru, dansuri, orchestre, brigăzi artistice de agitație, cercuri literare și de artă plas­tică. Oamenii muncii participă cu entuziasm la ridicarea pe culmi tot mai înalte a aces­tei mișcări. Una din căile care au asigu­rat o creștere continuă mișcării artistice de amatori au fost concursurile organizate după modelul și experiența Uniunii Sovie­tice, unde s-au întrecut zeci de mii de ar­tiști amatori din toate genurile artei. In­­cepînd de la 1 mai 1955 Consiliul Central al Sindicatelor, Ministerul Culturii și C.C. al U.T.M. au organizat cel de-al IV-lea concurs pe țară al formațiunilor artistice amatoare din sindicate, care se deosebește de cele trecute prin faptul că el cuprinde toate genurile de artă. D­n cadrul mișcării artistice de amatori, sectorul cel mai dezvoltat îl constituie ac­tivitatea corală, care prin specificul ei mo­­bilizează cele mai largi mase de oameni ai muncii. Unele formațiuni corale de a­­matori au ajuns să egaleze formațiunile profesioniste în ceea ce privește calitatea interpretării ca, de pildă, Ansamblul Ca­sei de cultură a sindicatelor din orașul nostru care, urcînd tot mai sus pe culmile m­aies­ fiei artistice, a reușit să realizeze o încercare pe cît de îndrăzneață pe atît de reușită — montarea unui spectacol de operetă. In toate domeniile de artă, pentru a se obține Calitete, trebuie sa se muncească cu vîvrtă și perseverență. Calitatea artistică se obține în special prin repetiții serioase și permanente. Munca în salturi și acci­dentală duce la formalism și la o interpre­tare slabă. O sarcină ce stă în fața dirijo­rilor și pe care n-o îndeplinesc toți este alfabetizarea muzicală a coriștilor, lucru ce ar ușura înțelegerea și interpretarea unui cîntec din punct de vedere muzical. altă problemă care trebuie minuțios stu­­­diată este problema interpretării unei bu­căți, studierea textului, analiza ideilor, a­­naliza desenului melodic, exprimarea fru­moasă, dicțiunea, etc. Pînă acum acest lu­cru a fost realizat în bună­­ măsură numai­ de către corul Casei de cultură a sindica­telor din Constanța. Nivelul artistic al oamenilor muncii a crescut simțitor și de aceea se cere de la formațiunile noastre artistice programe de calitate. Lucrul acesta nu l-au realizat încă echipele artistice amatoare din orașul și regiunea noastră. Coruri ca D.N.M.C., E­­nergo-Combinat, S.N.M.C., Sovrompetrol și altele care la cel de-al III-lea concurs au fost­ fruntașe pe regiune, după concurs și-au încetat activitatea sau au „dus-o" numai așa pentru a zice că activează, nesocotind complect cerințele oamenilor muncii. Cau­za care a dus la această situație a fost faptul că activitatea culturală nu a găsit înțelegere la organele conducătoare de partid, sindicale și de producție din cadrul întreprinderilor respective, care nu au spri­jinit activitatea culturală. Iar uneori au frînat-o chiar prin neatenția și nepăsarea cu care au privit-o. Nici organizația U.T.M. nu a sprijinit și nu a căutat să îndrume tineretul spre activitatea culturală care ar fi contribuit la educarea lui și la mobi­lizarea în obținerea de noi succese în mun­că. Activitatea culturală este pusă pe plan secundar chiar și de către organele con­ducătoare superioare ca, de pildă C.S.R. care are sarcina să coordoneze șî să în­drume această muncă , Consiliul sindical regional nu a tras la răspundere comite­tele de întreprindere care n-au sprijinit munca culturală. O altă cauză a scăderii calitative a muncii cultural-artistice o con­stituie și faptul că majoritatea membrilor formațiunilor artistice sunt angrenați în foarte multe alte munci, ceea ce împiedică o frecvență regulată la repetiții și chiar la spectacole. Aceste probleme nu trebuiesc privite cu neglijență sau nepăsare. Oameni ai mun­cii de peste hotare și din patria noastră, veniți la odihnă în stațiunile de pe litoral, au ocazia să vadă felul în care se desfă­șoară munca culturală, cum se luptă pen­tru ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc. După calitatea spectacolelor pre­zentate vom fi lăudați sau criticați de mi­nerii din Valea Jiului sau Baia Mare, de p tete­nii de la Reșița sau Hunedoara, de tex­iliștii din Arad sau Buhuși care își vor spune impresiile lor despre arta noastră populară și interpreții ei. Mai multă atenție în angrenarea și sti­mularea formațiunilor artistice de amatori, mai multă bunăvoință și strădanie în ri­dicarea calitativă a alegerii repertoriului și interpretării lui din partea Instructorilor și a interpreților va duce le obținerea de succese în cel de-al IV-lea concurs pe țară al formațiunilor artistice de amatori din sindicate. EM. FRUSINESCU dirijor Un nou depozit pentru desfacerea materialelor de construcții De curînd, s-a deschis în orașul nostru pe șoseaua Filimon Sîrbu nr 3„ un de­pozit cu materiale de construcții care pune la dispoziția oamenilor muncii la prețuri oficiale materiale ca : var, ipsos, cărămizi, țigle, carton asfaltat, plăci de sobă de tera­cotă etc. Zilnic vin aici numeroși muncitori pentru a cumpăra diferite materiale necesare con­strucțiilor pe care le fac pentru uzul pro­priu. S-au distribuit pînă acum 5000 kg var, cîteva mii kg. de ciment și pest 10.000 bucăți cărămizi. Cinci ani de la apariția operei lui I. V. Stalin „Marxismul și problemele lingvisticii“ Se împlinesc cinci ani de la apariția ge­nialei lucrări a lui I.V. Stalin, „Marxismul și problemele lingvisticii“, care prin nou­tatea și justețea tezelor a revoluționat rapid și categoric o serie întreagă de ra­muri ale activității științifice. In această lucrare s-au rezolvat nu numai problemele de bază ale științei limbii, te­zaurul concepției materialist-dialectice a fost îmbogățit cu teze de o deosebită în­semnătate teoretică și practică. Reliefînd caracterul și rolul social al lim­bii, I.V. Stalin precizează totodată conți­nutul noțiunii de bază și suprastructură și arată și interdependența lor, generată de bază, suprastructura are un rol activ apoi, contribuind la consolidarea bazei care a ge­nerat-o și constituind o frînă pentru dez­voltarea nu numai a unei noi suprastruc­turi, dar și a unei noi baze economice ; în lup­ta ei activă pentru dezvoltarea și consoli­darea bazei noi, suprastructura respectivă luptă activ pentru lichidarea rămășițelor vechii baze și vechii suprastructuri. Aceste învățături au dus la creșterea combativită­ții culturii și științei. Artiștii, scriitorii, sa­vanții, pedagogii sovietici și după ei, cei ai țărilor de democrație populară, au pornit o luptă necruțătoare împotriva a tot ce este învechit, idealist, neștiințific în cultură și știință. La Congresul învățătorilor — aprilie 1952 — tov. Gheorghiu-Dej arăta că : „In știință se desfășoară o luptă ascuțită între mate­rialism și idealism, luptă împotriva concep­țiilor idealiste, pentru triumful materialis­mului. Aceasta este însăși lupta pentru pro­­gresul științei”. După apariția la noi a lu­crării lui I.V. Stalin, s-a pornit munca pen­­­tru analizarea într-un mai ascuțit spirit critic a moștenirii trecutului, au fost iden­tificate, demascate și combătute cu curaj manifestări ale concepțiilor vechi, retrogra­de. Astfel, în domeniul pedagogiei au fost demascate și combătute manifestări ale în­vechitelor concepții ale pedagogiei bu­rghe­ze, rămășițe ale mendelism-marganismulii și freudismului, care frînau în mod evident munca de temeinică înarmare a elevilor cu cunoștințe și deprinderi, stăvileau elanul ■Ar I. RADICA directorul cabinetului pedagogic regional * educatorilor care erau împiedicați să vadă perspectivele folosirii metodelor înaintate ale pedagogiei sovietice în lupta contra rămînerii în urmă a elevilor. De asemenea, în lingvistică, au fost demascate și lichi­date teoriile idealiste, cosmopolite ale unor filologi. Comunicarea prezentată de acad. Traian Săvulescu la recenta sesiune generală a Academiei R.P.R. este un exemplu viu de felul cum oamenii noștri de știință­ înar­mați cu învățătura stalinistă despre bază și suprastructură, călăuziți de partid, iau poziție combativă contra resturilor retro­grade în știință și luptă,cu hot­ărîre, pentru a crește și mai mult­­­ contribuția științei la opera de construire a socialismului în patria noastră. „Academia R.P.R., se spune în comunicare, în mersul ei pe calea știin­ței celei mai înalte, duce o luptă neîndu­plecată împotriva tendințelor reacționare și idealiste, luptă care de fapt este deter­minată de necesitatea instaurării curentului sănătos în știință și artă, pentru progresul Patriei noastre pe toate tărîmurile”. Iată numai cîteva din nenumăratele exemple care confirmă justețea tezei Staliniste des­pre rolul activ al suprastructurii în conso­lidarea bazei care a generat-o. Importanța esențială a lucrării „Cu pri­vire la marxism în lingvistică” a lui I. V. Stalin constă în faptul că, arătîndu-se tră­săturile, importanța limbii, analizîndu-se Componentele ei, s-a dat o lovitură de moarte vulgarizatorilor marxismului în lingvistică așa cum a fost N. J. Mart, au fost nimicite teoriile burgheze idealiste, au fost deschise căile pentru rapida înflo­rire a științei limbii bazată pe tezele mar­xiste despre caracterul limbii, structura, esența și importanța ei Stalin arată că limba are un caracter so­­cial, fiind un produs al societății și servind oamenilor ca mijloc de comunicare, de schimb de idei: „Fiind nemijlocit legată de gîndire, limba înregistrează și fixează în cuvinte și în combinații de cuvinte, în propoziții, rezultatele activității gîndirii, succesele omului în munca lui de cunoaște­re și face posibil, în acest fel, schimbul de idei în societatea omenească". Funcțiunea de bază a limbii este aceea de a fi instrument de comunicare între oameni. In acest sens, ea dă posibilitatea organizării muncii comune „în toate sfere­le activității omenești, atît în domeniul producției cit și în domeniul relațiilor eco­­nomice, atît în domeniul politicii cît și în domeniul culturi , a­ît în viața socială cît și în viața de toate zilele”.­­ Limba nu este element al suprastructurii. Ea nu este generată de o anumită bază ci de întregul mers al societății; ea nu dispare odată cu dispariția unei baze și nu, apare ca o limbă nouă odată cu apari­ția unei' baze noi," ci trăiește­ de-a lungul veacurilor, supraviețuind mai multor baze, mai multor suprastructuri, desvoltîndu-se, perfecționîndu-se in funcție de toate aspec­tele creatoare ale poporului care a creat-o și o vorbește. Limba are așa­dar o sferă mult mai largă (aproape nelimitată) decît suprastructura. Mai mult decît atît, ca mij­loc de comunicare, limba este „legată ne­mijlocit de activitatea de producție a omu­­lui și nu numai de activitatea de produc­ție, ci și de oricare activitate a omului în toate sferele muncii sale, de la producție de bază, de la bază la suprastructură”. Pro­dus al întregii societăți, limba nu are u­n caracter de clasă; ea servește deopotrivă toate clasele sociale. Mijloc de comunicare, limba este și In­strumentul principal de fortrare și dezvol­tare a gîndirii: „Orice ginduri ar lua naș­­­­tere în capul omului și oricînd ar lua naș­tere, ele pot să se nască și să existe nu­mai pe baza materialului limbii, pe baza termenilor și frazelor limbii. Gînduri nude,­ibere de materialul limbii, libere de „ma­teria naturală” a limbii nu există­. Aceste învățături despre caracterul, rolul și importanța limbii au revoluționat nu numai știința lingvistică dar și pe cea pedagogică. Folosind experiența lingviștilor și pedagogilor sovietici, lingviștii și pedago­gii noștri au statornicit în iulie 1951 că limba romînă este obiectul central în ca­drul planului de învățămînt, arătîndu-se că predarea limbii are nu numai rostul în­vățării ei dar și un rezultat educativ deo­sebit de important, contribuind la dezvol­tarea gîndirii elevilor. Pornind de la în­vățătura că limba este cel mai de seamă mijloc de comunicare între oameni, peda­gogii au arătat importanța însușirii scri­sului și dezvoltării exprimării orale și scri­se. După experiența școlii sovietice, s-au introdus — pentru însușirea mai rapidă a scrisului citeț, frumos, corect — caiete­le cu Hniatură specială. Frumoase rezul­tate, în urma folosirii acestor caiete, au obținut ca­drete didactice de la școala de 7 ani din General Scărișoreanu, Vasile Roaită (raionul Negru Vodă), Fetești gară, Țăndărei (raionul Fetești), Ostrov (raionul Adamclisi), școala de aplicație, școala me­die nr. 1 și 2, școala nr. 15, Constanța etc. O tot mai mare atenție se dă însușirii­ §­ dezvoltării exprimării orale și scrise a ele­vilor. Pentru a veni în ajutorul cadrelor didactice, Ministerul Învățămîntului a ela­borat o „Metodică a limbii romîne"” în care sînt indicate numeroase procedee pentru dezvoltarea exprimării orale și scrise a ele­vilor. Rezul­ate bune s-au obținut la școa­la medie Cernavoda (tov. Manea Ana și Popescu Emilia), la școala medie nr. 1 și 2 Constanța, la școala pedagogică nr. 1 etc Referindu-se la părțile componente ale limbii, Stalin arată că temelia, esența spe­cificului limbii o constituie structura gra­maticală și fondul principal de cuvinte. Referindu-se la structura gramaticală, Stalin arată că ea este partea care dă lim­bii trăsătura stabilității, a continuității, împreună cu fondul principal de cuvinte. Structura gramaticală este studiată de gra­matică „ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții". Stalin arată că vocabularul este materialul care, pus la dispoziția gramaticii, intră în construcția propozițiilor sau a fra­zelor. Ocupîndu-se de vocabular, Stalin a­­rată că e format din două categorii de cuvinte : fondul principal de cuvinte și Vo­cabularul schimbător. Fondul principal de cuvinte cuprinde cuvintele de bază ale limbii, acelea care au o mai largă circu­lație și mai mare durabilitate, acelea din care, prin diferitele procedee putem ajunge ușor la formarea unor cuvinte noi. Vo­cabularul schimbător este format din restul cuvintelor limbii. Aici găsim cuvintele cele mai noi, rezultat al dezvoltării tehnicii sau a relațiilor dintre popoare. De aici se ali­mentează fondul principal de cuvinte, el dă precizie și bogăție exprimării„Cu cît vocabularul este mai bogat și mai variat, cu atît limba este mai bogată și mai dez­voltată“. Folosind ca material de construcție vo­cabularul, gramatica statornicește regulile modificării și îmbinării cuvintelor dînd ast­fel affibii armonie și înțeles. Gramatica (morfologia și sintaxa) este „rezultatul unei îndelungi munci de abstractizare gîndirii umane, un indice al uriașelor suc­­­cese ale gîndirii“,­­ învățătura stalinistă despre vocabular și structura gramaticală a limbii a revoluțio­nat întreaga metodică a predării limbilor în școală. Astfel, ținînd seamă de carac­terele și importanța fondului principal de cuvinte, s-a tras concluzia că, pentru mai ușoara însușire a vocabularului unei limbi, pedagogul va porni de la predarea în pri­mul rînd a cuvintelor din fondul principal. Cine studiază cu atenție abecedarul, con­stată că această cerință este respectată. De asemenea, pentru a dezvolta o exprimare bogată și precisă, e necesar să dăm trep­tat, elevului, un număr cît mai mare de e­gipte din vocabularul schimbător. In pre­darea vocabularului în școli se folosesc acum carnetele vocabular. Pentru preci­zarea lui se întrebuințează un bogat mate­rial, așa încît, cuvîntul să fie legat și de imaginea lui, pentru activizarea lui se folo­sesc dese și numeroase exerciții. Bune re­zultate în această muncă s-au obținut la școala medie Cernavodă, la școala medie nr. 1, 2, pedagogică, la școala nr. 10, 11, 5, la școala de aplicație Constanța. Ținînd seamă de importanța gramaticii, în școli i se acordă o deosebită atenție. Ince­­pînd cu anul 1951, gramatica se predă și în clasele școlii medii. In predarea ei se dă o egală importanță morfologiei ȘI sintaxei. Scopul principal al predării gramaticii este nu numai cunoașterea structurii gramaticale, dar și dezvoltarea gîndirii elevilor Sîntem departe de timpul cînd predarea gramaticii era un prilej de torturi pentru elevi „curat meșteșug de tîmpenie“ cum spune, cu multă obidă Creangă. Folosind „Culegerile d­e exerciții gramaticale" — special editate pentru acest scop, întocmind și folosind cu tot mai multă judiciozitate schemele per­tru sistematizarea materialului tem­­­etic, făcînd cît mai numeroase și mai variate exerciții cu elevii pedagogii noștri au obținut suc­cese frumoase în predarea limbii române și a limbii ruse în școală. Au fost ajutați în această muncă și de activitatea creatoare ce s-a dezvoltat tot mai mult în cadrul Academiei R.P . sub impulsul învățăturilor călăuzitoare ale lui­ I. V Stalin, sub îndrumarea și cu sprijinul­ permanent al partidului. Astfel, au fost ela­borate și puse în aplicare noile norme orto­grafice ale limbii române, norme care duc la simplificarea regulilor de scriere a limbii și fac posibilă mai ușoară comunicarea în scris în sinul maselor largi ale poporului. A a­­părut primul tratat științific complect al gra­maticii limbii noastre; este în curs de ela­borare primul dicționar al limbii literare contemporane , din care a și apărut pri­mul volum. Institutul de lingvistică al Acade­miei R.P.R. editează două publicații de largă Circulație, Studii și Cercetări lingvistice și Limba romînă. Problemele dezvoltării și întrebuințării limbii preocupă tot mai largi mase de oameni ai muncii; necesitatea de a scrie corect, de a se exprima corect, precis, bogat, devine tot mai simțită. Cunoscutul lingvist sovietic Ci­obava a spus pe bună dreptate: „In întreaga istorie a omenirii, problemele teoretice ale limbii nu au fost niciodată obiectivul unui asemenea interes din partea a milioane de oameni“. Aceasta confirmă și mai mult ceea ce spunea I. V. Stalin în 1929: „Teoria dacă este cu ade­vărat teorie, dă practicienilor forța orien­tării, limpezimea perspectivei, siguranța în muncă, credință în izbînda cauzei noastre". Teoria stalinistă cu privire le marxism și problemele lingvistice este — ca de altfel întreaga teorie marxistă — o generatoare de perspective, de creații, de năzuinți spre necontenita înaintare a omenirii către cul­mile progresului, ale fericirii.

Next