Dobrogea Nouă, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2600-2627)

1956-12-01 / nr. 2600

2 Un prețios schimb de experiență între 13 și 18 octombrie a.c. o delegație de specialiști din industria pescărească a țării noastre a vizitat bazele pescărești din R.P. Bulgaria în cadrul unui schimb de experiență organizat de filiala regională A.S.I.T. din inițiativa comitetului regional P.M.R. In cele ce urmează vom arăta cîteva aspecte caracteristice privind industria pescărească a R.P. Bulgaria cît și posibilitățile de aplicare în pescuitul nosstru a cunoștințelor acumulate în urma acestui schimb de experiență. Spre deosebire de țara noastră — care are o puternică bază de exploatare în apele interioare (lunca și delta), R.P. Bulgaria are repartizat 83 la sută din plan în pescuitul marin, dintre care 25 la sută revine celui de larg. De menționat că 90 la sută din realizările obținute se datoresc sectorului de start, iar restul celui cooperatist. Față de volumul care revine pescuitului marin și ținîmd seama de bogata tradiție pescărească marină ce există în R.P. Bulgaria, grupul nostru a putut cunoaște o serie de probleme care în viitor considerăm că se pot aborda și la noi și apoi extinde îin funcție de rezultate, mai ales că unele din ele presupun cheltuieli mici. Astfel, în condițiile coastei noastre se poate dezvolta cu destul succes — poate sub nivelul celui din R.P. Bulgaria — pescuitul cu țapocina din bărci, în apropierea țărmului, îin sezoanele cunoscute de pescarii profesioniști și amatori. Fără a avea pretenția unui pescuit industrial, el dă totuși rezultate frumoase. In R.P. Bulgaria nu s-a diminuat de loc — așa cum a fost tendința la noi — pescuitul cu năvoadele manuale de mal. Pînă la introducerea definitivă și cu rezultate bune a unor unelte mecanizate, acestea dau o producție care nu poate fi neglijată. In pescuitul cu talienele, este de menționat că nu folosesc aproape de loc (cu excepția a cîtorva taliene gigant) tipurile de talian de la noi. Este foarte răspîndit talianul tip „gură de lup", care dă rezultate bune, alături de tipul pentru pescuit pălămida. De menționat că sunt folosite la adîncimi mari și fiecare brigadă are o unealtă de schimb, în scopul de a nu „epuiza“ pe cea ce pescuiește. Credem că s-ar putea încerca a se confecționa și folosi experimental o asemenea unealtă și la coasta noastră. O unealtă activă folosită în apropierea coastei, cu rezultate bune și care trebuie neapărat introdusă și la noi, este alamanul. Nu este însă vorba de alamanul confecționat la noi în anii trecuți. Este o unealtă ușoară, destinată pescuitului sezonier de scrumbii și pălămidă, deservită de ambarcațiuni special amenajate. In pescuitul marin de larg este necesar a urma exemplul R.P. Bulgaria în următoarele probleme: folosirea recunoașterilor aviatice, vînatul și pescuitul delfinilor. Rezolvarea acestor probleme va contribui mult la dezvoltarea pescuitului nostru, metodele de lucru puțind fi perfecționate pe parcurs. Privitor la materialul textil din pescărie folosit în R.P. Bulgaria, trebuie spus că este de calitate superioară celui romînesc. Este cazul să se ceară industriei textile de la noi să studieze serios problema firelor pentru plase pescărești, cunoscut fiind că materialele sintetice nu sunt deocamdată suficiente. O atenție deosebită este acordată de pescarii bulgari păstrării uneltelor la locurile potrivite, problema cu care noi am rămas în urmă. Importante de relevat sunt cîteva aspecte — ce ne depășesc — în probleme de mecanizare a pescuitului. Astfel, folosirea motoarelor de turație mică și putere mare asigură funcționarea motoarelor fără defecțiuni așa dese ca la motoarele de turație mare — cum e cazul la noi. Apoi, manevrarea motorului de la comandă și puntea etalon (prin dispozitivele montate special) ușurează mult munca echipajelor. Trebuie de asemenea menționată construcția bună a platformelor turnante pentru năvoadele pungă și a vinciurilor. Referindu-ne la prelucrarea peștelui, o măsură bună folosită în R.P. Bulgaria este aceea că peștele mare se livrează în stare proaspătă — pentru consum — după ce a fost eviscerat. Acestea ar fi unele probleme asupra cărora credem că este bine să-și îndrepte atenția atât organele de conducere ale întreprinderilor cît și I.C.P.-ul pentru o mai mare contribuție la dezvoltarea pescuitului nostru maritim. Constatarea unor lipsuri și semnalarea lor celor competenți din partea noastră, credem că au contribuit la îmbunătățirea muncii în pescuitul din R.P. Bulgaria, așa cum observațiile prietenilor noștri ne-au fost de un real folos. Se confirmă astfel încă o dată faptul că întărirea colaborării între state și mai ales între cele vecine cu condiții asemănătoare duce fără îndoială la îmbunătățirea tehnicii, a metodelor de lucru și deci la o mai rapidă dezvoltare a ramurii de producție respective. Ing. TIPA VIRGIL AU APĂRUT : LA EDITURA TEHNICA S. M. BATMER - M. E. POZIN Metode matematice în tehnica chimică (trad. din limba rusă). 590 pag. lei 21,70 In această carte sînt expuse metodele folosite pentru rezolvarea diferitelor probleme de chimie și de tehnologie chimică, cu ajutorul procedeelor din matematicile superioare. Numeroasele exemple date în carte sunt luate din practica de laborator și de uzină, care servesc drept exemple tipice pe baza cărora se pot rezolva și probleme cu care chimiștii se întâlnesc permanent în activitatea lor practică. Cartea se adresează inginerilor chimiști din industrie și cercetătorilor. Ea poate servi ca material documentar atît studenților de la facultățile de chimie cît și aspiranților. N. S. KOMAROV Frigul îndreptar de frigotehnie (trad. din limba rusă) 634 pag. lei 34,20 Cartea conține datele cele mai importante asupra ciclurilor de funcționare și construcțiilor de mașini frigorifere, asupra construcției și exploatării instalațiilor frigorifere, precum și date cu privire la tehnologia conservării prin frig a produselor alimentare, fabricarea gheței și transportul frigorifer. Lucrarea conține noțiuni privitoare la aplicarea frigului în industria alimentară, în întreprinderile comerciale, la condiționarea aerului, îndreptarul se adresează personalului tehnic și ingineresc din industria frigului și poate fi folosit de specialiști din diferitele ramuri ale economiei naționale, în care se aplică frigul artificial. —n— ■«■ [UNK] [UNK] [UNK]BaBMnnBi •DOBROGE^ NOUA £ 1< Saniwr O nouă secție cultural-științifică pe lîngă S. R. Sa C. Din inițiativa unui grup de pasionați iubitori ai străvechiului trecut dobrogean cît și ai vestigiilor care vorbesc despre secolele apuse de mult, în cadrul S.R.S.C. filiala Constanța a luat ființă în cursul lunii octombrie a.c. o nouă secție numită secția de Istorie-i arheologie (amatori). Avînd tot sprijinul necesar din partea filialei Constanța, această secție a putut să desfășoare chiar de la începutul existenței ei o activitate frumoasă. In baza unui plan de Buifică, bine întocmit, membrii secției, în ședințele săptămînale ținute cu regularitate, au prezentat recenzii, informări și au făcut comunicări extrem de interesante și erudite ca de exemplu cele ale tov. dr. Ionescu N. și ale tov. Rădulescu A. Toate acestea au fost rodul muncii intense a tovarășilor respectivi — membrii secției — în vederea prezentării unor comunicări cu totul noi despre trecutul orașului nostru. Pe lîngă aceasta, în planul de muncă se prevede colaborarea științifică cu Muzeul regional Constanța și cu alte muzee vecine cu regiunea noastră cît și cu amatorii de pe teritoriul Dobrogii în care sens s-au și trimis invitațiile respective. Această colaborare pe bază de reciprocitate va contribui și mai mult la îmbogățirea cunoștințelor despre trecutul îndepărtat cît și a celui mai apropiat al orașului și regiunii noastre. Tinînd seama de faptul că popularizarea prin conferințe a subiectelor științifice în general, iar în cazul de față a celor cu caracter istoricoarheologic, face parte dintr-unul din principalele obiective ale S.R.S.C., se vor ține conferințe cu asemenea subiecte în orașele și satele Dobrogii, folosindu-se în acest scop materialul cules pe teren vîit și cel bibliografic. De asemenea, secția își mai propune crearea unei biblioteci pentru studii, excursii în vederea materialului etc. Cu sprijinul organelor de partid, al forurilor culturale din orașul nostru cît și cu ajutorul îndrumărilor de la profesorii competenți în materie, secția de istorie-arheologie (amatori) va putea realiza planul cu frumoasele obiective propuse, iar prin aceasta va contribui la răspîndirea culturii în mijlocul maselor largi din orașele și satele Dobrogii și totodată va aduce un aport cît de modest la îmbogățirea tezaurului cultural al patriei noastre. DE CE...? ... la hotelurile nr. 1 și 2 din orașul Tulcea, nici pînă în momentul de față nu se face focul în camere, și cei care dorm aici sînt nevoiți să doarmă în frig ? Ce are de zis conducerea I.L.L. Tulcea, care administrează aceste hoteluri ? ... nu se iau măsuri împotriva cetățenilor neglijenți de pe străzile Păcii și Zimbrului din Tulcea, care au lăsat canalele (de teama să nu înghețe) deschise atît ziua cît și noaptea, făcând ca în primul rînd să se facă risipă de apă, iar în al doilea rînd circulația să se facă pe aceste străzi (atît a pietonilor cît și a vehiculelor) anevoios ... atîta lipsă de răspundere din spartea tov. Avacum Ravel, inginer șef la întreprinderea de industrie locală „8 Mai“, care din 10 în 10 zile pleacă acasă la Brăila, iar răspunderea legată de sarcinile încredințate o lasă baltă. Ce are de spus în această direcție, secția de industrie a comitetului executiv al sfatului raional Tulcea, cît și cea de la regiunea P. S., coresp. LOTO-CENTRAL întreprinderea „Loteria“ anunță că la tragerea „Loto-central“ din 30 noiembrie a.c. au fost extrase din urnă următoarele 9 numere: 25, 40, 50, 42, 80, 58, 8, 74, 87 Premiul general pe țară este de lei 1.989.342. \ INSEMNĂRI Multă tărăgăneală și două lucruri importante“: vîrsta și înălțimea tii Desigur că cititorul nu desprinde prea multe din titlul de mai sus. Vîrsta și înălțimea sunt condiții de care se lovesc ucenicii cind vor să meargă să învețe o meserie, tinerii care merg să-și satisfacă serviciul militar etc. Sunt deci două lucruri importante. Nimeni nu s-ar putea gîndi — suntem siguri — că pentru a obține un ajutor de 100—200 de lei de la casă de ajutor reciproc (case care funcționează pe lingă comitetele de întreprindere din multe întreprinderi și instituții) este nevoie să ai o vîrstă cît mai înaintată și o înălțime, să zicem, de la 1.70 m. în sus. Și totuși, profitind de avantajul că-i înalt și destul de vîrstnic, casierul Sanda Ion de la Întreprinderea 1001, șantierul 01 din Cernavoda, însărcinat de cei ce conduc treburile casei de ajutor reciproc să acorde ajutoarele solicitate de muncitori, îi „sperie" pe aceștia cu cele două condiții de mai sus, profitînd bineînțeles de pe urma acestui fapt. Vom da un caz concret, și nu este singurul. In cursul lunii iulie a. c. în cadrul acestei întreprinderi a luat ființă casa de ajutor reciproc știindu-se bine rostul ei — acela de a acorda mici ajutoare bănești muncitorilor; muncitorii s-au înscris imediat. Președinte a fost ales tov. Curelea Ion. Celor inscriși nu li s-au dat insă nici până acum carnetele de membri. Tov. Curelea nu s-a străduit niciodată să încaseze cotizațiile respective, ci mulțumindu-se să prezinte un tabel casierului întreprinderii, in persoana tov. Sanda Ion, l-a însărcinat pe acesta ca atunci când plătește salariile muncitorilor, să oprească și cotizațiile respective. Simplu ca bună ziua. Ce să se obosească tov. Curerea. Totul e clar pînă aici. In luna octombrie, casierul Sanda Ion „a adus pe toți membrii casei de ajutor reciproc cu cotizația la zi. Tovarășului Vișan Dumitru, un muncitor din cadrul întreprinderii, i s-au oprit 15 lei și omul nu s-a supărat de loc. Mai ales că intenționa să solicite un ajutor casei respective. Bine tovarășe Vișan — U spuse tov. Curerea cind acesta solicită pe la sftrțitul lunii octombrie să i se dea cu împrumut 300 lei. Faci o cerere deajutor, noi o dezbatem în ședință și te vom anunța cind să vii să-ți iei banii. A făcut omul cererea, a prezentat-o președintelui și a așteptat. Zilele, săptămînile au trecut una după alta. Intr-una din zile, cînd Vișan Dumitru s-a intîlnit cu președintele Curelea, i-a adus aminte acestuia de cererea cu pricina. Tovarășul Curelea i-a răspuns cam încurcat: — Măi Vișane, păi să vezi, cererea ta s-ar aproba, dar... știi... să vezi... tu nu ți-ai plătit cotizația ca membru al casei de ajutor reciproc. Vișan a încercat să protesteze dar președintele l-a asigurat, curtenitor de altfel: — Vino mîine la mine și treaba e ca și aranjată. Și aranjată a fost. Din cei 300 lei ceruți nu i s-au aprobat decit 200, punîndu-i-se bineințeles mențiunea pe cerere de a i se opri 20 lei pentru cotizația respectivă. Cind să-și ridice banii de la casierul Sanda Ion, același care oprise cu o lună în urmă 15 lei pentru cotizație, Vișan Dumitru, ca oricare om pus în această situație, îl întrebă pe casier direct, de la obraz: — Bine, tovarășe Sanda, nu mi-ai oprit dumneata 15 lei acum cîtva timp pentru cotizații ? Unde s-au dus banii aceia, de acum sînt găsit că nu mi-am plătît cotizația ? — Tu — se găsti casierul Sanda ironic, după ce se sculă in picioare — trebuie să ții cont de două lucruri: în primul rînd îmi vi mie pînă la subțiori, iar în al doilea rînd sînt aproape de două ori mai în vîrstă decit tine. Iată două lucruri foarte importante, așa că dacă nu ții cont de ele și mai vorbești mult nu te mai ascult și nici nu-ți mai dau nimic. Ințelesu-m-ai ? Ce să facă omul. A tăcut, a înghițit un sec și a așteptat pînă ce casierului i-au trecut ..nervii"" pentru ca după aceea să-și primească cei 180 lei și să plece, iată dar cumn avantajat de înălțime și vîrstă (două lucruri foarte importante după părerea lui) casierul Sanda Ion s-a ales cu 15 lei de la Vișan Dumitru. 15 de la altul, 10 de la mai știu cu cine... Vorba aceea, „pic cu pic se face marea". Nu știu, oare casierul Sanda Ion, așa preocupat de înălțimea trupului, să fi ajuns să nu-și mai cunoască „lungul nasului" ? Se pare că da, și dacă așa stau lucrurile se cuvine să-i fie retezat. N. C. DESPRE PLANUL DE MUNCA AL COMISIILOR PERMANENTE In nenumărate articole apărute în ziarul nostru s-a vorbit despre importanța și sarcinile comisiilor permanente, despre relațiile ce trebuie să existe între acestea și comitetele executive ale sfaturilor populare. De aceea nu mai insistăm asupra acestei probleme. Vom arăta ceva despre planificarea muncii comisiilor permanente. Comisiile permanente au un rol important în ansamblul activității sfaturilor populare. Activitatea lor multilaterală și variată este menită să contribuie la îndeplinirea cu succes a planurilor de dezvoltare economică și a sarcinilor sfaturilor populare. Insă pentru ca acestea să-și poată îndeplini așa cum se cuvine misiunea Iora, ele trebuie să-și organizeze bine munca și în special să aibă o planificare judicioasă a problemelor propuse spre studiu. A planifica bine munca este un principiu foarte important, deoarece numai prin această formă se pot rezolva obiectivele propuse. Multe comisii permanente de pe lîngă sfaturile populare din regiunea noastră au obținut frumoase succese tocmai datorită faptului că au muncit pe bază de plan de muncă. Cîteva exemple ne vor dovedi acest lucru. Comisiile permanente ale sfatului popular comunal Cobadin și-au întocmit temeinice planuri de muncă, care sînt afișate la camera deputatului. Fiecare comisie are dosarul ei și cuprinde toate documentele ce tratează problema respectivă. Muncind organizat, planificat, cu responsabilități pe fiecare membru al comisiei permanente, s-a putut ajunge la existența unor relații juste între comitetul executiv și comisiile permanente. Sprijinul pe care l-a primit comitetul executiv din partea acestora este deosebit de mare. Spre exemplu, comisia permanentă de gospodărie comunală a studiat și propus comitetului executiv extinderea rețelei electrice, renovarea casei de nașteri, electrificarea satului Viișoara, deschiderea unei cariere de piatră în Satul Viișoara etc. O parte din aceste propuneri au fost deja înfăptuite. 1 Mai sînt și alte exemple pozitive. Comisia permanentă agricolă de pe lîngă sfatul popular al comunei Vulturu a propus comitetului executiv, în urma studiului făcut, să sprijine consiliul de conducere al gospodăriei colective pentru a planta 2 ha. cu pomi fructiferi și să se ceară adunării generale a colectiviștilor de a se vinde toate vitele (cai și boi reformați), care nu mai aduc nici un venit gospodăriei, iar banii rezultați să se depună la fondul de bază. Propunerile fiind juste, au fost deja aplicate. Această comisie permanentă a reușit să facă asemenea propuneri datorită faptului că obiectivele erau oglindite într-un minuțios plan de muncă, cu sarcini concrete pe fiecare membru. Nu aceleași laude se pot aduce tuturor comisiilor permanente. Din păcate, balanța atîrnă mai greu asupra comisiilor permanente inactive. Sînt multe, chiar foarte multe din fiecare nu muncesc, existând numai pe hîrtie. Pe lîngă faptul că multe nu duc nici o activitate, nu au măcar întocmite planurile de muncă, și invers, unele au asemenea planuri însă nu întreprind nimic pentru a le realiza. Așa sînt, de pildă, cele de pe lîngă sfaturile populare din raionul Tulcea, în frunte cu comisiile permanente ale sfatului popular raional. Tot inactive sînt și cele de pe lîngă sfaturile populare Lipnița, Valea Rea, Adamclisi, Deleni precum și multe altele. Sunt unele comisii permanente care își trec ca obiective în planurile de muncă unele probleme ce aparțin ca sarcini direct comitetului executiv al sfatului popular. De pildă, comisia permanentă agricolă a sfatului popular din comuna M. Kogălniceanu, raionul Medgidia, și-a trecut în plan să mobilizeze țăranii muncitori la diferite acțiuni. Or, după cum se știe, nu aceasta este misiunea comisiei permanente. Rolul ei este acela de a studia diferite probleme ale muncii sfatului popular și de a veni cu propuneri menite să ducă la îmbunătățirea muncii, la folosirea tuturor posibilităților locale. Cum trebuie să se întocmească planurile de muncă Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să sprijine efectiv comisiile permanente în planificarea muncii lor. Ele trebuie să pună la dispoziția acestora planurile de muncă ale comitetului executiv precum și hotărârile sesiunii. Să recomande unele probleme principale care necesită un studiu amănunțit. Pe baza acestora, membrii comisiilor permanente se adună într-o ședință de lucru și studiază care din probleme au prioritate în perioada respectivă. Se recomandă ca planurile de muncă ale comisiilor permanente să fie întocmite pe un trimestru. In ele să se prevadă data și ora ținerii ședințelor de lucru ale comisiilor permanente. De asemenea, nu trebuie să se includă în plan multe obiective. Două, trei sunt suficiente; trebuie alese însă cele mai principale probleme. In planul de muncă să se prevadă sarcini pentru toți membrii comisiilor permanente. O dată întocmit planul, trebuia consultat Comitetul executiv al sfatului popular respectiv și activul lărgit al comisiei permanente, care din păcate nu există la cele mai multe comisii permanente. In forma lui definitivă este bine ca planul să fie afișat la camera deputatului și o copie să fie dată comitetului executiv. In regiunea noastră sînt multe probleme ce se pot studia de către comisiile permanente. Cele agricole pot face, de pildă, propuneri în legătură cu întărirea și dezvoltarea economicoorganizatorică a gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole, asigurarea bazei furajere, a realizării în bune condițiuni a diferitelor campanii agricole, cele de industrie locală și gospodărie comunală pot studia posibilitatea folosirii tuturor resurselor locale existente în fiecare comună și raion, dezvoltarea unor întreprinderi de interes local etc. In atenția lor trebuie să stea și modul cum se pot rezolva propunerile alegătorilor făcute cu prilejul consfătuirilor cu deputații. Dar nu e suficient numai să avem întocmite planuri de muncă. O atenție deosebită trebuie dată realizării lor. Pentru aceasta, trebuie să lupte atît comisiile permanente cît și comitetele executive ale sfaturii populare. Acele comitete executive care primesc propuneri din partea comisiilor permanente sînt obligate să analizeze posibilitatea aplicării lor, pentru ca în felul acesta să se stimuleze inițiativa acestor forme organizatorice de mIA. Muncind cu mai mult simț de răspundere pe această linie sîntem siguri că munca comisiilor permanente se va îmbunătăți și ele vor putea constitui într-adevar ajutoarele cele mai de preț în acivitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare. G. CLARA Babadag. O așezare situată într-unul din cele mai pitorești locuri din Dobrogea și cu o istorie străveche. Urmele materiale cît și cele literare antice, atestă existența aici a unei localități, cel puțin din perioada romană. Condițiile naturale, așa cum se prezentau ele în acele vremuri, au fost favorabile unei așezări omenești. In urma cercetărilor geologice, s-a ajuns la concluzia că actualul lac Babadag a fost în antichitate un golf marin, unit cu lacul Razelm și care intra adînc în uscat, iar pădurile de aici, cît și abundența de izvoare cu apă bună de băut, au fost elemente naturale favorabile existenței unei localități. Intr-adevăr, la Babadag s-au găsit sarcofage din perioada romană (sec. 2—3), iar în vara anului 1956 descoperirea — cu ocazia unor lucrări edilitare — a conductelor legate între ele cu mortar de var roman, a unor zidării, resturi de ceramică romană, sunt mărturii elocvente că aici, în perioada despre care vorbim, a existat o localitate. Pe lîngă toate acestea, mai demult, tot la Babadag, s-a mai descoperit o piatră cu o inscripție de unde rezulta că monumentul respectiv s-a ridicat în anul 178 de către locuitorii din vicus Novus (sat). Afară de resturi materiale antice, mai avem și documente literare, ca De Aedificiis a istoricului romano-bizantin Procopius, sec. VI, care menționează în cartea sa despre Novovicus identificat cu Babadagul. In perioada feudală, Babadagul este bine cunoscut, iar cu timpul devine un important centru militar și administrativ. Un cunoscut călător arab, Ibn Batutah, între anii 1334—1335, întorcîndu-se dintr-o călătorie pe care a întreprins-o la tătarii din stepele din nordul Mării Negre, vizitează și Babadagul numit Baba-Saltuc, menționînd totodată că acesta „este cel din urmă pe care-l stăpânesc tătarii“. Această afirmație a călătorului arab permite emisiunea unei ipoteze că în perioada despre care vorbim, teritoriile din nordul Dobrogii erau sub stăpânirea tătarilor din Bugeac. Babadagul și împrejurimile lui abundă în monumente istorice, ca de exemplu geamia și cișmeaua făcută pe la sfîrșitul secolului al 16-lea de Gazi Ali Pașa, mort în anul 1620, al cărui mausoleu se găsește în curtea geamiei. In fața acesteia este o casă a cărei vechime după unele date culese ar fi între 250 și 300 de ani- In jurul multor monumente de aici, imaginația înflăcărată a orientalilor a țesut acele frumoase legende transmise dn generație în generație. Lacul Babadag încremenit în liniștea zilei, pare un fragment din albastrul cerului căzut printre ierburile unui șes întins. Dincolo de acesta, pe un deal care domină semeț orizonturi întinse, se văd ruinele cetății romanobizantine Heracleea și apoi Enisalaua turcilor, ale cărei ziduri erau scăldate cîndva de valurile golfului marin Halmyris. Acest golf astăzi este lacul Razeim, retras departe de ruinele cetății. Zebilul, și satul de pescari $arichioi, de pe malul lacului Razeim, sunt lăsate în urmă și ne oprim la marginea acestuia pentru a vedea mai îndeaproape monumente lăsate de un trecut îndepărtat. Un tablou original se prezintă ochilor: pe o suprafață destul de mare sînt împrăștiate într-o neorânduială plăcută, un grup de mori de vînt „ieșite la pensie“ după o slujbă de peste 100 de ani. In imediata apropiere a acestor mori, două familii lucrau la tăiatul paielor. Oameni foarte comunicativi, am făcut repede cunoștință cu ei: Boris Artem și Roman Capusta, pescari și agricultori.. Interesîndu-mă de Artem, de ani, cînd sînt morile, Boris un om la aproape 80 mi-a povestit că acestea au fost făcute încă de bunicii lor. Datele istorice confirmă acest lucru știind că pe la sfîrșitul secolului al 18-lea, în Dobrogea de atunci provincie a imperiului otoman, s-au stabilit unii țărani ruși fugiți din Rusia țaristă. Ne luăm rămas bun de la noile noastre cunoștințe și pornim cu viteză la drum. După puțin timp trecem prin satul Sabangia, tot pe malul lacului Razelm. Soarele mai zâmbește și coboară agale, iar în toate părțile pare că plutește o liniște încântătoare, a unei seri sinilii ce vine dinspre lac și numai mașina pare că se ia la întrecere cu timpul întotdeauna grăbit și necruțător. Am ajuns în comuna Agighiol. E încă lumină multă și avem tot timpul să ne interesăm de locurile unde au apus veacurile zbuciumate ale unei lumi dispărute de mult, încercările făcute de a afla locuri unde se găsesc urme materiale antice, la început n-au dat nici un rezultat, „nimeni nu știa nimic“. Făcînd o vizită la G.A.C. „Vasile Roaită“ l-am cunoscut pe președintele ei, tov. Mocanu Gheorghe. Acesta, cu toate că era ocupat cu diverse lucrări agricole, totuși a avut timp pentru noi și aflînd scopul vizitei, cu o deosebită bunăvoință ne-a dat toate explicațiile necesare. Mai mult decît atît, a pus la dispoziția noastră ca ghid pe colectivistul Pericleanu Andrei. Intr-adevăr, la punctul numit Iamîșcul, în imediata apropiere a lacului Razelm, între două dealuri cu pante line, s-a dat de urme materiale antice, ca: piatră lucrată, fragmente de ceramică, bucăți de sticlă irizată, fragmente de cărămidă etc. După toate aparențele, resturile materiale găsite aparțin unei epoci tîrzii romane, sec. 3—6 e.n. Cu toate că aceste urme materiale într-o oarecare măsură se cunosc încă mai de mult, totuși pînă în prezent locul de aici nu s-a putut identifica cu vreuna din localitățile antice despre care pomenesc istoricii și geografii din acele vremuri. Tîrziu, urustul motorului mașinii noastre care se aude în depărtare, închide cartea istoriei. Lăsăm apoi veacurile străvechi, apuse pe malul liniștitului lac Razelm, să doarmă somnul lor milenar, tulburat doar de clipocitul timid al apei, de strigătul vreunei păsări de noapte rătăcită prin aceste locuri și ne continuăm călătoria. AL. UHUBAN US Carnet arheologic Rînduri despre veacuri apuse pe malurile lacului Razelm In sprijinul secției Cantitatea de pește pescuită în toamna aceasta la cherhanalele secției „Mila 23“, aparținând I.P. Tulcea, a fost masivă. De aceea, sărarea, ambalarea peștelui și transportul lui către Halele frigorifere din Tulcea trebuia să se rezolve de urgență. Pentru aceasta, cu sprijinul organizației de bază, tov. Anton Vasiliu, șeful secției, a convocat într-o ședință pe toți pescarii în care s-a analizat situația existentă. Primii care au răspuns chemării de a ajuta la prepararea peștelui au fost comuniștii. In zilele de 12, 13 și 14 noiembrie, profitînd de timpul nefavorabil pescuitului din cauza apelor înghețate, un număr de 32 pescari s-au prezentat la lucru. In aceste zile s-au finisat 25.000 kg. pește sărat. Printre cei ale căror nume trebuie amintite sînt Cornel Trofimov, Perfil Cozlov, Canpo Vasiliu, Ion Prndie, Timofei Buhaev, Chirilă Merzlichici, Ștefan Cozlov și alți pescari fruntași în producție. STARAȘ PETRE, coresp. BULETIN METEOROLOGIC Observatorul meteo-maritim Constanța comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogii și vestul Mării Negre valabil pînă la 2 decembrie a.c. orele 8 dimineața . Cerul variabil. Vînt din nord cu 15-30 km. pe oră. Temperatura în scădere fiind cuprinsă ziua între 6 și 8 grade iar noaptea între 2 și 4 grade. Marea ondulată cu tendință de agitare gradul 3-4. Pîclă și ploaie intermitentă. Pentru următoarele 3 zile, 2, 3 și 4 decembrie a.c. : Cerul variabil, vînt din nord-est cu 15-30 km. pe oră. Temperatura în scădere. Marea agitată. Ploaie și lapoviță. Aviz important M.I.P.D.G.D. Baza III Constanța face cunoscut că în ziua de 15 decembrie 1956, se va ține la sediul Bazei de gaze lichefiate din București, str. 11 Iunie nr. 46, raionul N. Bălcescu, un nou examen pentru acordarea calității de instalator autorizat în gaze lichefiate. Se pot prezenta la acest examen toți meseriașii, tehnicienii și inginerii care îndeplinesc condițiile prevăzute de regulamentul M.I.P. nr. 229/1955, art. 61, regulament ce se găsește la secția de aragaz din Constanța, str. Cerealelor nr. 49. Candidații trebuie să prezinte în prealabil examinarea actelor cerute de art. 61 din regulament și taxa de examinare care este de 50 lei pentru particulari și 25 lei pentru sectorul socialist, cooperatist etc. Pentru aceștia din urmă taxa se achită de către întreprinderea respectivă, în numerar, la secretariatul comisiei de examinare, care funcționează la sediul bazei indicată mai sus. Scopul acestui examen este în primul rînd de a se crea cadre de instalatori autorizați în sectorul socialist, pentru a putea deservi, supraveghea și executa instalațiile de gaz lichefiat, conform prescripțiilor regulamentare și în spiritul normelor de tehnica securității, întreaga răspundere pentru orice accident s-ar ivi din utilizarea neconformă a regulamentului și fără autorizația de funcționare a instalațiilor și aparatelor de ars ce dețin, revine conducerii unității beneficiare respective.