Dobrogea Nouă, decembrie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3860)
1960-12-01 / nr. 3834
Organ al Comitetului regional P. Vî. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII or. 3834 Joi 1 decembrie 1960 4 pagini 20 bani DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1961 IN ÎNTREPRINDERI Discuții vii și angajamente frumoase la secția cai navigabile de la D. R. N. C. Zilele trecute, muncitorii, tehnicienii, inginerii și personalul navigant al secției căi navigabile s-au adunat pentru dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1981. După ce s-a dat citire dării de seamă care cuprindea realizările obținute în cele 11 luni care au trecut din anul 1980, tov. Constantin Necula, șeful secției căi navigabile, a adus la cunoștință participanților la adunare sarcinile de plan pe anul 1981. Vorbind despre măsurile ce trebuie luate din timp pentru realizarea planului și depășirea lui la toate sortimentele, tov. Necula Constantin a arătat că este necesar să se lichideze cât mai grabnic toate deficiențele, să se ridice la un nivel mai înalt munca organizatorică, să se perfecționeze continuu metodele de muncă, să se popularizeze și să se aplice cele mai avansate. — Sarcinile de plan sunt pe deplin realizabile — a spus tovarășul Necula — dacă ele vor fi bazate pe o serie de măsuri organizatorice și tehnice judicioase, luate pe fiecare navă și utilaj în parte, în așa fel nicit să asigure desfășurarea din plin a producției încă din primele zile ale anului. La toate navele lucrătorii trebuie să depună eforturi sporite pentru reparații și revizii, pentru buna întreținere a lor, astfel ca să intrăm în noul an cu întreaga capacitate de producție. Căutînd să descoperim și să folosim toate rezervele interne, făcînd o cit mai judicioasă aprovizionare, eliminînd orice risipă de materiale și energie, vom asigura o mărire a productivității muncii și o reducere a prețului de cost. Luînd cuvîntul la discuții, comunistul Gheorghe Sîrbu, mecanic șef pe remorcherul „Poarta Albă“, a spus că anul acesta muncitorii noștri au dovedit o creștere simțitoare a conștiinței în procesul de producție și aceasta trebuie să crească și mai mult în anul viitor. Tovarășul Gheorghe Sîrbu a propus să se aplice mai mult principiul responsabilității și răspunderii colective, să se analizeze mai mult și cu regularitate mersul procesului de producție în adunările grupelor sindicale. El s-a angajat să facă cu mijloace proprii unele reparații mici la bordul remorcherului, care să aducă economii în valoare de cel puțin 1.500 lei. De asemenea, Gheorghe Cristea, macaragiu pe macaraua „Titan“, a propus ca mărfurile grele să fie plasate pe danele 27 și 28, acestea fiind cele mai adăpostite, macaraua putînd lucra chiar și atunci cînd marea este foarte agitată, evitînd astfel timpii morți. In numele echipajului din care face parte, tov. Cristea a chemat la întrecere echipajul macaralei „Agigea“, avînd ca obiectiv depășirea planului pe 1951. Tot în cadrul discuțiilor, tinărul Mitu Crudu, electrician pe draga refulantă „Mamaia“, a propus să se lucreze în trei ture pentru a da dragii un randament maxim și și-a luat angajamentul să aducă economii prin executarea unora dintre reparațiile ce se pot face cu mijloacele bordului. Cu însuflețire a vorbit și tovarășul Ion A. Ion, mecanic șef pe remorcherul „Poarta Albă“, care s-a angajat să realizeze economii, prin executarea unor reparații la bord, ce depășesc valoarea a 3.000 lei și a chemat la întrecere remorcherele „Dionisia“, și „Tuzla“, iar mecanicul șef al remorcherului „Dionisia“, comunistul Bîrlea Victor, a primit chemarea la întrecerea tovarășului Ion A. Ion, adresînd și el o alta tuturor navelor secției căi navigabile. Printre cei care au mai luat cuvîntul s-a aflat și comandantul grupului de salvare, tovarășul Petre Mureșeanu. El s-a angajat să efectueze lucrările de amenajare ale casei cu 15 zile înainte de termen, să realizeze economii în valoare de 10.000 lei și să-și organizeze mai bine grupul de salvare pentru a depista mai ușor epavele. Tot pentru amenajarea acestei case de andocare a vaselor până la 309 tone, tinerii din organizația U.T.M. a secției căi navigabile și-au propus să realizeze 3.000 ore de muncă patriotică. Din partea comitetului de secție sindicală a vorbit tovarăul Alexandru Vieru, care a subliniat răspunderea personală ce trebuie să revină fiecărui salariat pentru îndeplinirea sarcinilor de pe an pe anul 1981 și a asigurat că va da tot sprijinul pentru depășirea lor. In încheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul Mihai Boboc, care, vorbind în numele biroului organizației de bază P.M.R., a arătat că majoritatea propunerilor făcute și angajamentelor ce s-au luat sînt menite să imbunătățească procesul de producție în anul viitor. — Prin eforturi permanente și continue — a spus comuniuiul Mihai Boboc — printr-o bună colaborare între organele sindicale și conducerea secției, sub controlul și îndrumarea organizației de partid a secției căi navigabile, noi vom porni cu toată încrederea la realizarea planului pe 1961, obținînd noi succese. CONSTANTIN MARIN, hidrotehnician la D.R.N.C. Toate fermele de animale sunt importante Gospodăria colectivă „Viața nouă" din comuna Frecăței, raionul Tulcea, se numără printre gospodăriile cu numeroase ramuri de producție dezvoltate sau în dezvoltare. Sectorul producției vegetale și sectorul creșterii animalelor rămîn însă și în prezent sectoarele de bază ale gospodăriei, principalele surse de venituri. Este firesc că spre dezvoltarea acestora, spre creșterea producției la hectar și pe cap de animal se îndreaptă în primul rînd atenția organizației de partid din gospodărie și a consiliului de conducere. Este cunoscut că dezvoltarea sectorului zootehnic, a diferitelor ferme în cadrul acestuia, stabilirea priorității cinei ferme se fac nu numai în funcție de condițiile economice și naturale ale gospodăriei, ci se ține seama și de poziția geografică a gospodăriei, de distanța sau apropierea de oraș sau centru industrial, factori care determină posibilitățile bune sau mai puțin bune de valorificare a produselor. La Frecăței s-a ținut seama de toate aceste criterii? Da. S-a ținut atunci cînd s-au stabilit cifrele de plan privind creșterea efectivelor de animale și cînd s-au prevăzut producțiile ce trebuie realizate pe cap de animal. La ferma de vaci s-a prevăzut creșterea efectivelor la 60 de capete și obținerea unei producții medii de 2.000 litri de lapte pe cap de vaca furajată. Pentru realizarea obiectivelor propuse, gospodăria a cumpărat 13 vaci, iar din rîndul junincilor a trecut la turma de bază un număr însemnat astfel că planul privind creșterea efectivelor nu numai că a fost realizat, dar a fost întinerit și îmbunătățit calitativ. Apoi, printr-o îngrijire și hrănire rațională s-a reușit să se realizeze pînă la începutul acestei luni o producție medie de 1.860 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Pînă la sfîrșitul anului producția planificată pe cap de vacă va fi depășită. Față de anul trecut anul acesta producția de lapte pe cap de vacă a crescut cu 345 litri, apor realizat prin îmbunătățirea calitativă a lotului de vaci și mai ales, prin asigurarea unei furajări din cele mai bune. Bunăoară, diri rațiile vacilor n-au lipsit suculențele și concentratele, iar în timpul verii, masa verde. De altfel, ca urmare a bunei îngrijiri și hrăniri la vacile cumpărate producția de lapte a crescut cu 50-80 la sută. Pînă la începutul lunii noiembrie gospodăria colectivă din Frecăței a valorificat 40.000 litri de lapte, cu 5.000 litri mai mult decit se prevăzuse în contract. La ferma de ovine s-a prevăzut o creștere a efectivelor de la 1.550 la 2.200 capete, din care la oiiname de la 1.116 la 1.600 capete. Dar pînă la începutul lunii noiembrie, din efectivele planificate nu s-au realizat decit 1.812 la total ovine, din care 1.240 diname. $Î în ceea ce privește producția pe cap de animal, la ferma de ovine rezultatele nu sunt satisfăcătoare. Dacă producția de lapte pe cap de oaie prevăzută la începutul anului a fost depășită cu 4 litri, la lină s-a realizat cu 0,400 kg mai puțin decit se prevăzuse. Nerealizarea producției de lînă pe cap de oaie este explicată de tovarășii din consiliul de conducere prin aceea că tunsul a fost făcut tîrziu, din care motiv calitatea linii a (Continuare în pag. a II-a) în cuprinsul ziarului : Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntașe EXPERIENȚA FRUNTAȘILOR -BUN AL TUTUROR COLECTIVIȘTILOR Din munca mea de propagandist Planul anual a fost îndeplinit înainte de termen La începutul acestui an colectivul de muncă al întreprinderii de transporturi Constanța s-a angajat să îndeplinească sarcinile de plan pe 1960 cu zece zile înainte de termen. Printr-o muncă organizată, desfășurată în întrecere socialistă, lucrătorii noștri au reușit însă să-și depășească acest angajament,realizing planul pe 1960 cu 34 de zile înainte de termen. Dar, realizări importante au fost obținute și în alte direcții. Astfel, în această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 14,19 la sută, față de 2,13 la sută cit era procentul de creștere în 1959. De asemenea, în numai 10 luni din anul acesta au fost realizate economii la prețul de cost în valoare de 938.269 lei. In această privință e bine să arăt că prețul de cost a fost scăzut cu 3,67 la sută, față de 2,63 la sută cit era sarcina inițială de reducere. Un deosebit succes s-a obținut anul acesta și la realizarea beneficiului peste plan. Numai în zece luni s-au realizat 1.536.442 lei, față de 200.000 lei câ prevedea angajamentul pe întreg anul 1960. La obținerea acestor realizări, pe lângă munca depusă de lucrători harnici și pricepuți cum sunt Cosma Matei, Grețescu Dumitru, Dima Grigore, Moraru Victor, Șuruianu Păun, Dragnea Spananga, Vasile Vasile, Popa Adrian și alții, o contribuție deosebită a avut-o aplicarea cu strictețe a planului de măsuri tehnico-organizatorice pe acest an. Astfel, s-a ajuns ca repartizarea autovehicolelor pe trasee să se facă în mod mai judicios, pe baza coeficientului de aglomerare și să se poată urmări îndeaproape consumul de benzină. Totodată, urmărirea efectuării la timp a reparațiilor și aplicarea unui important număr de inovații au dus la desfășurarea unei activități mai corespunzătoare față de anul trecut. Vorbind de aceste succese, nu poate fi trecută cu vederea munca desfășurată de organizația de partid, care a analizat permanent activitatea ce se desfășoară și a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea acesteia. De asemenea, merite revine și comitetului de întreprindere, care a acordat o deosebită atenție desfășurării întrecerii socialiste, popularizind permanent fruntașii și generalizînd experiența acestora. Aceste inimoase realizări, obținute de lucrătorii de la I.T.C., constituie un imbold pentru o muncă și mai rodnică în anul viitor. Lucrul acesta reiese și din faptul că ei s-au angajat ca in 1961 să îndeplinească planul cu 15 zile mai devreme și să realizeze 514.000 lei beneficii peste plan. I. RIVEN, tehnician la I.T.C Mașina electrică de sudat cap la cap, manevrată de pricepere de candidatul de partid Marin Gheorghe, de la I.M.U.M., mărește considerabil productivitatea muncii, iată-l in fotografie pe harnicul tinăr efectuind nn numai citeva secunde o sudură. Nici un petic de pământ să nu rămînă nearat din toamnă Mai mult ca in alți ani, producțiile realizate in acest an de gospodariile agricole de stat au scos in evidență marea importantă a arăturii lor actinei de toamnă pentru sporirea producției agricole la culturile ce se insămintează in primăvară. De asemenea, a ieșit in evidentă sporul de producție ce se obține cind această lucrare este făcută la timp, mai de timpuriu, cind prin alinarea solului se asigură inmagazinarea unei cantități sporite de apă din ploi și zăpezi. Din acest punct de vedere trebuie scoasă in evidență producția realizată la porumb de gos»’podăriile agricole de stat din Agigea, \ .Moșneni, „Costache Burcă", Săcele, „* Pecineaga, Cernavoda și altele —d intre 3100 și 5.000 kg de boabe la I* I« hectar. O mare parte din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră s- au trecut și în toamna aceasta la mobilizarea tuturor tortelor, asigurind o bună folosire a capacității de lucru a tractoarelor in vederea exercutării, arăturilor actinei intr-un timp scurt. La gospodăriile de stat din S* Topraisar, Cernavoda, Izvoru Mare, Tortomanu, Casimcea, Valea Rea și I» încă la multe altele, arăturile adinei, iJJ pentru insămințările de primăvară [UNK] au fost terminate sau se apropie de sfîrșit. Se observă că din rindul gospodăriilor de stat care au terminat si sau sînt avansate cu executarea opoarelor fac parte multe din cele fruntașe la producție, ceea ce ne ar arată că consiliile lor au tinut seat [UNK]nta de experiența acestui an, de faptul că arăturile adinei de toamnă Je asigură un însemnat spor de recoltă. Insă, pe întregul Trust Gostat nu [■ se poate spune că treburile nu era I* bine în ce privește executarea mărturilor adinei pentru insămințările (U "» primăvară. In data de 28 noiembrie iJJ această lucrare era executată pe o [UNK] suprafață de 64.415 hectare, din 1* 83.813 hectare cii au avut de executat gospodăriile agricole de stat. I» Aceasta înseamnă că plănui a fost j* îndeplinit în proporție de 76.85 la o sută, ceea ce nu poate în nm un lac să constituie un motiv de în piste £ pentru conducătorii unităților a 4.S., [■ pentru tovarășii din conducerea Trust* tului Gostat. __ ■ £ Mai trebuie arătat că ritmul “■executarea arăturilor actinei de toamnă, chiar și in perioadele cu timp favorabil, a fost și este scăzut, in ultimele zile (perioada de ■’ la 24 la 28 noiembrie) realizindu-se ■ £ doar 60—65 la sută din viteza zilnică planificată. Ori 60 la sută din «£ viteza de lucru inseamnă 1.000—1.100 hectare, pe zi, de unde se poate trage concluzia că arăturile adinei de toamnă nu vor putea fi terminate .■ decit in 17—18 zile, adică în jurul* datei de 15 decembrie. *. Realizărie nesatisfăcătoare pe total trust in ce privește executarea ■ [UNK]arăturilor pentru insămințările de primăvară se datoresc unor gospododării, de stat mult rămase in urmă, printre care putem arăta pecete din Rimnic, cu 1.020 hectare din 1.865 ,■ planificate, Ciocîrlia — 610 hectare ■ £ din 1.733, „Donca Simo" — 1.715 *■ hectare din 3.148 și altele. Gospo- ■ [UNK]daria agricolă de stat din Pecineaga, pe care am evidențiat-o printre« gospodăriile care au realizat produc*ții mari la cultura porumbului, am executat arăturile adinei pentru ii »“ sămitțările de primăvară pe o subprafata de numai 877 hectare, fain “« de 1.551 hectare cit a avut planifi* caz. Pentru că timpul este înaintat, ■ [UNK] trebuie luate măsuri pentru executtarea în continuare a arăturilor actinei, prin acestea creindu-se con- *Bdiții mai bune in vederea înmagazinării apei în sol, ceea ce duce la f îmbunătățirea calității acestuia, ia >£ fertilizarea lui. Folosirea tuturor tractoarelor bune de lucru, folosirea pentru executarea arăturilor actinei. »“ necesare însămințarilor de primăvară a fiecărei zile cu timp bun de»" lucru, trebuie să fie mereu in atenția consiliilor din G.A.S.-urile rămmase in urmă la această lucrare. In ■ [UNK] prezent, în gospodăriile agricole de stat se lucrează și la repararea trac- „■ toacelor" și" mașinilor" agricole, pen ■stru a se asigura buna lor funcția “■ nare in campania agricolă din prim [UNK] măvdra anului viitor. Tractoarele ieșite din reparații, atunci find timpul permite, să fie folosite la executar £ rea arăturilor actinei pentru însă *■ miniările de primăvară, alături de a" celelalte tractoare existente d in uni >£ fufi. Nici un pâie 'de 'părnîră nu tre- £ [UNK]buie să rămînă nearat. *“ ' >~i. P. DARIE £ y ;« A ÎNCEPUT RECOLTAREA STUFULUI In Delta Dunării a început stufului. Așa recoltarea prevede planul, cum în actuala campanie urmează să se recolteze o cantitate dublă de stuf față de cea din campania precedentă. Pentru aceasta, în Deltă au fost executate numeroase noi amenajări, hidrodnice și lucrări de prospecțiuni, care permit darea în exploatare a unor noi terenuri stuficole. In același timp, muncitorii au primit numeroase mașini și utilaje, iar pină la sfîrșitul anului urmează să mai primească altele. Astfel, in această campanie lucrările de mecanizare a tăierii stufului vor fi mecanizate în proporție de 80 la sută. Ambarcațiunile din Deltă au sporit cu încă 12 vase de mare capacitate pentru transportul stufului, un remorcher de 400 CP, 10 vase pentru cazarea muncitorilor, fiecare vas prevăzut cu cantină, bibliotecă și stație de radioficare. Pentru asigurarea asistenței medicale la locul de muncă s-a primit o șalupă special amenajată în acest scop. Stuful ce se recoltează în Delta Dunării este folosit ca materie primă la fabricarea de cartoane duplex-triplex la Combinatul de Chișcani și de fabrica ca de celuloză, care urmează să intre in funcțiune in cadrul aceluiași combinat. (Agerpres) ,VWM Colectiviștii din comuna Vulturii, raionul Iliișova, îndrumați de organizația de partid, au avut și an bănești. Gospodăria are in prezent un efectiv de 4.000 oi, 230 vaci, aproape 4.000 găini și 500 gișle. In afară de se obțin însă de la ovine și vaci. Bunăoară, gospodăria și-a planificat in acest an să realizeze din sectorul zoot (de aproape 2.000.000 lei), sectorul zootehnic a contribuit cu peste 30 la sută. In fotografiile alăturate în centrul atenției dezvoltarea sectorului zootehnic, convingindu-se că acesta este o sursă importantă de venituri cei 1.000 pui scoși de curînd, s-au mai valotificat în acest an aproape 2.000 păsări. Veniturile cele mai mari linte 700.000 tei, dar pînă la sfîrșitul anului va depăși această cifră. La realizarea venitului, actual al gospodăriei se pot vedea turma de oi și circul de vaci, proprietate obștească a colectiviștilor din comuna Vulturu. -**■ ■ afti - - -—1........ - -- ----- —............... (Continuare în pag. a III-a) Toată atenția popularizării și difuzării cărții lasate De curînd, secretariatul Comitetului regional de partid a analizat într-una din ședințele sale modul în care se asigură popularizarea și difuzarea cărții la sate. Cu acest prilej s-a constatat că anul acesta, în comparație cu anii trecuți, a crescut fondul de cărți pus la dispoziția oamenilor muncii de la sate, a crescut valoarea cărților vîndute pe cap de locuitor, s-a mărit rețeaua comercială și ceea ce este mai important, a crescut și crește mereu numărul țăranilor colectiviști, al muncitorilor din gospodăriile agricole de stat și S.M.T -uri care obișnuiesc să-și cumpere cărți pentru biblioteca personală. In etapa acutală a devenit o necesitate obiectivă ca fiecare țăran colectivist, fiecare muncitor din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.-uri să-și ridice , cu ajutorul cărților nivelul profesional și de cultură generală, să lupte pentru ridicarea conștiinței la nivelul noilor relații de producție statornicite in agricultura noastră. De aceea, măsurile luate de Uniunea regională a cooperației de consum, sub directa îndrumare a Comitetului regional de partid, au dus la îmbunătățirea popularizării și difuzării cărții la sate. In prezent, cînd Uniunea regională a cooperației de consum a preluat toate unitățile din mediul sătesc ce se ocupă cu difuzarea cărții, au fost întreprinse noi acțiuni. In acest trimestru s-a prevăzut înființarea de noi librării, raioane și chioșcuri și amenajarea celor existente. In același timp, mergîndu-se pe linia specializării unităților, au fost luate măsuri ca în magazinele de librării și în raioanele specializate să se găsească numai mărfuri specifice librăriei. O acțiune de importanță deosebită pentru îmbunătățirea popularizării și difuzării cărții o constituie munca cu difuzorii procentuali. In această direcție, sub îndrumarea directă a organizațiilor de partid, au și fost luate unele măsuri. . Astfel, s-a stabilit ca în acest trimestru să se organizeze cel puțin ,150 de standuri permanente cu difuzori procentuali. Avantajul acestui sistem constă în aceea că se pot organiza foarte ușor și operativ standuri la fiecare unitate, iar difuzorii sunt direct interesați să difuzeze un număr cu mai mare de cărți. O parte din difuzorii procentuali recrutați în această perioadă, așa cum sunt cei din comunele Corbu de Sus, Seirmenii Mari, Negru Vodă, au și început să obțină rezultate bune. Asemenea acțiuni au fost organizate și cu organizațiile de U.T.M. și pionieri în mai multe comune din raioanele Medgidia, și Negru Vodă. In comuna Mihail Kogălniceanu, de exemplu, s-au difuzat cărți primtr-o acțiune cu pionierii în valoare de 1.020 lei, într-o singură zi. In vederea intensificării difuzării cărții la sate au fost inițiate și alte acțiuni privind completarea fondului de cărți la bibliotecile din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.uri organizarea de bazare, expoziții, recenzii, prezentări de cărți, vitrine festive etc. In același timp, secretariatul Comitetului regional de partid a apreciat că munca de popularizare și difuzare a cărții la sate nu s-a situat la nivelul sarcinilor actuale (cînd munca cu cartea capătă o importanță tot mai mare), iar rezultatele sînt sub posibilitățile existente. Una din lipsurile cele mai caracteristice în această direcție o constituie atitudinea lipsită de răspundere, putem spune subaprecierea de care dau dovadă un număr important de cadre din cooperația de consum (de la uniunea regională, uniunile raionale și cooperativele