Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)
1969-09-12 / nr. 6557
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și ai Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6557 Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al procesului de dezvoltare a democrației socialiste Interesul viu manifestat de opinia publică, de întregul nostru popor fată de documentele Congresului al X-lea, de dezbaterile și hotărîrile sale, adoptate intr-un spirit de lucru profund, eficient, caracterizate printr-o autentică poziție patriotică și internaționalistă, arată limpede cit de trainice sunt legăturile dintre partid și popor. Congresul al X-lea a marcat, prin larga adeziune a poporului la politica partidului, una din trăsăturile caracteristice ale orînduirii noastre — unitatea și coeziunea întregului popor in jurul partidului, al conducerii sale. Devotamentul neclintit față de popor, legătura organică cu masele largi ale celor ce muncesc, capacitatea de a exprima pînă la contopire interesele lor vitale constituie trăsături caracteristice partidului nostru, activității sale de aproape o jumătate de veac de la înființare, politicii pe care o desfășoară de peste două decenii ca partid de guvernămînt, ca centru vital al societății noastre socialiste, așa cum a fost caracterizat printr-o expresie concludentă, plină de semnificații, in Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In programul elaborat de Congresul al X-lea se arată că țelul fundamental al întregii activități a partidului, a poporului este extinderea și modernizarea bazei tehnico-materiale, perfecționarea relațiilor socialiste, făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Ca împuternicit al poporului, ca parte componentă a sa, ca forță politică ce cuprinde partea cea mai înaintată a națiunii, partidul se afirmă tot mai mult ca un organism politic care dă o rezolvare practică problemelor construcției socialiste. Ne aflăm astfel în fața unei situații noi in ce privește raportul dintre partid și popor, într-o etapă cînd participarea maselor la elaborarea și înfăptuirea politicii crește în in Sector univ. P.A. BERARU tensitate, se afirmă pe planuri superioare in forme instituționalizate, concomitent cu întărirea rolului conducător al partidului. Caracteristic pentru procesul dezvoltării democrației în țara noastră în ultimii ani este faptul că poporul își spune cuvintul asupra tuturor problemelor fundamenN I LUMINA IDEILOR CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI tare ale politicii partidului și statului nu numai pe cale reprezentativă, ci și în mod direct, nemijlocit, participind astfel la elaborarea politicii. Iar atunci cînd cei chemați să aplice politica sunt coautori ai acesteia există garanția deplină a realizării ei. Pe măsura perfecționării relațiilor de producție socialiste, a întăririi unității și coeziunii socialiste a poporului, puterea creatoare, inițiativa oamenilor muncii se dovedesc a fi un factor important al valorificării avantajelor noii orinduiri. Prezența dinamică a maselor în arena politică, pe toate treptele conducerii și organizării sociale, constituie o dovadă a trăiniciei orînduirii socialiste in care poporul este, intr-adevăr, făuritorul istoriei sale. Dialogul deschis dintre partid și mase, situația acestora de a fi totdeauna în cunoștință de cauză cu privire la problemele majore ale politicii interne și externe, explicarea limpede, curajoasă și fără reticență a fiecărei acțiuni, a greutăților, a neajunsurilor și, totodată, asigurarea cunoașterii operative și exacte de către partid a realității, a multiplelor ei fațete,alcătuiesc astăzi ambianța în care se desfășoară viața social-politică a țării. Dezvoltarea orînduirii socialiste spre trepte mai înalte, desăvârșirea sa pe plan economic, social, cultural — ceea ce înseamnă transformări de o amploare și profunzime fără precedent — sunt însoțite in mod obiectiv de punerea viguroasă în mișcare a tuturor resorturilor democratismului socialist. Or, aceasta înseamnă, in ultimă instanță, perfecționarea multilaterală a relațiilor sociale, a raporturilor dintre oameni aparținînd tuturor claselor și păturilor ce compun națiunea socialistă, a raporturilor dintre individ și colectivitate, făurirea acelui cadru instituțional optim care să permită exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, concomitent cu controlul societății asupra îndeplinirii îndatoririlor sociale. După cum se știe, în spiritul Constituției, legislația țării a cunoscut îmbunătățiri și perfecționări, au fost aplicate cu hotărîre măsuri pen Continuare în pag. a IlI-a) in curind, cartierul Tomis Nord va primi noi locatari Pină la sfirșitul trimestrului în curs, cartierul de locuințe Tomis Nord va primi noi locatari. Mai multe blocuri, însumind 433 apartamente, se găsesc cu lucrările într-un stadiu avansat. La blocul 1 C (330 apartamente — confort gradul I), 3 din cele 4 scări sunt gata, așteptîndu-și locatarii. De asemenea, la blocul 5 B, cu o capacitate de 230 apartaments (confort gradul III), au început lucrările de finisaj. Inovații o mare eficiență economică Noul procedeu de fasonare a tablei, îndepărtarea depunerilor de săruri din caldarine și schimbătoare de căldură pe cale chimică, noua soluție de executare a pardoselii din hala secției mecanice, amararea docului plutitor de 8.000 tdw etc. — iată numai citeva din cele mai eficiente inovații ale colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șantierul naval Constanța. Aplicate în producție, aceste inovații au adus pînă în prezent economii in valoare de 723.695 lei. ÎNSEMNĂRI • Moș Irimia Nedelcu temerarul • Mica cronică diurnă • înduri pestpite I.P.A.T. pag. a H-a • Reușite prospectări în lumea noutăților OAMENI, DESTINE, PASIUNI • Aplauze pentru virtuozitate pag. a III-a Dezbaterea cifrelor de plan La D.N.M. „Navrom“ — secția de mecanizate Scopul a fost atins numai parțial Mărturisim că — citind înainte de începerea ședinței, darea de seamă pregătită de conducerea secției mecanizate de la D.N.M. „Navrom“ pentru consfătuirea care trebuia să aibă loc ieri după-amiază în scopul analizei rezultatelor obținute în 8 luni din acest an precum și stabilirii măsurilor pentru îndeplinirea sarcinilor de producție din 1969 și a celor prevăzute pentru anul viitor — eram convinși că vom avea prilejul să asistăm la o dezbatere interesantă, să consemnăm aspecte deosebit de însemnate pentru buna desfășurare a activității întregii întreprinderi , fiindcă, așa cum sublinia și tovarășul Virgil Cătuneanu, director adjunct la D.N.M., secția ocupă un loc important în complexul angrenaj al portului, iar rezultatele bune pe care ea le-a obținut au determinat, in perioada ce s-a scurs din acest an, în mare măsură bilanțul pozitiv al întregii întreprinderi. Și, totuși, trebuie să spunem că dezbaterea la care am asistat nu și-a atins decit în parte scopul. Cauzele ? Le vom vedea mai jos. Până atunci, referindu-ne la rezultatele obținute, e de remarcat faptul că secția și-a depășit simțitor planul de producție, în ceea ce privește tonajul mărfurilor transportate ca și productivitatea muncii pe tonă-oră, că, de asemenea, s-au obținut aproape 3,5 milioane lei economii, precum și un beneficiu neplanificat de 210.000 lei. Acestea sunt, desigur, rezultatul unor eficiente măsuri tehnice- Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a) VIZITĂ ÎI Iii NOASTRĂ i PREȘEDINTELUI MALALEM AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întimpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și corespondenți și trimiși austrieci, speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea in spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Laus Winterstein, ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordi(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă intîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze) Intre România și Austria — țări legate prin apropierea lor geografică, cit și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adincirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, in cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate) ÎNSEMNĂRI Regăsești intr-un ungher al memoriei formulările bătrînilor privitoare la pămîntul cuprins între Dunăre și Marea Neagră, formulări repetate cu ani în urmă de unii sceptici care se străduiau să evite repartizarea la un loc de muncă in această parte a țării. Se invocau sărăcia pămintului, clima aspră, o anume rămînere în urmă a culturii și civilizației... Dublă eroare , ei nu cunoșteau nici trecutul, nici perspectivele pe care le oferea socialismul. Dovada? Să luăm exemplul comunei Ovidiu. Astăzi, un ochi cît de cu DINAMICĂ A SATULUI CONTEMPORAN receptiv va înregistra revelator că majoritatea covârșitoare a locuitorilor acestei așezări și-au înălțat în anii noștri case impunătoare, în care se revarsă lumina electrică și a vieții îmbelșugate. Am încercat, într-o zi, să număr casele noi, dar am capitulat, jenat într-un fel de propriu-mi gînd, fiindcă era atît de ușor să le număr pe degete pe cele vechi... Radioul, televizorul, mobila, frigiderul ș.a., intr-un cuvînt, interiorul locuințelor, ilustrează cu irezistibilă forță de convingere bunăstarea oamenilor. Această ofensivă a intrării în civilizație atestă nu numai umanismul înalt al politicii partidului, ci și munca încordată, chibzuită, fecundă, prosperă, a unor gospodari harnici. Cooperatorii au recoltat, de curind, in condiții optime, la timp, griul de pe întinsul a 430 ha și vorbesc cu îndreptățit optimism despre depășirea cifrei de 3.900 kg porumb, planificate pentru fiecare din cele 290 ha. Hărnicia oamenilor — conjugată cu soluțiile recomandate de specialiștii din agricultură ce lucrează aici — a înfruntat, în anumite etape ale acestui an, opoziția condițiilor climatice față de culturile de floarea-soarelui, porumbeiloz, legume... Inginerul agronom al cooperativei vorbește cu o hotărîre cuceritoare despre extinderea rețelei de irigații pe întreaga suprafață cultivabilă, in fond, afirmîrd cu distinsă discreție că roadele cimpului nu trebuie să fie rezultatul bunăvoinței naturii... Extinderea și perfecționarea mecanizării șterg treptat și perseverent diferențierea între muncitorul cooperatist agricol și cel din industrie, proces în continuu progres. Urbanizarea îmbracă o pluralitate de forme... In cele două școli generale, una fiind aproape fără virstă, după cum o recomandă arhitectonica ei modernă, învață peste 1.500 de copii, procesul instructiveducativ desfășurându-se la un nivel confirmat, între altele, de grăitorul fapt că la olimpiada de matematică, Țăranu Anghel din clasa a VIII-a a primit premiul I la faza județeană. La rindul lui, înzestrat cu cinematograf, căminul cultural găzduiește simpozioane cu teme diferite, șezători literare, activități artistice. Aici, in sala aceasta, a cîștigat simpatia concetățenilor o micuță cîntă Florin PIETREANU profesor (Continuare în pag. a III-a) Cuvintarea președintelui FRANZ IONAS Domnule președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm în mod deosebit de adincirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce extinderea în continuare a relațiilor de prietenanie statornicite între țările noastre. Suntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate) IN PAGINA A IV-A ALTE RELATĂRI DE LA VIZITA DE IERI A PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS IN CAPITALĂ. .Dobroqea nouă" ANCHETA ECONOMICA Răspunderea I.M.A. pentru producția cooperativei agricole Asemenea întregului popor angajat în munca plină de avînt pentru realizarea marilor obiective ale desăvârșirii construcției socialismului, și colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Castelu, a primit cu deosebit interes, cu vie satisfacție și cu profundă însuflețire. Hotărîrile Congresului al X- lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980. Sarcinile reieșite din lucrările Congresului al X-lea accentuează marele potențial de progres al agriculturii socialiste, necesitatea creșterii contribuției sale absolute la formarea venitului național. Prin măsurile stabilite se urmărește ca agricultura să fie în cet mai mică dependență de factorii pedoclimatici, crescând influența directă a științei și tehnicii critalizată in irigații, mecanizare, îngrășăminte și organizare a muncii și a producției. Referindu-se la dezvoltarea pe mai departe a agriculturii cooperatiste, documentele de partid precizează că o sarcină importantă o au întreprinderile pentru mecanizare, care constituie factorul important in dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole de producție. Cunoscind că eficiența economică a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii trebuie să se manifeste și in aportul pe care il aduc acestea la intensificarea producției agricole și, în consecință, la dezvoltarea complexă și echilibrată a cooperativelor agricole de producție deservite, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Castelu și-a organizat activitatea de producție avînd în permanență în atenție această problemă. Purtăm discuții cu inginerul Traian MORARU, directorul întreprinderii, cu Gh. DRÄGUTOIU, contabilul șef, cu diferiți șefi de secție și mecanizatori, care lucrează pe ogoarele cooperativelor agricole. „Acordarea unui sprijin permanent în dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole — ne-a declarat inginerul Moraru — a fost posibilă ca urmare a ajutorului acordat de partid și de St. MIMAI (Continuare in pag. a III-a)