Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)

1969-11-19 / nr. 6615

Pag. 2 DOBROGEA NOUĂ nr. 6615 EXPUNEREA IA PROIECTUL DE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NATIONALE LEGE SI FUNCȚIONAREA MULI ♦ f­i prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm este menit sa definească rolul, organizarea și funcționarea miliției române ,m­ una din Pâr­ghiile de înfăptuire a politicii partidului și statului nostru in domeniul apărării cuceririlor re­voluționare ale poporului — și să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfășurate de organele de miliție in apărarea proprietă­ții socialiste și personale ale ce­tățenilor, a drepturilor și intere­selor lor legale, menținerea or­dinii și liniștei publice. In proiect sunt prevăzute atri­buții privind apărarea proprie­tății socialiste temelia orin­­duirii noastre­­ și a celei perso­nale a cetățenilor, prevenirea și descoperirea cu operativitate a infracțiunilor, identificarea prinderea infractorilor. De ase­­i­menea, sunt prevăzute atribuții referitoare la apărarea drepturi­lor și intereselor legale ale per­soanelor, siguranța circulației pe drumurile publice, eliberarea și controlul actelor de trecere a frontierei, ținerea evidenței popu­lației și eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul și cetățenia. Stabilind distinct atribuțiile și sarcinile organelor miliției, pre­cum și mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului față de le­ge, față de om și adevăr. In acest sens in proiect se prevede că or­ganele miliției iși desfășoară în­treaga activitate pe baza și nu executarea legii. Referindu-me la unele atribuții mai importante ale miliției, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări și clarificări necesare, menționez faptul că se stabilesc condițiile în care ofițerii și sub­ofițerii întreprind măsuri mili­­țienești in scopul combaterii in­­fracționismului și al menținerii ordinii. Așa spre exemplu proiectul prevede că atunci cind există date și indicii temeinice referi­toare la pregătirea săvirșirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliție iau măsuri pentru stringerea și verificarea probelor, identificarea și prinde­rea infractorilor. In acest scop miliția efectuează investigații, constatări tehnico-științifice, re­țineri de persoane in cazurile sta­bilite de lege și alte activități de cercetare penală, menite să con­tribuie la stabilirea adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vinovați. In executarea a­­tribuțiilor ce le revin, ofițerii și subofițerii de miliție vor avea dreptul și obligația de a conduce la sediile organelor de miliție pe cei care prin acțiunile lor pericli­tează ordinea publică, viața și in­tegritatea cetățenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliție execută atri­buțiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare și deciziile comitetelor executive, le infor­mează periodic despre starea in­fracțională, măsurile luate pen­tru prevenirea și descoperirea in­fracțiunilor, asigurarea pazei in orașe și comune, precum și cu privire la ordinele și instrucțiu­nile primite de la Ministerul A­­facerilor Interne și la măsurile ce se impun a fi luate pentru a­­plicarea lor. In întreaga lor activitate orga­nele de miliție au primit și pri­mesc un prețios sprijin din par­tea oamenilor muncii, educați de partid in spiritul respectării legi­lor, al cinstei, dreptății și echi­tății sociale. Sprijinul activ al maselor de cetățeni a constituit și constituie pentru miliție o cheză­șie a îndeplinirii în bune condi­­țiuni a sarcinilor ce-i sunt încre­dințate. Pornind de aici, proiec­tul prevede posibilitatea organi­zării grupelor de sprijin ale mi­liției formate din cetățeni care se bucură de stimă și respect în rîndul locuitorilor și care se oferă voluntar să sprijine organele de miliție pentru menținerea ordinii publice, precum și pentru preve­­nirea și descoperirea infracțiuni­lor și contravențiilor. Faptul că in­activitatea sa mi­liția se sprijină pe participarea largă a cetățenilor rezultă și din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele mili­ției colaborează cu organele și or­ganizațiile de stat și obștești, cu organele presei, radioului, televi­ziunii și cinematografiei in sco­pul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă le­gile, pentru prevenirea și desco­perirea infracțiunilor și contra­vențiilor, apărarea avutului ob­ștesc și personal, a tuturor valo­rilor orinduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabilește sar­cini de cooperare a miliției cu celelalte unități și organe ale M.A.I., C.S.S. și M.F.A. in înde­plinirea unor atribuții privind securitatea statului, paza fron­tierei de stat, apărarea locală an­tiaeriană și a altor atribuții pre­văzute de lege. Pornind de la faptul că aplica­rea și respectarea întocmai a le­galității in activitatea miliției și, in general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredințate de partid și guvern sunt direct condiționate de nivelul politico-ideologic, de pre­gătirea profesional juridică și de cultură generală a cadrelor, in proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face in școli militare de ofițeri, de maiș­tri militari și subofițeri, centre și cursuri de perfecționare și că pentru satisfacerea necesarului de specialiști ce nu pot fi pregă­tiți în școlile militare pot fi an­gajați absolvenți ai institutelor civile de învățămint superior. EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consi­liului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răs­punderea in legătură cu gestiunea bunurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a sub­liniat tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, secretarul general al parti­dului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă in administrarea avu­tului obștesc, in gospodărirea u­­nităților și in utilizarea mijloace­lor materiale și bănești, de a ve­ghea cu toată hotărirea la folo­sirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unitățile economice și bugetare s-au preocupat îndeaproape, in­tr-o măsură tot mai mare, de ad­ministrarea și gestionarea cores­punzătoare a valorilor materiale și bănești ce le-au fost încredin­țate. Totuși, trebuie arătat că activi­tatea gestionară nu a ținut pasul cu necesitățile și cerințele actualei etape de dezvoltare a societății noastre. Sunt cazuri cind normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp in­ventarierile, ori se fac superficial, nu se ține la zi și corect eviden­ța bunurilor, nu se asigură depo­zitarea și paza lor în condiții co­respunzătoare, iar uneori sunt an­gajați gestionari nepregătiți sau etcî «a tnsese omis toa­te acestea favorizând producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările in vi­goare, corespunzătoare condițiilor de acum un deceniu cind au fost introduse, nu mai răspund exi­gențelor de astăzi. Sistemul garanțiilor materiale a devenit ineficient datorită fap­tului că în timp ce valoarea me­die a gestiunilor s-a mărit con­siderabil, cuantumul garanțiilor s-a menținut la același nivel; totodată, sistemul actual nu per­mite folosirea garanțiilor pentru acoperirea pagubelor decit in ca­zul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcție. De asemenea, actualele dispo­ziții legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea con­ducătorilor de întreprinderi și a altor angajați, astfel nicit, practic, foarte rar a fost antrenată res­ponsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obștesc și de folosirea lui cit mai judicioasă. Obiectivele esențiale ale regle­mentărilor propuse sunt asigura­rea unui aparat gestionar cores­punzător, perfecționarea sistemu­lui garanțiilor, întărirea răspun­derii materiale. O dispoziție nouă din proiectul de lege privește tragerea la răs­pundere a conducătorilor de orga­nizații socialiste și a altor sala­riați, solidar cu gestionarul care a­ produs paguba, dacă acesta a.. toat­e ggățat fără respectarea con­dițiilor de virstă, studii și stagiu a prevederilor referitoare la ante­cedentele penale. Aceeași răspun­dere o vor avea și cei vinovați de nerespectarea dispozițiilor pri­vind constituirea de garanții, in limita garanției neconstituite. Ținând seama că unii gestio­nari creează intenționat plusuri in gestiune, îndeosebi prin înșe­larea cumpărătorilor, cu scopul de a-și însuși aceste plusuri, s-a considerat necesară sancționarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace fraudu­loase. Orient de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decit in măsura in care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei și pe toa­te treptele ierarhice. Este deci de datoria ministerelor și organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unități economice și bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul a­­parat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională și a conștiinței sale socialiste. Totodată, sunt necesare in fie­care unitate măsuri care să asi­gure ținerea corectă a evidențe­lor, efectuarea la timp și cu exi­gență a inventarierilor, depozita­rea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asigurarea pazei, întărirea controlului in toa­te compartimentele de activitate. L­EGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziții ART. 1 — Gestionar, in înțele­sul prezentei legi, este acel an­gajat al unei organizații socialis­te care are ca atribuții principa­le de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosința sau deți­nerea, chiar temporară, a unei organizații socialiste. Indiferent de modul de dobindire și de lo­cul unde se află bunurile. ART. 3 — Poate fi gestionar cel care a împlinit vârsta de 21 ani, a absolvit școala generală sau o școală echivalentă și are cunoș­tințele necesare pentru a înde­plini această funcție. In funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și valoarea bunurilor și de cunoștințele ce le implică gestionarea lor, ministe­rele și celelalte organe centrale stabilesc: a) Categoriile de gestiuni pen­tru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o școală pro­fesională in specialitatea cores­punzătoare gestiunii sau o școală echivalentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar; b) categoriile de gestiuni pen­tru care funcția de gestionar poa­te fi îndeplinită și de cel care a implinit virsta de 18 ani. ART. 4 — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrșirea vreuneia dintre infracțiunile pre­văzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau trecut in funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile pre­văzute in lista anexă. Dacă in cursul urmăririi pena­le, al judecății sau după condam­nare a intervenit amnistia, cel care a săvârșit vreuna dintre in­fracțiunile prevăzute in lista a­­nexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a sus­pendat condiționat executarea pedepsei nu poate fi gestionat in cursul termenului de încercare și 2 ani de la expirarea acestui ter­men. Prin „săvârșirea se înțelege comiterea infracțiunii" oricăreia dintre faptele prevăzute in lista anexă, pe care legea le pedep­sește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și parti­ciparea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. ART. 10 — Gestionarul are o­­bligația de a constitui o garanție in numerar. Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc, in funcție de natura și valoarea bunurilor ges­tionate, plafoanele valorice și condițiile în care este obligatorie și constituirea unor garanții su­plimentare, constind din : a) afectarea unor bunuri imo­bile sau bunuri mobile de folo­sință indelungată, gestionarului sau a proprietate a unor terți, pentru garantarea față de organi­zația socialistă, a acoperirii pa­gubelor ce s-ar cauza de gestio­nar ; b) obligații asumate de terți față de organizația socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pen­tru o sumă determinată. Garanția suplimentară prevă­zută la alineatul precedent poate fi constituită și un numerar. Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, in funcție de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui in condițiile prezentului garanții capital și asupra altor categorii de an­ generale Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobin­­dește, potrivit alineatului 1, ca­litatea de gestionar. Aceste func­ții sunt denumite, in cuprinsul prezentei legi, funcții de gestio­nari. ART. 2 — Sunt considerate bu­nuri, în sensul prezentei legi, bu­nurile materiale, mijloacele bă­nești sau orice alte valori. ART. 5 — Organizațiile socia­liste sunt obligate să ceară orga­nelor miliției relații cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajați sau tre­cuți în funcții de gestionari. Organele miliției sunt obligate să comunice aceste relații în ter­men de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6 — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut in funcția de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizația socialistă in care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obștesc, natura acestora și dacă ele au fost aco­perite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de mun­că și de organizația socialistă ca­re ar urma să facă angajarea sau trecerea la funcția de gestionar. Organizațiile socialiste sunt o­­bligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate în do­vadă, conducătorul organizației socialiste va hotărî asupra anga­jării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7 — In cazul in care ges­tiunea este încredințată mai mul­tor persoane, angajarea sau tre­cerea în funcția de gestionar se face cu avizul scris al celorlalți gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție din sub­­ordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8 — Angajații sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condițiilor prevă­zute in prezenta lege. ART. 9 — Conducătorii organi­zațiilor socialiste, angajații cu a­­tribuții de control financiar, pre­cum și contabilii, cu excepția a­­celora care sunt încadrați în uni­tăți mici determinate de minis­tere și celelalte organe centrale, nu pot face operații de primire, păstrare și eliberare de bunuri, gajați care minuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea a­­tribuțiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanție cel care înlocuiește tem­porar un gestionar sau cel căruia i se încredințează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pină la numirea unui gestionar. ART. 11 — Constituirea garan­ției se face prin contract încheiat în scris. Garanțiile reciproce intre ges­tionari nu sunt admise. Aceeași persoană nu poate constitui ga­ranții pentru mai mulți gestio­nari. Cel care constituie garan­ția va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanții. Garanțiile suplimentare se con­stituie înainte de incredințarea gestiunii. ART. 12 — Garanția în nume­rar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tari­fare lunare ale gestionarului , ea nu va putea depăși valoarea bu­nurilor încredințate. Pentru gestionarii retribuiți pe bază de cotă procentuală, cuantu­mul minim al garanției în nume­rar va fi echivalent cu ciștigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu ciștigul mediu pe trei luni. ART. 13 — Garanția în nume­rar se reține în rate lunare de MO din salariul tarifar lunar sau din ciștigul mediu pe o lună, du­pă caz. Dacă, din cauza altor re­țineri, ratele în contul garanției in numerar nu pot fi reținute, gestionarul este obligat să le de­pună. Pentru angajații temporari, alții decit cei prevăzuți la arti­colul 10 alineatul ultim, precum și pentru angajații sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depu­nerii, la încredințarea gestiunii, a garanției integrale în numerar. ART. 11 — Ministerele și cele­lalte organe centrale stabilesc, in funcție de complexitatea gestiuni­lor și de natura și valoarea bu­nurilor, cuantumul garanțiilor in numerar între limitele prevăzuta in articolul 12, precum și ratele la care se referă articolul 13, ali­neatul 2. Ministerele și celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanții in numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanție. ART. 15 — Garanția în nume­rar va fi depusă de către orga­nizația socialistă la Casa de Eco­nomii și Consemnațiuni, înscriin­­du-se într-un carnet de consem­nare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizația socialistă in favoarea căreia s-a constituit garanția. Pentru garanția depusă, Casa de Economii și Consemnațiuni a­­cordă o dobindă de 1,5 la sută pe an. ART. 16 — Garanția in nume­rar și dobindă aferentă pot fi ri­dicate de către gestionarul titu­lar al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea intr-o funcție pentru care nu se cere garanție, în situația în care nu a cauzat o pagubă sau cind paguba a fost acoperită în întregime. Or­ganizația socialistă este obligată, în aceste cazuri, să elibereze ges­tionarului, un termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii și Consemna­țiuni în care să se arate că titu­larul are dreptul să ridice ga­ranția, în cazul transferării gestiona­rului intr-o altă funcție pentru care, de asemenea, se cere ga­ranție, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanție va fi tre­cut la noul loc de muncă, pricep­­dindu-se, atunci cind este cazul, potrivit articolului 20. Cind gestionarul a cauzat o pa­gubă in gestiune la locul său de muncă și aceasta nu se acoperă integral în termen de o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv, organizația socialistă se va despăgubi din garanția în nu­merar constituită în favoarea sa. In situația în care sumele de­puse drept garanție au fost ridi­cate, în întregime sau în parte, de organizația socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este o­­bligat să reîntregească garanția un numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîș­­tigul mediu lunar, dispozițiile ar­ticolului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător. ART. 17 — Casa de Economii și Consemnațiuni are obligația să elibereze sumele depuse drept garanție, după caz : a) titularului carnetului de con­semnare, pe baza comunicării făcute de organizația socialistă și a prezentării carnetului ; b) organizației socialiste, pe baza cererii acesteia și a unei copii certificate de pe titlul exe­cutoriu definitiv obținut împo­triva gestionarului. ART. 23 — încălcarea dispozi­țiilor legale cu privire la gestio­narea bunurilor atrage răspunde­rea materială, disciplinară, admi­nistrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 71 — Angajații răspund material, potrivit Codului muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în ges­tiuni prin fapte ce nu constituie infracțiuni. ART. 18 —■ In vederea­ consti­tuirii garanției suplimentare, imobilele se evaluează în confor­mitate cu dispozițiile legale pri­vind modul de stabilire a despă­gubirilor pentru terenurile și con­strucțiile care trec in proprieta­tea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din prețul de vân­zare cu amănuntul. In cazul in care bunurile mobile nu au preț de vînzare cu amănuntul, evalua­rea se face de organizația socia­listă in favoarea căreia este con­stituită garanția, care va con­sulta, în caz de necesitate, or­gane de specialitate. ART. 19 — Pentu bunurile imobile constituite ganizația socialistă garanție, or­va cere in­scripția ipotecii, care se va dis­pune pe baza cererii și a contrac­tului de garanție. Bunurile mobile constituite ga­ranție rămîn in folosința gestio­narului sau a terțului garant, după caz, și nu vor putea fi în­străinate fără înștiințarea preala­bilă a organizației socialiste. In cazul în care bunurile con­stituite garanție sunt urmărite si­lit de alți creditori, gestionarul sau terțul garant, după caz, este obligat să înștiințeze dem­dlată organizația socialistă. In situația în care terțul ga­rant n-a făcut această înștiințare, el rămîne obligat să acopere pa­gubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor consti­tuite garanție. Orice micșorare a garanței a­­trage obligația reîntregirii dem­­olată a acesteia. ART. 20 — Garanțiile vor fi re­calculate periodic in funcție de schimbările intervenite în sala­riul tarifar al gestionarului, pre­cum și în specificul și valoarea bunurilor gestionate, procedîn­­du-se la modificarea corespunză­toare a contractului de garanție. In cazul in care, in urma re­calculării, este necesară comple­tarea garanției în numerar, se va proceda conform Dacă garanția în articolului 13, numerar de­pusă este mai mare decit garan­ția recalculată, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. In cazul în care, în urma re­calculării, este necesară constitui­rea sau completarea garanțiilor suplimentare, aceasta se face in termen de 60 zile de la data re­calculării. ARI’. 21 — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanțiile co­respunzătoare potrivit articolului 19, alineatul ultim, și articolului 20, alineatul ultim, sau dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul garanției în numerar nu pot fi reținute și nici nu sunt de­puse in condițiile articolului 13. se procedează la trecerea sa în altă funcție ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea con­tractului său de muncă, ti acest din urmă caz, privitor la dreptu­rile angajatului se vor aplica dis­pozițiile din legislația muncii re­feritoare la desfacerea contractu­lui de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. ART. 22 — Garanțiile supli­mentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanție și a titlu­lui executoriu definitiv obținut împotriva gestionarului, în cazul în care urmărirea si­lită a fost pornită de mai mulți creditori, organizația socialistă in­ favoarea căreia s-a constituit ga­ranția suplimentară are drept de preferință asupra sumelor reali­zate prin valorificarea bunurilor constituite garanție, în condițiile privind creanțele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dis­pozițiile legale referitoare la exe­cutarea silită a creanțelor bă­nești ale organizațiilor socialiste împotriva persoanelor fizice. ART­ 25 — Gestionarul răs­punde integral față de organiza­ția socialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor in cantități inferioare celor înscrise în actele însoțitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale -----------------------------------------­(Continuare în pag. a IXI-a), CAPITOLUL II Condiții privind angajarea gestionarilor CAPITOLUL III Garant si CAPITOLUL IV Răspunderi

Next