Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-13 / nr. 6659

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6659 Mărfi, 13 ianuarie 1970 4 pagini, 30 bani REALIZAREA PLAnULUI DE PRODUCȚIE obiectivul nr. 1 al agendei de lucru a tuturor unităților Președintele Consiliului de Stat, 11003 ^co^ae ^eau?estu’3 PTM­* Pe ministrul economiei și finanțelor al franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d’Estaing, președin­tele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno­­franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost insoțit de Pier­re Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Gis­­card d'Estaing a transmis preșe­dintelui Consiliului de Stat, Ni­colae Ceaușescu, mesajul de salut cordial al președintelui Franței, Georges Pompidou, precum și ură­rile de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și f­ranța să se dezvolte și în viitor in spiritul bunelor legături ce exis­tă intre cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pen­tru mesajul primit, a rugat pe oas­pete să transmită din partea sa­ președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace și progres pentru poporul francez și h­otărîrea Ro­mâniei de a dezvolta relațiile mul­tilaterale cu Franță în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securită­ții în Europa și in lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subli­niat satisfacția comună că relațiile de colaborare, cooperare economi­că, științifică și tehnică, schimbu­rile comerciale dintre România și Franța înregistrează o evoluție as­cendentă in interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii intre popoa­re, întrevederea s-a desfășurat in­­tr-o atmosferă cordială. PÎINEA ANULUI ’70 , Griul lansează un 5,0,5. Specialiști­i Recepționați cu in­teres aceste semnale ! • Sondajele făcute în teren au scos la iveală că o mare parte din grîu a răsărit * Știința și experiența fruntașilor subliniază că prin măsuri energice se poate stimula vegetația • Fiecare specialist din agricultură trebuie să vegheze zil­nic asupra modului cum evoluează cultura • Ingrășamintele pe bază de azot, ca și celelalte măsuri (combaterea buruienilor și a ploșniței cerealelor) aplicate la vre­me ajută creșterea și dezvoltarea plantelor • Agrotehnica înaintată constituie o armă eficace de a ate­nua și chiar de a învinge condițiile climatice nefavorabile se „plămădește“ de pe acum cu măsuri agrofitotehnice După cum se știe, toamna anu­lui 1969 a fost excesiv de sece­toasă, îngreunînd mult lucrările de pregătire a patului germina­tiv și de însămințare a griului. Este de ajuns să amintim că in cele trei luni de toamnă (septem­brie, octombrie și noiembrie), sondajele făcute în diferite punc­te ale județului au scos la iveală că precipitațiile căzute in majo­ritatea zonelor de cultură nu au însumat mai mult de 15 mm față de 107,4 mm ci­ reprezintă me­dia pe ultimii 25 de ani a acestor luni. Datorită faptului că preci­pitațiile de toamnă au început de-abia la 2­3 decembrie 1969, boabele de griu insămințate, in majoritatea cazurilor, din de umiditate, au stat în sol lipsă un timp foarte îndelungat (43—47 de zile și chiar mai mult) fără să germineze. Din această cauză, la determinările efectuate in cursul lunii noiembrie de cercetătorii stațiunii experimentale Valul lui Traian și de specialiștii de la Di­recția agricolă județeană, s-a con­statat că griul răsărise in con­diții bune doar pe 10—15 la sută din suprafața cultivată cu aceas­tă plantă ; pe restul suprafeței s-a observat o răsărire parțială sau boabe neîncolțite. Precipitațiile abundente căzute în tot cursul lunii decembrie, ca­re au ajuns la 180 mm, au refă­cut rezerva de apă a solului și au creat condiții favorabile răsăririi. Regimul termic a fost însă mai puțin favorabil. In luna ianuarie au urmat zile călduroase care au dat posibilitatea răsăririi unei bune părți din griu. „In urma sondajelor făcute de specialiștii noștri, ne spune ing. Gheorghie RADULESCU, directo­rul adjunct cu producția vegetală de la Direcția agricolă județeană, in urmă cu o săptămină, reiese că situația vegetației griului in cooperativele agricole se prezintă astfel: peste 10.000 ha răsărite complet, din care 7.500 ha cu o înfrățire de 40 la sută, 42.000 ha, cu o răsărire parțială, densitatea de plante la mp fiind de 250, iar peste 31.000 ha nerăsărite, la ca­re s-au găsit 536 boabe viabile la mp­. Urmărim această situație la Trustul zonal I.A.S. și în citeva cooperative agricole. In întreprin­derile agricole de stat, așa cum rezultă dintr-o situație centrali­zată la trust, suprafața de griu răsărită în diferite proporții cu­prinde 26.000 ha. La Plopeni, Mangalia, Straja, Biruința, Chir­­nogeni și in alte cooperative agri­cole, suntem­ informați că, pe baza sondajelor făcute in teren, o ma­re parte din griu a fost fertilizat incă din luna decembrie. Pentru restul suprafețelor, specialiștii au luat măsurile corespunzătoare, ca, in cazul unui îngheț mai puternic, să se poată aplica dozele nece­sare de îngrășăminte chimice a­­zotoase. Am solicitat părerea și tovară­șului dr. ing. Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimen­tale Valul lui Traian: „Sondajele făcute in aceste zile arată că griul a răsărit pe majoritatea supra­fețelor și se află în faza de „ace“. Determinările noastre au arătat că plantele răsărite pină acum numără intre 427 și 480 plante la Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a EH-a) Vești îmbucurătoare DIN INDUSTRIE Depășiri la sortimentul de bază DE LA I.I.S. „ARGUS“ aflăm prin tovarășul Nicolae Gadidov, directorul întreprinderii că și aici rezultatele începutului de an sunt îmbucurătoare, pla­nurile de producție și de ex­port, pe această perioadă, fiind îndeplinite și depășite. La sorti­mentul de bază — ulei brut — pe care-l produce întreprinderea, sarcina de plan pe prima decadă a fost depășită cu 16,4 tone. De asemenea, a fost depășită pre­vederea de plan privind produc­ția pentru export, iar cantitatea planificată a se livra pe prima decadă a fost în întregime ex­pediată. Minerii la... înălțime ÎNTREPRINDEREA MINIERA „DOBROGEA“. Aici, eforturile comune ale colectivelor din ca­drul exploatărilor miniere ale întreprinderii au condus la înde­plinirea planului la producția globală pe prima decadă într-o proporție de 104,87 la sută, ceea ce înseamnă și din punct de ve­dere fizic importante depășiri și anume : un plus de 126 tone concentrat de barită (cu 90 la sută sulfat de bariu) obținute la Exploatarea Somova, 166 tone cretă măcinată și 213 tone argi­lă caolinoasă produse la Exploa­tarea minieră Murfatlar. Activitate ritmică la U.S.A.S. Năvodari De la chimiștii din Năvodari suntem­ informați că zilnic activi­tatea de producție in prima de­cadă a lunii ianuarie a decurs in cele mai bune condiții, s-a desfășurat ritmic, concretizindu­­se, astfel, in depășirea planului la producția globală cu 326.000 lei. O dată cu aceasta s-au ob­ținut importante sporuri la pro­ducția de îngrășăminte chimice, sporuri ce vor aduce un plus de bogăție ogoarelor țării. Planul pe prima decadă, îndeplinit sută la sută Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la ÎNTREPRIN­DEREA MECANICA DE UTILA­JE MEDGIDIA a încheiat anul care a trecut cu un bilanț rodnic, raportind îndeplinirea planului anual cu multe zile înainte de termen. Măsurile tehnico-organi­­zatorice luate din timp au con­dus, după cum era și firesc, la obținerea de rezultate bune și in primele zile din acest an. Du­pă cum ne-a confirmat ing. Ni­colae File, directorul întreprin­derii, planul pe prima decadă din luna ianuarie a fost realizat in proporție de sută la sută la producția marfă. O dată cu în­deplinirea de plan din ritmică a sarcinilor prima decadă, au fost realizate în totalitate și cele 15 sortimente planificate. Cu 50.000 lei mai mult la producția marfă LA ÎNTREPRINDEREA ME­TALURGICĂ „ENERGIA“, star­tul in producție pe anul 1970 a fost luat în condițiile cele mai favorabile. O confirmă rezultate­le obținute pe prima dcc­adă. Astfel, toate prevederile de plan pe această perioadă au fost în­deplinite și unele chiar depășite. La producția marfă, de pildă, s-a realizat o depășire in valoa­re de aproximativ 30.000 lei. Din punct de vedere fizic s-a obținut o producție suplimentară­­ de 15­ tone și respectiv 5 tone) față de cea planificată la sortimentele timplărie metalică și piese tur­nate din fontă. Primăria și viața economică a comunei ÎNSEMNĂRI DIN EXPERIENȚA consiliului popular comunal pantelimon Așezată in inima Dobrogei, la distanță egală dintre Dunăre și Mare, departe de calea ferată și de centre urbane, comuna Pante­limon este una dintre cele mai mari ca întindere din județul nostru. Ea înmănunchează du­pă noua împărțire adminis­­trativ-teritorială a țării, într-o arie cu o rază de aproape 20 km. 6 localități: Călugăreni, Panteli­­monu de Jos, Nistorești, Runcu, Vulturu și Pantelimonu de Sus, ultima fiind și centrul comunal care polarizează interesele celor 4.400 locuitori, ci­ numără astăzi aceste așezări. Se impun și alte precizări care definesc personali­tatea acestei comune. Aici își des­fășoară activitatea cinci coopera­tive agricole de producție bine consolidate, o întreprindere agri­colă de stat și una pentru meca­nizarea agriculturii, o coopera­tivă de consum, o secție a indus­triei locale, alte unități de deser­vire a populației. Există, de ase­menea, 7­ unități școlare, 5 că­mine culturale, dispensare (uman și veterinar), cinematograf, 6 bi­blioteci. Activitatea de conducere și or­ganizare a activității maselor de cetățeni pentru îndeplinirea sar­cinilor economice, sociale și cul­turale, care să asigure comunei, fiecărui sat în parte, o continuă dezvoltare spre prosperitate, ri­dică in fața consiliului popular, a comitetului său executiv, a pri­marului comunei probleme de o tot mai mare complexitate. Cum iși găsesc ele rezolvarea ? O in­vestigație mai amplă în comuna Pantelimon, vizînd în esență sti­lul de muncă al consiliului popu­lar, al primarului comunei de­monstrează că, prin evaluarea in orice moment a adevăratului po­tențial uman și material al comu­nei, printr-o organizare și con­ducere chibzuire a activității lo­cale, problemele, oricît de com­plexe ar fi, își găsesc o bună re­zolvare. Ca într-o familie, toți avem de făcut ceva pentru toți Vorbind despre sarcinile multi­ple ale Consiliului popular comu­nal, Gheorghe Frîncu, primarul comunei, un om cu o îndelunga­tă experiență în conducerea tre­burilor obștești, remarca :­i — Excluzînd obligațiile de ser­viciu, care privesc strict adminis­trația de stat, de o mare impor­tanță și acestea, in fața consi­liului popular, a primarului, via­ța ridică noi și noi probleme, ca­re de care mai complexe. Unele pot fi rezolvate intr-o perioadă scurtă, altele — succesiv, impor­tant este însă ca, în orice moment, în deplină cunoștință de cauză, să fie aleasă pentru a fi rezolvată cea mai importantă problemă, ca­­re la rândul ei condiționează rea­lizarea altora. Acum acordăm cea mai mare atenție îndeplinirii sarcinilor economice și, îndeo­sebi, consolidării celor cinci coo­perative agricole de producție. Ne ocupăm de înființarea ferme­lor agricole, de buna organizare a muncii în brigăzi și echipe. Se înțelege, toate aceste probleme privesc consiliul de conducere al cooperativei, organele de specia­litate. Dacă avem astăzi în co­mună sute de construcții noi, lu­mină electrică, în două sate chiar apă curentă, și dacă numai în­tr-un singur an se vind prin ma­gazinele sătești mărfuri de folosin­ță îndelungată în valoare de pes­te 1,5 milioane lei, aceasta se ex­plică prin veniturile tot mai mari R. APOSTOLESCU !Continuare în pag. a IH-al VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI A ROMÂNIEI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN IUGOSLAVIA BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plo­­peanu, transmit : Președintele Consiliului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, a sosit luni diminea­ța la Belgrad, la invitația preșe­dintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit in vizita pe care o întreprinde in R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgă­­nescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economică. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării­­ Științifice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Grigore Birgăoanu, vicepre­ședinte al Comisiei guvernamenta­le de colaborare și cooperare eco­nomică ,și tehnică, Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei con­strucțiilor d­e mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Bel­grad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Execu­tive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voi­­vodina, Dușan Gligorievici, mem­bru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skup­­știnei Orașului Belgrad, Aleksan­­dar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Con­siliului Federal pentru Coordona­rea Activității Științifice, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului fe­deral pentru problemele economice. Ambasadorul României la Bel­grad, Vasile Șandru, și ambasado­rul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. ■. Pe peron erau, de asemenea, pre« (Continuare în pag. a IV-a) Conversație de o zi cu cititorii noștri în definitiv. EXISTĂ O „INSTANȚĂ“ a opiniei publice Convinși că venim in în timpi­narea cititorilor noștri deschidem astăzi o nouă rubrică. Din acest colț de pagină ne propunem să ținem un dialog permanent cu ci­titorii și corespondenții noștri, să discutăm împreună probleme ca­re interesează un grup mare de oameni și să găsim, tot împreună, rezolvăm­ unor chestiuni curente de larg interes cetățenesc. De fapt, ideea unui dialog cu cititorii și corespondenții volun­tari nu este nouă. Ziarul se adre­sează zilnic cititorilor săi și, tot zilnic, cititorii se adresează zia­rului. In fiecare articol, fie el re­portaj, anchetă, foileton, comen­tariu sau știre cotidiană, in fie­care pagină și coloană sunt încor­porate numeroase fapte, idei, ginduri, sugestii comunicate, prin scrisorile lor, de acești prieteni statornici care sunt cititorii. Mul­te din Scrisorile, sesizările și pro­punerile primite pot avea un răs­puns mai operativ și, din acest punct de vedere, pot face obiec­tul unei conversații directe, mai ample, prin gazetă, la care să luăm drept parteneri de discuție pe toți ceilalți cititori ai ziarului. Acesta este motivul pentru care vă propunem, începînd cu acest număr de gazetă, un dialog per­manent, o conversație pe teme de larg interes cetățenesc, la care să ia parte cu­ mai mulți cititori ai­­ ziarului Condiția participării la această conversație publică este: bănuiți, să ne scrieți, să vă încre­dințați frămîn­tările, gindurile, ideile, sugestiile și propunerile într-o problemă sau alta care in­teresează marea majoritate a ci­titorilor noștri și, deopotrivă, să vă exprimați opiniile lor. în le­gătură cu una sau alta din pro­blemele puse in discuție, la a­­ceastă rubrică de reciprocă con­­versa­ție. Pentru... „debut“ am ales scri­soarea unui mai vechi corespon­dent și colaborator al gazetei, to­varășul Ion OANCEA, din Med­gidia. Dumnealui ne dă, mai bi­­n­, vestea că, tacă din primele zile ale anului, mai multe fami­lii din Medgidia s-au mutat la apartamente noi, adăugindu-se altora, mutate cu câteva luni sau săptămini in urmă. De fapt, des­pre aceste ultime categorii este vorba și anume că, printre ele, sunt familii care la capitolul „să mi se dea“ stat primii, iar eind e­ vorba de obligațiile lor cetățe­nești „n-au timp, mai așteptați...”." „Dacă s-a spart un geam de la intrarea unui bloc e treaba alto­ra să-l... pună. Dacă plătesc sau nu obligațiile ce decurg din Mo­ Petre ZARNESCU (Continua** în & TH-t)

Next