Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-13 / nr. 6659
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6659 Mărfi, 13 ianuarie 1970 4 pagini, 30 bani REALIZAREA PLAnULUI DE PRODUCȚIE obiectivul nr. 1 al agendei de lucru a tuturor unităților Președintele Consiliului de Stat, 11003 ^co^ae ^eau?estu’3 PTM* Pe ministrul economiei și finanțelor al franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d’Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale românofranceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost insoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d'Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mesajul de salut cordial al președintelui Franței, Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și franța să se dezvolte și în viitor in spiritul bunelor legături ce există intre cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta relațiile multilaterale cu Franță în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și in lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, cooperare economică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascendentă in interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii intre popoare, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. PÎINEA ANULUI ’70 , Griul lansează un 5,0,5. Specialiștii Recepționați cu interes aceste semnale ! • Sondajele făcute în teren au scos la iveală că o mare parte din grîu a răsărit * Știința și experiența fruntașilor subliniază că prin măsuri energice se poate stimula vegetația • Fiecare specialist din agricultură trebuie să vegheze zilnic asupra modului cum evoluează cultura • Ingrășamintele pe bază de azot, ca și celelalte măsuri (combaterea buruienilor și a ploșniței cerealelor) aplicate la vreme ajută creșterea și dezvoltarea plantelor • Agrotehnica înaintată constituie o armă eficace de a atenua și chiar de a învinge condițiile climatice nefavorabile se „plămădește“ de pe acum cu măsuri agrofitotehnice După cum se știe, toamna anului 1969 a fost excesiv de secetoasă, îngreunînd mult lucrările de pregătire a patului germinativ și de însămințare a griului. Este de ajuns să amintim că in cele trei luni de toamnă (septembrie, octombrie și noiembrie), sondajele făcute în diferite puncte ale județului au scos la iveală că precipitațiile căzute in majoritatea zonelor de cultură nu au însumat mai mult de 15 mm față de 107,4 mm ci reprezintă media pe ultimii 25 de ani a acestor luni. Datorită faptului că precipitațiile de toamnă au început de-abia la 23 decembrie 1969, boabele de griu insămințate, in majoritatea cazurilor, din de umiditate, au stat în sol lipsă un timp foarte îndelungat (43—47 de zile și chiar mai mult) fără să germineze. Din această cauză, la determinările efectuate in cursul lunii noiembrie de cercetătorii stațiunii experimentale Valul lui Traian și de specialiștii de la Direcția agricolă județeană, s-a constatat că griul răsărise in condiții bune doar pe 10—15 la sută din suprafața cultivată cu această plantă ; pe restul suprafeței s-a observat o răsărire parțială sau boabe neîncolțite. Precipitațiile abundente căzute în tot cursul lunii decembrie, care au ajuns la 180 mm, au refăcut rezerva de apă a solului și au creat condiții favorabile răsăririi. Regimul termic a fost însă mai puțin favorabil. In luna ianuarie au urmat zile călduroase care au dat posibilitatea răsăririi unei bune părți din griu. „In urma sondajelor făcute de specialiștii noștri, ne spune ing. Gheorghie RADULESCU, directorul adjunct cu producția vegetală de la Direcția agricolă județeană, in urmă cu o săptămină, reiese că situația vegetației griului in cooperativele agricole se prezintă astfel: peste 10.000 ha răsărite complet, din care 7.500 ha cu o înfrățire de 40 la sută, 42.000 ha, cu o răsărire parțială, densitatea de plante la mp fiind de 250, iar peste 31.000 ha nerăsărite, la care s-au găsit 536 boabe viabile la mp. Urmărim această situație la Trustul zonal I.A.S. și în citeva cooperative agricole. In întreprinderile agricole de stat, așa cum rezultă dintr-o situație centralizată la trust, suprafața de griu răsărită în diferite proporții cuprinde 26.000 ha. La Plopeni, Mangalia, Straja, Biruința, Chirnogeni și in alte cooperative agricole, suntem informați că, pe baza sondajelor făcute in teren, o mare parte din griu a fost fertilizat incă din luna decembrie. Pentru restul suprafețelor, specialiștii au luat măsurile corespunzătoare, ca, in cazul unui îngheț mai puternic, să se poată aplica dozele necesare de îngrășăminte chimice azotoase. Am solicitat părerea și tovarășului dr. ing. Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimentale Valul lui Traian: „Sondajele făcute in aceste zile arată că griul a răsărit pe majoritatea suprafețelor și se află în faza de „ace“. Determinările noastre au arătat că plantele răsărite pină acum numără intre 427 și 480 plante la Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a EH-a) Vești îmbucurătoare DIN INDUSTRIE Depășiri la sortimentul de bază DE LA I.I.S. „ARGUS“ aflăm prin tovarășul Nicolae Gadidov, directorul întreprinderii că și aici rezultatele începutului de an sunt îmbucurătoare, planurile de producție și de export, pe această perioadă, fiind îndeplinite și depășite. La sortimentul de bază — ulei brut — pe care-l produce întreprinderea, sarcina de plan pe prima decadă a fost depășită cu 16,4 tone. De asemenea, a fost depășită prevederea de plan privind producția pentru export, iar cantitatea planificată a se livra pe prima decadă a fost în întregime expediată. Minerii la... înălțime ÎNTREPRINDEREA MINIERA „DOBROGEA“. Aici, eforturile comune ale colectivelor din cadrul exploatărilor miniere ale întreprinderii au condus la îndeplinirea planului la producția globală pe prima decadă într-o proporție de 104,87 la sută, ceea ce înseamnă și din punct de vedere fizic importante depășiri și anume : un plus de 126 tone concentrat de barită (cu 90 la sută sulfat de bariu) obținute la Exploatarea Somova, 166 tone cretă măcinată și 213 tone argilă caolinoasă produse la Exploatarea minieră Murfatlar. Activitate ritmică la U.S.A.S. Năvodari De la chimiștii din Năvodari suntem informați că zilnic activitatea de producție in prima decadă a lunii ianuarie a decurs in cele mai bune condiții, s-a desfășurat ritmic, concretizinduse, astfel, in depășirea planului la producția globală cu 326.000 lei. O dată cu aceasta s-au obținut importante sporuri la producția de îngrășăminte chimice, sporuri ce vor aduce un plus de bogăție ogoarelor țării. Planul pe prima decadă, îndeplinit sută la sută Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la ÎNTREPRINDEREA MECANICA DE UTILAJE MEDGIDIA a încheiat anul care a trecut cu un bilanț rodnic, raportind îndeplinirea planului anual cu multe zile înainte de termen. Măsurile tehnico-organizatorice luate din timp au condus, după cum era și firesc, la obținerea de rezultate bune și in primele zile din acest an. După cum ne-a confirmat ing. Nicolae File, directorul întreprinderii, planul pe prima decadă din luna ianuarie a fost realizat in proporție de sută la sută la producția marfă. O dată cu îndeplinirea de plan din ritmică a sarcinilor prima decadă, au fost realizate în totalitate și cele 15 sortimente planificate. Cu 50.000 lei mai mult la producția marfă LA ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ „ENERGIA“, startul in producție pe anul 1970 a fost luat în condițiile cele mai favorabile. O confirmă rezultatele obținute pe prima dccadă. Astfel, toate prevederile de plan pe această perioadă au fost îndeplinite și unele chiar depășite. La producția marfă, de pildă, s-a realizat o depășire in valoare de aproximativ 30.000 lei. Din punct de vedere fizic s-a obținut o producție suplimentară de 15 tone și respectiv 5 tone) față de cea planificată la sortimentele timplărie metalică și piese turnate din fontă. Primăria și viața economică a comunei ÎNSEMNĂRI DIN EXPERIENȚA consiliului popular comunal pantelimon Așezată in inima Dobrogei, la distanță egală dintre Dunăre și Mare, departe de calea ferată și de centre urbane, comuna Pantelimon este una dintre cele mai mari ca întindere din județul nostru. Ea înmănunchează după noua împărțire administrativ-teritorială a țării, într-o arie cu o rază de aproape 20 km. 6 localități: Călugăreni, Pantelimonu de Jos, Nistorești, Runcu, Vulturu și Pantelimonu de Sus, ultima fiind și centrul comunal care polarizează interesele celor 4.400 locuitori, ci numără astăzi aceste așezări. Se impun și alte precizări care definesc personalitatea acestei comune. Aici își desfășoară activitatea cinci cooperative agricole de producție bine consolidate, o întreprindere agricolă de stat și una pentru mecanizarea agriculturii, o cooperativă de consum, o secție a industriei locale, alte unități de deservire a populației. Există, de asemenea, 7 unități școlare, 5 cămine culturale, dispensare (uman și veterinar), cinematograf, 6 biblioteci. Activitatea de conducere și organizare a activității maselor de cetățeni pentru îndeplinirea sarcinilor economice, sociale și culturale, care să asigure comunei, fiecărui sat în parte, o continuă dezvoltare spre prosperitate, ridică in fața consiliului popular, a comitetului său executiv, a primarului comunei probleme de o tot mai mare complexitate. Cum iși găsesc ele rezolvarea ? O investigație mai amplă în comuna Pantelimon, vizînd în esență stilul de muncă al consiliului popular, al primarului comunei demonstrează că, prin evaluarea in orice moment a adevăratului potențial uman și material al comunei, printr-o organizare și conducere chibzuire a activității locale, problemele, oricît de complexe ar fi, își găsesc o bună rezolvare. Ca într-o familie, toți avem de făcut ceva pentru toți Vorbind despre sarcinile multiple ale Consiliului popular comunal, Gheorghe Frîncu, primarul comunei, un om cu o îndelungată experiență în conducerea treburilor obștești, remarca :i — Excluzînd obligațiile de serviciu, care privesc strict administrația de stat, de o mare importanță și acestea, in fața consiliului popular, a primarului, viața ridică noi și noi probleme, care de care mai complexe. Unele pot fi rezolvate intr-o perioadă scurtă, altele — succesiv, important este însă ca, în orice moment, în deplină cunoștință de cauză, să fie aleasă pentru a fi rezolvată cea mai importantă problemă, care la rândul ei condiționează realizarea altora. Acum acordăm cea mai mare atenție îndeplinirii sarcinilor economice și, îndeosebi, consolidării celor cinci cooperative agricole de producție. Ne ocupăm de înființarea fermelor agricole, de buna organizare a muncii în brigăzi și echipe. Se înțelege, toate aceste probleme privesc consiliul de conducere al cooperativei, organele de specialitate. Dacă avem astăzi în comună sute de construcții noi, lumină electrică, în două sate chiar apă curentă, și dacă numai într-un singur an se vind prin magazinele sătești mărfuri de folosință îndelungată în valoare de peste 1,5 milioane lei, aceasta se explică prin veniturile tot mai mari R. APOSTOLESCU !Continuare în pag. a IH-al VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI A ROMÂNIEI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN IUGOSLAVIA BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit : Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit in vizita pe care o întreprinde in R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Birgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică ,și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. ■. Pe peron erau, de asemenea, pre« (Continuare în pag. a IV-a) Conversație de o zi cu cititorii noștri în definitiv. EXISTĂ O „INSTANȚĂ“ a opiniei publice Convinși că venim in în timpinarea cititorilor noștri deschidem astăzi o nouă rubrică. Din acest colț de pagină ne propunem să ținem un dialog permanent cu cititorii și corespondenții noștri, să discutăm împreună probleme care interesează un grup mare de oameni și să găsim, tot împreună, rezolvăm unor chestiuni curente de larg interes cetățenesc. De fapt, ideea unui dialog cu cititorii și corespondenții voluntari nu este nouă. Ziarul se adresează zilnic cititorilor săi și, tot zilnic, cititorii se adresează ziarului. In fiecare articol, fie el reportaj, anchetă, foileton, comentariu sau știre cotidiană, in fiecare pagină și coloană sunt încorporate numeroase fapte, idei, ginduri, sugestii comunicate, prin scrisorile lor, de acești prieteni statornici care sunt cititorii. Multe din Scrisorile, sesizările și propunerile primite pot avea un răspuns mai operativ și, din acest punct de vedere, pot face obiectul unei conversații directe, mai ample, prin gazetă, la care să luăm drept parteneri de discuție pe toți ceilalți cititori ai ziarului. Acesta este motivul pentru care vă propunem, începînd cu acest număr de gazetă, un dialog permanent, o conversație pe teme de larg interes cetățenesc, la care să ia parte cu mai mulți cititori ai ziarului Condiția participării la această conversație publică este: bănuiți, să ne scrieți, să vă încredințați frămîntările, gindurile, ideile, sugestiile și propunerile într-o problemă sau alta care interesează marea majoritate a cititorilor noștri și, deopotrivă, să vă exprimați opiniile lor. în legătură cu una sau alta din problemele puse in discuție, la această rubrică de reciprocă conversație. Pentru... „debut“ am ales scrisoarea unui mai vechi corespondent și colaborator al gazetei, tovarășul Ion OANCEA, din Medgidia. Dumnealui ne dă, mai bin, vestea că, tacă din primele zile ale anului, mai multe familii din Medgidia s-au mutat la apartamente noi, adăugindu-se altora, mutate cu câteva luni sau săptămini in urmă. De fapt, despre aceste ultime categorii este vorba și anume că, printre ele, sunt familii care la capitolul „să mi se dea“ stat primii, iar eind e vorba de obligațiile lor cetățenești „n-au timp, mai așteptați...”." „Dacă s-a spart un geam de la intrarea unui bloc e treaba altora să-l... pună. Dacă plătesc sau nu obligațiile ce decurg din Mo Petre ZARNESCU (Continua** în & TH-t)