Dobrogea Nouă, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 6880-6906)
1970-10-20 / nr. 6896
o PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXIII, nr. 6896 Mărfi, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atât o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cât și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii in lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfirșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat in atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că in unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol . O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele in vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării intre popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentind mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului in Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă in puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma ln mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, in state Independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta ața cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se in treburile interne ale altor state, încercind să le impună voința lor, să se aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate Internaționale. Cursul evenimentelor Internaționale demonstrează in mod elocvent că atunci cind popoarele sunt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint câteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac in urmă, in aceeași perioadă in care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luindu-și soarta in propriile iniini, trecind la edificarea unei orînduiri sociale noi — orinduirea socialistă — poporul român a obținut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă in propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitând România, și-au putut face imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit in acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună in continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă in făurirea unei vieți noi, civilizate —, pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în măsura in care își asigură o puternică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de ortnduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție specială colaborării și cooperării cu celelaltestate socialiste; in același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participind activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărită să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict iși exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-șî realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. condiții Noi considerăm că există favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit in secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. în Desigur, consolidarea securității Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, recunoașterea inviolabilității granițelor existente și, in general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în soluționarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general europene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orinduirea socială, România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovieto—vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, România acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru (Continuare in pag. a IV-a) NEW YORK 19 (Agerpres). Trimișii speciali transmit: Primit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvintarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenția generală a reprezentanților statelor membre, cercurilor politice și ziaristice de la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de state, de guverne, miniștri de externe ai peste 90 de țări — aspect caracteristic momentelor importante din viața organizației. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții internaționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,10, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoțesc, a sosit la sediul Națiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată șefilor de state, in întâmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus în sala de ședințe. Președintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor in fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților, însoțit de șeful protocolului, la ora 11,53, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, urcat la tribuna acestui imporatant for internațional, rostindu-și cuvintarea, urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și came(Continuare in pag. a IV-a) 1 VIITORUL, LA TIMPUL PREZENT Emoțiile premierei s-au stins, bucuria împlinirii în lunecul liniștit al celei dinții nave maritime construită cindva la Constanța, emoțiile zilelor, săptămînilor și lunilor de căutări și eforturi au trecut în patrimoniul bunurilor cîștigate. Dar, șantierul trăiește, cu toți oamenii, din toate alcătuirile lui aceeași atmosferă febrilă. Cel de-al doilea cargou de 1.920 tdw din seria de 5 pe care șantierul le construiește trebuie să pornească beneficiar încă spre in cursul acestui an. Timpul de execuție al capului de serie a fost comprimat la mai puțin de jumătate. Nu e doar o dorință, e o hotărîre pe care navaliștii de pe toate etapele de strucție și-au conexprimat-o în unanimitate. Pe „frontul“ de lucru al oamenilor conduși de maistrul Ion Mutulică, de la cazangerie, timpul afectat executării tubulaturii navei redus zilnic de hărnicie și precizie, sudorii lui Ion Barbu și Gheldagi Uzeir atacă în același ritm îngemănările de metal din interiorul navei, electricienii, tâmplarii, tapițerii abordează același ritm susținut. Fiecare mișcare e subordonată hotărîrii luate ca „Ceporovet“ să părăsească în acest an șantierul, fiecare secundă a căpătat în ochii oamenilor un preț imens. Dar performanța urmărită cu atâta tenacitate nu rămîne doar un scop în sine. Timpul e privit și înțeles in desfășurarea lui. E nevoie să se elibereze forte în vederea pregătirii lansării la apă a cargoului al patrulea, e nevoie de spațiu, de timp și de mîini pricepute pentru ca mineralierul cea“, prima „Vramavă realizată în« țara noastră prin ciplarea la o jumătate de epavă a unei noi părți de corp. să fie gata de a brăzda mările in cursul anului viitor. In acest fel, eforturile navaliștilor dei, încheia ultima treaptă a cincinalului, în care au parcurs un drum de importante succese constructive, adăugind activității de reparații construirii de reușita șlepuri fluviale autopropulsate și de cargouri maritime, poartă alături de grija pentru împlinirea exemplară a îndatoririlor prezentului o temeinică abordare a viitorului. Și astfel sarcinile sporite pe care cel dinții plan de producție anual al cincinalului viitor le fixează activității șantierului, creșterea cu 15 la sută a volumului Nicolae FATU (Continuare în pag. a IlI-a) OTOTHTflTma Sport pag. a Il-a • Adunări de dări de seamă și alegeri in organizațiile de partid • O firma de prestigiu in angrenajul comerțului local pag. a IlI-a SA FIE ÎNCHISE CANALELE RISIPEI pe șantierele de construcții! RAID-ANCHETA Gospodarul se cunoaște de la... poartă După felul cum se desfășurau lucrările și după modul in care era organizată munca pe șantierul hotelului „Palace“ din Constanța (aparținind T.C.L.C.) ne-am dat seama, de la început, că avem face cu buni gospodari. Saeii de-a cu ciment, pachetele cu plăcuțe de ceramică și faianță, grezia, toate „proaspăt“ scoase din magazia de materiale, erau împărțite șefilor de echipă după un „tipic“ care nu lăsa nici o îndoială asupra preocupării conducerii șantierului de a preîntâmpina risipa, de a folosi cit mai rațional materiile prime și materialele. La aceeași să ajungem și la concluzie aveam sfirșitul vizitei efectuate de-a lungul fronturilor de lucru de la interioare. La fiecare loc de muncă, materialele necesare pentru lucrările „la zi“ se aflau in grija unui om anume, care ținea o strictă evidență asupra consumurilor. L-am întrebat pe Gheorghe NICOLESCU, șeful unei echipe de mozaicuri dacă știe ce suprafață va trebui să „acopere“ cu cei 4 saci de ciment aflați în imediata apropiere a locului de muncă. Răspunsul a fost prompt : „40 mp, ținînd seamă că un sac are 50 kg și că pe 1 mp de lucrare consumăm 5 kg ciment“. Atributul de buni gospodari pe care l-am acordat constructorilor de pe acest șantier avea să ne fie confirmat și de situația scriptică ținută și ea „la zi“ de șeful șantierului, maistrul Dumitru MOROGAN. Fixîndu-ne ca material pentru testare faianța am aflat că pe luna septembrie s-au executat lucrări de faianțare pe o suprafață de 395 mp, in timp ce din registrul magaziei de materiale înregistram la rubrica „ieșiri“ 396 mp. Ținînd seama de faptul că procentul legal de perisabilitate este de 5 la sută, economia realizată se evidențiază a se datora tocmai preocupării pentru evitarea risipei, pentru o cu mai rațională folosire a materiilor prime și materialelor. Efectele bunei organizări a șantierului De mai multe ori, în aceași »anină, am făcut popasuri pe șantierul marelui magazin universal, ce se construiește pe strada Ștefan cel Mare, din Constanța. De fiecare dată, impresiile au fost din cele mai plăcute și nici ultima noastră vizită nu a făcut excepție de la regulă. Aceeași grijă meticuloasă pentru aspectul îngrijit al șantierului, pentru stivuirea și aranjarea diverselor materiale, pentru ordine și bună gospodărire. Bine ar fi — am mai spus-o și o repetăm — ca mulți constructori să vină să vadă acest șantier. Cu privește consumurile de materiale, e de ajuns să spunem că s-au economisit aproape trei tone de fier-beton numai printr-o singură „inovație tehnică“ , turnarea stâlpilor de renunțîndu-se rezistență ai clădirii la mustățile de legătură ale armăturilor metalice. Pe șantier, au fost croite panouri de cofrag și ele au fost concepute în așa fel incit permit să fie folosite la diverse turnări, ceea ce le asigură o existență Raid-anchetă realizat de : M. MACARIE, D. EUGEN, M. RADOVANU și I. MATEI (Continuare în pag. a III-a) în județul nostru se construiește mult; zilnic pe șantiere sunt aduse zeci de vagoane de cărămidă, ciment, cherestea, fier-beton și alte materiale de construcție. Se știe, doar, că materialele ocupă un loc important în costul oricărei investiții. Cu atît mai mult se impune ca toate materialele să fie gospodărite cu grijă, să se asigure folosirea lor integrală, să se prevină risipa și - prin aceasta - pagubele. Urmărind aceste deziderate, reporterii ziarului au efectuat recent un raid-anchetă pe mai multe șantiere. Aspectele constatate fac obiectul rîndurilor de față.