Dobrogea Nouă, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 6880-6906)

1970-10-20 / nr. 6896

o PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXIII, nr. 6896 Mărfi, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atât o retrospectivă a evoluției internațio­nale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cât și trece­rea în revistă a activității desfășu­rate de O.N.U. în acest timp. Tot­odată, pentru a îndreptăți așteptă­rile popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai mul­tă claritate direcțiile activității vi­itoare a Organizației Națiunilor U­­nite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între na­țiuni, pentru asigurarea păcii in lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfirșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de ze­cile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumi­rea de Organizație a Națiunilor U­­nite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și uneas­că eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dez­­voltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile în­scrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în rela­țiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața interna­țională. Cele mai importante eve­nimente din perioada scursă au stat in atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite nu­mai parțial. In același timp, trebuie arătat că in unele probleme impor­tante, într-o serie de conflicte sur­venite pe arena mondială, Organi­zația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol . O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele in vederea creș­terii rolului ei în soluționarea pro­blemelor litigioase, în asigurarea colaborării intre popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. e­­xista un singur stat socialist — U­­niunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezen­­tind mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialis­tă. Apariția și dezvoltarea unui ma­re număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei proble­ma coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub do­minația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștiga­­rea independenței naționale, siste­mul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au a­­părut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organi­zația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică con­temporană, pătrunderea omului in Cosmos și uriașa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o re­prezintă, înțeleg tot mai mult că stă in puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a cola­borării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războa­ielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită reali­zarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în con­diții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neli­niște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în di­ferite părți ale lumii războiul con­tinuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma ln mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, in state Independente, de a folosi bo­gățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta ața cum o doresc. In viața internațională se mani­festă încă forțe imperialiste și co­lonialiste care vor să continue ve­chile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o po­litică de forță și dictat, amestecîn­­du-se in treburile interne ale altor state, încercind să le impună voin­ța lor, să se aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva poli­ticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, po­poarele, forțe sociale ample, puter­nicul curent al opiniei publice de­mocrate Internaționale. Cursul eve­nimentelor Internaționale demon­strează in mod elocvent că atunci cind popoarele sunt cu adevărat ho­­tărîte să-și apere libertatea și in­dependența, ele se bucură de spri­jin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint câteva aspecte ale politicii interne și ex­terne a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și indepen­dente cu un sfert de veac in urmă, in aceeași perioadă in care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luindu-și soarta in propriile iniini, trecind la edificarea unei o­­rînduiri sociale noi — orinduirea so­cialistă — poporul român a obținut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă in propășirea sa economi­că și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizi­tând România, și-au putut face imagine edificatoare despre progre­­­sele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit in acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună in continua­re eforturi susținute pentru ampli­ficarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții so­ciale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă in făurirea unei vieți noi, civilizate —, pentru ridicarea bună­stării materiale și spirituale a în­tregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în mă­sura in care își asigură o puternică bază economică, științifică și cultu­rală. In același timp, România se pre­ocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebi­re de ortnduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și între­ține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, Ro­mânia acordă o atenție specială co­laborării și cooperării cu celelalte­­state socialiste; in același timp, ea se preocupă de extinderea relații­lor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participind activ la diviziunea in­ternațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spi­rituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asu­prirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dez­voltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea indepen­denței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este ho­­tărită să extindă tot mai mult co­laborarea și cooperarea reciproc a­­vantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict iși exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngri­jorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflic­tului din Orientul Apropiat, împre­ună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consi­deră necesar să se pună capăt răz­boiului din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Ameri­­cii și ale aliaților lor. Poporul viet­namez și celelalte popoare din In­dochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare o­­feră o bază rațională pentru solu­ționarea conflictului pe cale poli­tică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consi­liului de Securitate din noiem­brie 1967 constituie o bază re­zonabilă pentru rezolvarea po­litică a conflictului din această re­giune. Aceasta presupune retrage­rea trupelor israeliene de pe teri­toriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformita­te cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea indepen­denței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pen­tru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, so­luție care să țină seama de dorin­țele și năzuințele naționale ale a­­cestei populații. O mare însemnătate pentru pa­cea lumii ar avea retragerea tru­pelor S.U.A. din Coreea, asigurîn­­du-se poporului coreean posibilita­tea de a-șî realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între na­țiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. condiții Noi considerăm că există favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat o­­menirii mari valori materiale și spi­rituale, dar este și locul de unde au pornit in secolul nostru două răz­boaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta co­respunde nu numai intereselor po­poarelor de pe continent, ci intere­selor tuturor popoarelor lumii. în Desigur, consolidarea securității Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea răz­boi mondial și a perioadei războiu­lui rece, recunoașterea inviolabili­tății granițelor existente și, in ge­neral, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii De­mocrate Germane, asigurarea par­ticipării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în solu­ționarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general europene consacrate secu­rității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orinduirea socială, România dez­voltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovie­­to—vest-german reprezintă un im­portant pas înainte pe calea nor­malizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De a­­ceea, România acționează cu con­secvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, în­țelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deo­sebire de orînduire socială, pentru (Continuare in pag. a IV-a) NEW YORK 19 (Agerpres).­­ Trimișii speciali transmit: Primit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvintarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însem­nătate, atenția generală a repre­zentanților statelor membre, cercurilor politice și ziaristice de­­ la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de sta­te, de guverne, miniștri de ex­terne ai peste 90 de țări — as­pect caracteristic momentelor importante din viața organizației. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții inter­naționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică eveni­mentelor deosebite. La ora 10,10, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl înso­țesc, a sosit la sediul Națiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată șefilor de state, in în­tâmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a con­dus în sala de ședințe. Președin­tele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor in fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Cor­­neliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii perma­nente a României la O.N.U. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților, însoțit de șeful protocolului, la ora 11,53, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, urcat la tribuna acestui impor­a­tant for internațional, rostindu-și cuvintarea, urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și came­(Continuare in pag. a IV-a) 1 VIITORUL, LA TIMPUL PREZENT Emoțiile premie­rei s-au stins, bu­curia împlinirii în lunecul liniștit al celei dinții nave maritime construită cindva la Constan­ța, emoțiile zilelor, săptămînilor și lu­nilor de căutări și eforturi au trecut în patrimoniul bu­nurilor cîștigate. Dar, șantierul tră­iește, cu toți oa­menii, din toate al­cătuirile lui aceeași atmosferă febrilă. Cel de-al doilea cargou de 1.920 tdw din seria de 5 pe care șantierul le construiește trebuie să pornească beneficiar încă spre in cursul acestui an. Timpul de execuție al capului de serie a fost comprimat la mai puțin de ju­mătate. Nu e doar o dorință, e o h­otă­­rîre pe care nava­­liștii de pe toate etapele de strucție și-au con­ex­­primat-o în unani­mitate. Pe „fron­tul“ de lucru al oa­menilor conduși de maistrul Ion Mu­­tulică, de la cazan­­gerie, timpul afec­tat executării tu­bulaturii navei redus zilnic de hăr­­­nicie și precizie, sudorii lui Ion Barbu și Gheldagi Uzeir atacă în ace­lași ritm îngemănă­rile de metal din interiorul navei, e­­lectr­icienii, tâmpla­rii, tapițerii abor­dează același ritm susținut. Fiecare mișcare e subordo­nată hotărîrii luate ca „Ceporovet“ să părăsească în acest an șantierul, fiecare secundă a căpătat în ochii oamenilor un preț imens. Dar performanța urmă­rită cu atâta tenaci­tate nu rămîne doar un scop în sine. Timpul e privit și înțeles in desfășu­rarea lui. E nevoie să se elibereze for­te în vederea pre­gătirii lansării la apă a cargoului al patrulea, e nevoie de spațiu, de timp și de mîini pricepu­te pentru ca mi­neralierul cea“, prima „Vram­­­avă realizată în« ț­ar­a noastră prin ci­pla­­rea la o ju­­mătate de epavă a unei noi părți d­e corp. să fie­­ gata de a brăzda­­ mările in cursul anului viitor. In acest fel, efor­turile navaliștilor de­­­i, încheia ultima treaptă a cincinalu­lui, în care au par­curs un drum de importante succese constructive, adău­gind activității de reparații construirii de reușita șle­puri fluviale auto­propulsate și de cargouri maritime, poartă alături de grija pentru împli­nirea exemplară a îndatoririlor pre­zentului o temeini­că abordare a vii­torului. Și astfel sarcinile sporite pe care cel dinții plan de producție anual al cincinalului vii­tor le fixează acti­vității șantierului, creșterea cu 15 la sută a volumului Nicolae FATU (Continuare în pag. a IlI-a) OTOTHTflTm­­a Sport pag. a Il-a • Adunări de dări de seamă și alegeri in organizațiile de partid • O firma de prestigiu in angrenajul comerțului local pag. a IlI-a SA FIE ÎNCHISE CANALELE RISIPEI pe șantierele de construcții! RAID-ANCHETA Gospodarul se cunoaște de la... poartă După felul cum se desfășurau lucrările și după modul in care era organizată munca pe șantierul ho­telului „Palace“ din Constanța (a­­parținind T.C.L.C.) ne-am dat sea­ma, de la început, că avem face cu buni gospodari. Saeii de-a cu ciment, pachetele cu plăcuțe de ce­ramică și faianță, grezia, toate „proaspăt“ scoase din magazia de materiale, erau împărțite șefilor de echipă după un „tipic“ care nu lăsa nici o îndoială asupra preocupării conducerii șantierului de a preîn­tâmpina risipa, de a folosi cit mai rațional materiile prime și materia­lele. La aceeași să ajungem și la concluzie aveam sfirșitul vizitei efectuate de-a lungul fronturilor de lucru de la interioare. La fiecare loc de muncă, materialele necesare pentru lucrările „la zi“ se aflau in grija unui om anume, care ținea o strictă evidență asupra consumuri­lor. L-am întrebat pe Gheorghe NICOLESCU, șeful unei echipe de mozaicuri dacă știe ce suprafață va trebui să „acopere“ cu cei 4 saci de ciment aflați în imediata apro­piere a locului de muncă. Răspun­sul a fost prompt : „40 mp, ținînd seamă că un sac are 50 kg și că pe 1 mp de lucrare consumăm 5 kg ciment“. Atributul de buni gospo­dari pe care l-am acordat construc­torilor de pe acest șantier avea să ne fie confirmat și de situația scrip­tică ținută și ea „la zi“ de șeful șantierului, maistrul Dumitru MO­­ROGAN. Fixîndu-ne ca material pentru testare faianța am aflat că pe luna septembrie s-au executat lucrări de faianțare pe o suprafață de 395 mp, in timp ce din regis­trul magaziei de materiale înregis­tram la rubrica „ieșiri“ 396 mp. Ți­nînd seama de faptul că procentul legal de perisabilitate este de 5 la sută, economia realizată se eviden­țiază a se datora tocmai preocupării pentru evitarea risipei, pentru o cu­ mai rațională folosire a materiilor prime și materialelor. Efectele bunei organizări a șantierului De mai multe ori, în aceași­­ »anină, am făcut popasuri pe șan­tierul marelui magazin universal, ce se construiește pe strada Ștefan cel Mare, din Constanța. De fiecare dată, impresiile au fost din cele mai plăcute și nici ultima noastră vizită nu a făcut excepție de la regulă. Aceeași grijă meticu­loasă pentru aspectul îngrijit al șantierului, pentru stivuirea și a­­ranjarea diverselor materiale, pen­tru ordine și bună gospodărire. Bine ar fi — am mai spus-o și o repetăm — ca mulți constructori să vină să vadă acest șantier. Cu­ privește consumurile de ma­teriale, e de ajuns să spunem că s-au economisit aproape trei tone de fier-beton numai printr-o sin­gură „inovație tehnică“ , turnarea stâlpilor de renunțîndu-se rezistență ai clădirii la mustățile de legătură ale armăturilor metali­ce. Pe șantier, au fost croite panouri de cofrag și ele au fost concepute în așa fel incit per­mit să fie folosite la diverse tur­nări, ceea ce le asigură o existență Raid-anchetă realizat de : M. MACARIE, D. EUGEN, M. RADOVANU și I. MATEI (Continuare în pag. a III-a) în județul nostru se construiește mult; zil­nic pe șantiere sunt aduse zeci de vagoane de cărămidă, ciment, cherestea, fier-beton și alte materiale de construcție. Se știe, doar, că ma­terialele ocupă un loc important în costul ori­cărei investiții. Cu atît mai mult se impune ca toate materialele să fie gospodărite cu grijă, să se asigure folosirea lor integrală, să se pre­vină risipa și - prin aceasta - pagubele. Urmă­rind aceste deziderate, reporterii ziarului au e­­fectuat recent un raid-anchetă pe mai multe șantiere. Aspectele constatate fac obiectul rîn­­durilor de față.

Next