Dobrogea Nouă, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7086-7111)

1971-06-03 / nr. 7088

* 4 > * > ) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA , Anul XXIV, nr. 7088 Joi, 3 iunie 1971 4 pagini, 30 bani Ploaia nu constituie o scuză pentru intirzierea lucrărilor de întreținere a culturilor ZIARUL A CRITICAI, DIRECȚIA AGRICOLA A... RECOMANDAT, dar bnnolcniic sufocă plantele Deși în această perioadă există un mare volum de muncă in agricultură, ritmul în care se execută lucrările este cu totul nesatisfăcător. Și asta cind buruienile au pus stăpînire pe unele sale, acoperind în întregime plantele de cultură. „Plouă și nu putem lucra“ sau „e moale și nu reușim să prășim cu toate torțele“. iată citeva din „justificările“ auzite ieri cu prilejul unui raid-anchetă organizat de redacție. DIRECȚIA­­ GENERA­LĂ­ A AGRICULTURII JUDEȚULUI NOSTRU A INDICAT A SE LUCRA DIN PLIN, INDIFERENT DE CONDIȚIILE AT­MOSFERICE. Direcția a recomandat, dar pe teren fiecare face ce crede de cuviință ! Dar, iată faptele pe care le-am întilnit ieri pe teren. TARIVERDE. Ing. N. Bărbănțan se ocupă în birou de birocrații Cooperativa agricolă din Tari­verde. Ieri dimineață, ing. Nicolae Bărbănțan, agronomul șef al uni­tății, se ocupa la birou cu întoc­mirea unor situații, in loc să fie prezent la timp, acolo unde se simțea imperios nevoia de a fi pre­zent. De fapt de acest lucru avea să se convingă la fața locului. La echipa condusă de Petre Șerban, lucrau vreo 20 de cooperatori. Lu­crau e un fel de a spune, deoarece numeroase buruieni fie că erau ne­­tăiate, fie că erau acoperite cu pă­­mint. „E o sală îmburuienată și de aceea se lucrează așa — ne spune Inginerul. Noi le-am spus deseori să sape bine, dar ce să le facem dacă nu înțeleg. Și apoi, mai în­chidem și noi ochii...“.. Iată optica unui inginer șef, care, normal, tre­buie să fie primul exemplu în ceea ce privește exigența pentru calita­tea lucrărilor. Adăugind faptul că porumbul este rar, că cele 3.000 de ghivece nutritive confecționate de elevii școlii generale s-au uscat la grădină, unde au fost depozitate, fiindcă n-au fost udate, că acum, cu ocazia prașilelor, nu sunt com­pletate golurile cu boabe înmuiate, că brigadierii nu-și fac datoria, punem sub semnul întrebării rea­lizarea la Tariverde a cel puțin 4.300 kg porumb-boabe la hectar. Nu de mult ziarul nostru a cri­ticat „preocupările“ din aceste zile și ale altor specialiști din județ. Deși eram încredințați că Direcția generală a agriculturii va lua mă­­suri energice pentru curmarea a­­cestor practici, iată ce ne-a decla­rat cu două zile în urmă ing. Vic­tor N­EGOIȚĂ, director adjunct: „E supărat foc pe dv. inginerul Hagi Eroi, de la Saligny, pentru că l-ați criticat la ziar, în ziua cind în loc să fie pe cîmp, a fost che­mat de acasă, avînd ochii somno­roși Voiam să auzim de la di­rectorul adjunct al Direcției agri­cole că a luat măsuri de sancționa­re a acestor specialiști care nu-și fac meseria in aceste zile. Nu ne miră acum de ce și alții procedea­ză la fel... Ce ziceți, tovarășe di­rector general Dan ȘERBU 2 ȘI FLORILE In tradiția poporului nos­tru a dăinuit printre alte bune obiceiuri și plantarea unui pom, care să amin­tească mai tîrziu anumite e­­venimente din viața omului: nașterea, logodna, căsătoria... Mi-amintesc, cum in anul 1946, cind mă aflam ca pro­fesoară la Liceul de fete din Bacău, mi-a revenit plăcuta sarcină de a organiza, în ca­ EVARI­ Erul școlii, sărbătoarea să­dirii pomilor. Ne aflam cu toate, eleve și profesoare, în curtea școlii. După ce am­­evocat în câteva cuvinte im­portanța acelei solemnități am sădit cu mina mea un nuc. Și anii au trecut peste noi, dar pomii s-au făcut mari, iar intr-o toamnă, în cadrul unui circuit prin Moldova, am poposit pentru 24 de ore la Bacău. Primul popas l-am făcut în curtea școlii, unde funcționasem odinioa­ră. Nimeni nu mă mai cunoș­tea ! Dar, nucul sădit de Prof. Victoria GAVRILESCU (Continuare în pag. a III-a) COGEALAC. Zeci de „pierde vară“ prin sat Cînd am ajuns la Cogealac se făcuse ora 11,00. Am întilnit în sat zeci și zeci de oameni, mulți tineri, care pur și simplu pierdeau vre­mea. Nu cumva faptul că acordul global se aplică doar la 100 ha de Pe­ inginerul Vasile Moacă, pre­ședintele cooperativei agricole din Rimnic, il găsim tot la birou :?! La scurtă vreme facem cunoștință cu Ion Lungoci, vicepreședinte și secretar al comitetului de partid. „Eu răspund de zootehnie, nicit in puținul timp de cind am venit din spital, n-am reușit să merg pe timp“, se scuza tovarășul Lungoci. Oare poate fi aceasta o scuză bine întemeiată . Toată discuția se învîrte asupra faptului că suprafața de prășitoare porumb și 100 ha floarea-soarelui (respectiv pe 12 și 17 la sută), a fă­cut ca oamenii să considere parti­ciparea la lucru ca ceva benevol . Comitetul comunal de partid, con­siliul popular n-au nimic de spus d­e mare — peste 1.200 ha, față de numărul de brațe de muncă exis­tente. Cooperativa a fost nevoită să aducă 40 de oameni din alte ju­dețe. Dar și aceștia erau mutați de la o sară la alta. Atit in sat, cit și la bufet, am întilnit mulți oameni. In plus elevii nu ajută cooperativa, o mare parte din tractoriști n-au preluat hectarul de porumb. Par­ticipă ce-î drept la prașilă cîțiva salariați. RÎMNIC. Justificări, justificări... Aspecte asemănătoare cu cele subliniate am intilnit și in alte localități. Va trebui să se întreprindă asemenea măsuri, pentru ca toate lucrările actuale să fie executate în cel mai scurt timp. Altfel, buruienile sufocă plantele, mana atacă via și legumele, iar furajele rămîn pe cimp nestrînse. Fiecare spe­cialist va trebui ca, împreună cu conducerile unităților agricole, să analizeze cu simț de răspundere recomandările Direcției a­­gricole și să ia măsuri operative de aplicare a lor. Șt. MIHAI VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID 1 $1 GUVERNAMENTALE ROMANE, ♦ * CONDUSA DE TOVARĂȘUL ♦ NICOLAE CEAUȘESCU, IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Re­publicii Socialiste România, au vi­zitat Universitatea politehnică Cin­­hua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Iun-sen, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, K­en Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații ex­terne din cadrul Comitetului Cen­tral, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la București. „ Oaspeții români s-au bucurat de aceleași vibrante manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii nostru, pentru partidului și statului Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta univer­sității și până la clădirea principa­lă, de-a lungul unei alei de aproa­pe un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai insti­tutului de învățămint superior sa­lută cu deosebită căldură, cu înde­lungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu so­ția și membrii delegației sînt intîm­­pinați de Si Ciun, locțiitorul secre­tarului de partid, membru princi­pal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al con­ducerii universității, Lie Tiu­i, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez și membru al Comite­tului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreședinte al Comitetu­lui Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluționar, Li Sien­­lan, membru al conducerii comite­tului revoluționar al universității. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulți­mea dornică să fie ci­ mai aproa­pe, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Ciun adre­sează, în numele conducerii uni­versității, al studenților și profeso­rilor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la uni­versitate păstrează vie în amintire (Continuare In pag. a Ill-a) Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale intre delegația de partid și guvernamentală româ­nă, condusă de , tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, și dele­gația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Per­manent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliu­lui de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mă­nescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul gene­ral al Capitalei, Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct ministrului afacerilor externe, An­ab­­el Duma, membru al C. C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chi­nez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eli­berare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-m­en, mem­bru al Biroului Politic, viceprem­ier al Consiliului de Stat, Ciu Ui­tzo, membru al Biroului Politic, locții­tor al șefului Marelui Stat Major,­ Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pentru relații externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad-interim al afa­cerilor externe, Fan I, președintele Comitetului pentru relații economi­ce cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Kamin și Han Lu. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. CONSFĂTUIREA ORGANIZATĂ DE COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID CU LUCRĂTORII DIN TURISM AVEM TOT CE NE TREBUIE ca anul turistic 1971 să constituie o reușită deplină seri dimineață, in Sala sporturi­lor din Constanța, s-au desfășurat lucrările consfătuirii organizată de Comitetul județean de partid cu lucrătorii din sectorul turismului. La consfătuire, au participat tova­rășii Vasile VÎLCU, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Consi­liului popular județean, George CRIȘOVAN, secretar al Comitetu­lui județean de partid, Ion TUDOR, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Nicolae PETRE, prim-secretar al Comitetului muni­cipal de partid Constanța, preșe­dintele Consiliului popular muni­cipal. Au fost prezenți, de aseme­nea, tovarășii Ștefan ENACHE, ad­junct al ministrului turismului, și Vasile TRANDAFIR, directorul ge­neral al Oficiului Național de Tu­rism „Litoral“. La consfătuire au participat ca­dre de răspundere din activitatea turistică, un număr mare de lucră­tori operativi din unitățile hotelie­re, de alimentație publică și de prestații, precum și reprezentanți ai unor instituții și întreprinderi care contribuie la activitatea turis­tică. Din informarea prezentată de to­varășul­­ Vasile Trandafir, a reieșit că, pentru sezonul turistic 1971, în­treprinderile de hoteluri și restau­rante și agențiile de turism au des­fășurat ample pregătiri. în acest an, capacitatea turistică de cazare a crescut cu 14.000 de locuri în noi hoteluri și zile, s-au construit, de asemenea, încă 33 de restaurante, insumînd aproximativ 13.000 de locuri, 750 mp diverse spații co­merciale, precum și dotări de plajă, chioșcuri, tonete etc. Au fost achi­ziționate numeroase mijloace de a­­grement pentru practicarea sportu­rilor nautice, precum și obiecte de inventar pentru dotarea hotelurilor și restaurantelor in valoare de multe milioane de lei, în scopul ri­dicării gradului de confort și a ni­velului de deservire. Ținînd seama că, in acest sezon, sunt așteptați să sosească pe lito­ral aproximativ 2 milioane de tu­riști, din care peste 550.000 din alte țări, veniți în grupuri organizate prin O.N.T. și prin Automobil Club Român, este important ca, în toate loturile activității turistice, să se acționeze cu operativitate, pentru rezolvarea problemelor care condi­ționează buna deservire a turiști­lor. încă din toamnă a fost iniția­tă o largă acțiune de școlarizare și specializare a cadrelor, aproxima­tiv 7.000 de salariați permanenți sau sezonieri ai O.N.T. fiind cu­prinși în diverse forme de instrui­re profesională, iar o parte fiind trimiși la specializare peste hotare. Turismul românesc — cu precă­dere cel de pe litoral — se bucură de un binemeritat prestigiu inter­național, ca urmare a modului in care lucrătorii din acest sector au știut să răspundă, an de an, exi­gențelor sporite ale celor ce ne vi­zitează, să întrunească aprecierile favorabile ale acestora, pentru mo­dul în care s-au îngrijit ca vacanța lor să se desfășoare in cele mai bune condiții, în spiritul acestui bun renume, al tradiției de ospita­litate și prietenie care caracteri­zează poporul român, fiecărui lu­crător din sectorul turistic ii re­vine o mare răspundere, fiecare — așa cum sugestiv fiindcă re­marca tovarășul Dumitru ILIE, lu­crător hotelier la I.H.R. Eforie Nord, secretarul organizației de partid din întreprinderea amintită — este un reprezentant, nu numai al unității în care lucrează, ci al ță­rii întregi și el trebuie să se arate demn de această deosebită încrede­re ce i se acordă. Turismul, după cum bine se știe, Mihai MACARIE (Continuare in pag. a­ll­-a) VESTIGII ANTICE aflate în pericolul distrugerii Teritoriul județului Constanța este cunoscut ca un d­rum deose­bit de bogat în vestigii antice. Turiștii care descind aici, la țăr­mul mării, vor să afle mărturii despre locul exilului de-o viață al lui Ovidiu, despre înfloritoa­rele cetăți care au fost Histria, Tomis sau Callatis și, in general, despre istoria milenară a acestor pământuri. Căci aici, mai mult decit oriunde, te intilnești cu is­toria la fiecare pas, în plin “ centrul orașu­lui Constanța, sau acolo jos, pe plajă, lingă zidurile cetății nici a valurilor­ bătute de veș- Contactul de­vine uneori tulburător ca a­­tunci, spre exemplu, cind des­coperi că ți-ai odihnit pașii trudiți pe vreun capiteliu cio­plit de minni meștere in urmă cu sute și sute de ani... Odihna devine brusc stinjenitoare căci piatra amorfă incorporează în ea nu numai talentul și truda celui ce s-a străduit să izvodească fru­mosul, ea constituie o mărturie vie a unor vremi apuse, a unor strămoși cărora le suntem­ datori gesturi de pioasă rememorare. Și acest lucru nu este posibil decit prin păstrarea și conservarea mo­numentelor antice — adevărate „lecții" de istorie a patriei . Credem insă că nu este nece­sară nici o demonstrație, nu este nevoie de nici un argument pen­tru a adopta această atitudine, le­giferată, de altfel, de către statul nostru prin „Legea monumente­lor“ — care are menirea să ocro­tească toate vestigiile ce se con­stituie în dovezi palpabile ale is­toriei poporului român. Și in ju­dețul Constanța sunt aproape 20 de puncte arheologice, vechi centre urbane, castre sau așe­zăminte dezvol­tate, de foarte mare importan­ță, și aproxima­tiv alte 400 mai puțin semnifica­tive. Cele mai interesante insă sunt vestigiile datind din epoca de efervescentă înflorire romană și romano-bizantină — atit pentru valoarea lor documentară intrinse­că, cit și pentru faptul că ele în­globează mărturii mai vechi (spre exemplu in zidurile cetăților din secolul VI — perioada împăratu­lui Justinian, au fost înglobate capiteluri sau pietre cu inscripții datând din secolul III) . O parte din aceste vestigii an­tice, de o neprețuită valoare — relevată, de altfel, nu numai de C.­ISMAILEANU (Continuare în pag­­i­n­a) ATITUDINI

Next