Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)
1971-09-15 / nr. 7177
p > A PROLETARI DIN TOATE TARILE, INITIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7177 Miercuri, 15 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani in spiritul scrisorii tovarășului IlCOLM CEAUȘESCU lucrătorii ogoarelor au înalta datorie patriotică LA STRUNGA LA TIMP, FARA PIERDERI, RECOLTELE DE TOAMNĂ Oamenii muncii din agricultura județului nostru, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, lucrează cu entuziasm, cu o înaltă răspundere pentru traducerea in viață a prețioaselor indicații pe care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le-a formulat în scrisoarea adresată oamenilor muncii din agricultură. In aceste zile, în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județul nostru se muncește la recoltatul, transportul și depozitarea produselor de toamnă. Trebuie să arătăm insă că nu peste Scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu lucrătorilor de pe ogoare, organizațiilor de partid de la sate a creat un puternic sti tot sunt folosite posibilitățile existente, că sunt unități în care nu se muncește în spiritul sarcinilor de înaltă răspundere reieșite din scrisoarea secretarului general al partidului. Raidul nostru prin mai multe unități agricole își propune să scoată in evidență îndeosebi neajunsurile, importantele rezerve ce există și care se impune a fi folosite cu maximum de operativitate, pentru urgentarea lucrărilor de recoltare în toate unitățile agricole de stat și cooperatiste. v . . undeni privind participarea la muncă și urgentarea ritmului de stringere a recoltelor. La PETROȘANI, de pildă, alături de cele î combine echipate cu dispozitive speciale lucrează și 8# de cooperatori la recoltatul Horii-soarelui. Ca urmare, intr-un termen scurt a fost strînsă recolta pe mai bine de 150 de hectare, mari cantități fiind expediate direct la baza de recepție. Și la cultura porumbului recolta a fost strînsă pină acum de pe mai bine de 100 de hectare. Poate că suprafața de porumb recoltată ar fi putut fi mult mai mare dacă și secția de mecanizare condusă de Gheorghe Samoilă s-ar fi preocupat pentru a pune în stare de funcțiune combina C.T. 2 K existentă in unitate. Cu acest lucru au fost de acord toți cooperatorii. Ceea ce ni s-a părut demn de subliniat a fost faptul că atit președintele cooperativei agricole, Nicolae Buciucil și inginerul șef Constantin Neagu urmăresc manent pe teren modul cum perse concretizează sarcinile stabilite in planul de muncă. Acest lucru creează in rândul oamenilor o responsabilitate mărită pentru realizarea in timpii optimi a lucrărilor agricole actuale. La TUFANI, aflăm de la Barbu St. MIHAI (Continuare in pag. a III-a) Organizare, responsabilități precise, măsuri operative — așa trebuie acționat ziua și noaptea! r „Se va asigura folosirea tuturor mijloacelor de transport și a mijloacelor mecanice și mobilizarea întregii forțe de muncă pentru recoltarea, transportul și depozitarea produselor agricole de toamnă (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și cartofi etc.), intr-un termen scurt și fără pierderi. Se vor organiza întrajutorarea între unități, precum și acțiuni de muncă patriotică cu participarea elevilor, studenților, salariaților din întreprinderi și instituții.“ (Din scrisoarea adresată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU oamenilor muncii din agricultură) La CA.P. Cerchezii se adună recolta bogată de floarea-soarelui. Foto : I BUNG AU Oameni înaintați, educați la înalta școală a muncii UCENICA DE Wiu TRECUI A AJUNS SAI STRUCTOARE Întreprinderea integrată de lună este o unitate de producție nouă, una dintre cele mai tinere componente ale tinerei industrii constănțene. Și, în mod firesc, nici vîrsta colectivului nu atinge anii maturității. Cu toate acestea seriozitatea, spiritul responsabil — în ultimă instanță, maturitatea — de care dau dovadă țesătoarele, filatoarele, mecanicii, inginerii, maiștrii, întregul colectiv al întreprinderii își găsește exprimarea în modul în care acesta înțelege să-și îndeplinească sarcinile de producție, în exemplul pe care mulți dintre salariații de la „Integrată‘‘ îl dau la locul lor de muncă. Elena Chirică este unul dintre ele. Nu are decât doi ani de stagiu în întreprindere, iar muncitoare calificată e doar din 1970, când a urmat un curs de scurtă durată, învățînd la locul de muncă meseria de țesătoare. Șase luni nu e prea mult, dar tînăra Elena Chirică a pus de la început sîrguință și conștiinciozitate în învățătură. De altfel, conștiinciozitatea deosebită, grija pentru a face totul cum trebuie, o caracterizează și acum în activitatea pe care o desfășoară. La conducerea secției de țesătorie, la organizația U.T.C. și comitetul sindicatului ca și la conducerea întreprinderii toată lumea are o părere deosebit de despre această fată de 21 bună de ani, care reușește, nu numai să-și îndeplinească sarcinile de producție, să-și depășească planul și să dea numai țesături de calitate foarte bună, dar să-și ajute și tovarășele de muncă. Le instruiește pe cele mai puțin familiarizate cu producția, le face atente pe cele care nu iau întotdeauna în serios îndatoririle ce le revin. Și la fel de firesc este ca ea să se ocupe de formarea tinerelor ucenice care acum învață meseria de țesătoare. Nu-i ușor să fii instructor cind ești atît de tînăr , e nevoie ca exemplul personal să mobilizeze pe cei din jur. Și Elena Chirică dovedește, prin munca și realizările sale, că merită încrederea ce i s-a acordat. ț ! Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. in ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Nationale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămintului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Opt mii de elevi la muncă voluntarpatriotica Peste 8.000 de elevi din școaie generale și liceele teoretice și de specialitate au plecat la strângerea recoltelor de toamnă in întreprinderile agricole de stat ale județului, la Fabrica ..Alunea" Ovidiu, la executarea diferitelor lucrări pe șantierele de construcții de T.C.L. Constanța. Timp de o lună , tineri din toate organizațiile U.T.C. din școli isi vor aduce contribuția lor de hărnicie la întregirea rezultatelor obținute de oamenii muncii de pe ogoare și de pe șantiere. Alături de ei vor munci în fiecare duminică alte sute de tineri din celelalte organizații U.T.C. de la orașe și sate. I SUNA CLOPOȚELUL ! DIN NOU LA ȘCOALĂ Porțile școlilor s-au deschis larg, mii de copii, îmbrăcați in uniformele pregătite de mîini grijulii, au călcat pragurile claselor. Mirosind a var proaspăt, cu luciul tablei sclipind ca oglinda, încăperile școlilor în care au deslușit tainele literelor seci de generații, ca și celelalte, mai mari, mult mai multe, mai luminoase, de-o virstă cu elevii de-acum, își primesc cu generozitate oaspeții. Aproape un sfert din populația județului nostru trăiește, emoția acestui început de an școlar. 100.000 de elevi de toate vîrstele, începind cu cei care astăzi cunosc poate cea mai frumoasă zi din viața unui om — prima zi de școală, și sfîrșind cu cei care în anul viitor nu-și vor mai ocupa locurile în băncile știute, cei pe care aripile tinere și puternice îi vor înălța spre alte culmi de lumină și adevăruri ce se cer cercetate cu migală, sunt stăpîniți de emoția începutului, de dorința nestăvilită de a afla, de a înțelege, de a construi. Aproape un sfert din locuitorii județului merg la școală. Putem astăzi s-o spunem cu siguranța și tonul firesc cu care ne-am obișnuit, în acești ani din urmă să ne enumerăm victoriile. Dar ce energie uriașă clocotește în această „centrală“ a societății care este școala ! Cite inteligente își văd deschise prin paginile cărților, drumul spre lumină, cite va _cații, cite pasiuni -se descoperă pe băncile fără de care nici nu ne putem închipui viața pe care o ducem ! Ne-am obișnuit, în ultimii ani, să ne enumerăm victoriile cu glasul liniștit al omului sigur. Ni se par firești, și n-avem timp să zăbovim admirîndu-le. Dar astăzi, amestecați în fluviul viu al miilor de copii ce se-ndreaptă spre școlile noastre, ascultîndu-le glasurile, am simțit mai bine ca oricind ce-nseamnă dreptul la lumină — dreptul la un viitor de speranțe-mplinite. Și să le urăm tuturor speranțelor noastre din băncile școlilor, astăzi, succes și drum bun pe cărările noului an școlar ! Vizita delegației Partidului Conservator din Marea Britanie în municipiul Constanța în cursul zilei tie ieri, delegația Partidului Conservator din Marea Britanie, alcătuită din baronesa Emmetel Amberley, membră a Camerei lorzilor, președinta Biroului relațiilor externe al partidului, și sir Michael Frash, prim - locțiitor al președintelui partidului, care se află în țara noastră la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, au fost oaspeți ai litoralului, însoțiți de ing. Ion Tudor, primvicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Constanța, membrii delegației au vizitat stațiunile de pe litoral, Muzeul arheologic, Edificiul roman cu mozaic și întreprinderea agricolă de stat Murfaflar. El vînzătorul, NOI cumpărătorii. El frizerul, el medicul. NOI clienții. NOI, masa intrușilor — după ei. NOI cei care trebuie să ne plecăm, să-i rugăm frumos, să le „înmuiem" cerbicia, aroganța, tupeul cu o parte din venitul nostru, adaus nemuncit la VENITUL lor, să super plătim CIUBUC. De ce, cum, în virtutea cărei mentalități, a cărei concepții ? Intri in magazin să cumperi, să fii servit. Nu-i vina dumitale, tovarășe, că ești cumpărător și eu atit mai mult n-ai nici un amestec în faptul că dumnealui este vânzător Așadar, intri în magazin, ceri să ți se ofere marfa. Linii vinzători insă, ori se uită, ori nu se uită la tine (efectul este același) . IN GENERAL NU TE AUDE. Altceva ar fi dacă te-ar... cunoaște. Repeți cererea și exact in clipa aceea se întoarce spre raft. Mai încerci o dată și rudă o dată. De-abia cind nervii-ți sunt încordați la maximum se întoarce spre tine, arborînd arogant o falsă amabilitate. Cu asta ești „înmuiat“, pus la punct, să nu cumva să te simți stăpân pe banii tăi, să nu îndrăznești cumva să-ți alegi ce poftești din rafturile LUI. Din răftulețele acestea care i-au adus mașinuța, csere l-au ajutat să agonisească și ceva bani pentru căscioara pe care și-a contractat-o în cartierul... Reacționezi ? De cele mai multe ori nu ! Pentru că, exact in clipa cind i-ai spus ce dorești, a apărut in spate cunoștința, amatorul de cîștiguri fără muncă, probabil frizerul, probabil ospătarul, care-i strecoară, 25 pe sub tejghea, iar vînzătorul te-a uitat ca pe un nimic. N-am văzut în nici unul din magazinele noastre un caz cind ciubucarii să fie luați de guler, să fie făcuți să intre ia pămint. Tac EU, taci TU, tace EL și, automat, ciubucarul acționează, atentează la buzunarul nostru. Stai la rind, la medic. Ai un număr de ordine, l-ai fixat și>r cel dinaintea ta. Dar vine El,, probabil vînzătorul care te-a mai sfidat de câteva ori și intră fără rind. Nici nu se uită, sau dacă o face, este numai intenția de a-i remarca, tupeul de a fi văzut cine este el. Și doctorul nu-1 dă afară, nu-1 pune la punct, pentru că silit și unii doctori ciubucari, sunt și doctori care dau și care iau ciubuc. Opinia TA, opinia MBA, opinia LUI nu și-a spus cuvântul, nu a intervenit să vadă cine este cel ce intră peste rând, cine este cel care obține cind vrea și chiar cind nu vrea un certificat de scutire medicală, să condamne pe loc, să ardă cu bisturiul asemenea mentalități. Am scris aceste rânduri în locul unei invitații la reflecție. Ospătarul nu-ți dă lista de prețuri și te „încarcă“ dublu- Vînzătorul nu-ți prezintă marfa dacă nu te cunoaște. Medicul te expediază imediat în favoarea „omului“ de peste rând- Profesorul este în stare să-ți dea ani în șir meditații contra cost la domiciliu. Să ne înțelegem bine, în toate cazurile amintite nu-i vorba decât de falsul ospătar, falsul vânzător, frizer, medic sau profesor, despre ciubucarul care nu și-a ales aceste meserii onorabile, de altfel, decit cu gândul la venituri fără muncă, cu tupeul de a atenta cu neobrăzare la buzunarul colectivității. Dar, tocmai pentru că sunt și asemenea oameni nu trebuie să-i tolerăm, nu trebuie să le mai permitem să ne buzunărească. Am scris aceste rânduri ca O INVITAȚIE LA OPINIE, LA AIFIUDINE ÎMPOTRIVA AMATORILOR DE CIȘTIGURI FARA MUNCA, împotriva celor puși pe căpătuială pe spinarea MEA, a TA, a LUI. In virtutea spiritului de dreptate, cinste și echitate socială, promovate cu consecvență de societatea pe care o clădim, a legilor pe care le-am votat eu, tu și el. NOI, statul socialist, nu ne putem îngădui să mai tolerăm asemenea mentalități, asemenea acte reprobabile, rușinoase, specifice omului cavernelor, unei societăți de mult apuse. Totul este posibil dacă opinia mea, dacă opinia ta și opinia lui vor fi necruțătoare, dacă vom opera cu bisturiul combativității intransigente, în oricare din împrejurările pe care le-am descris mai sus. SĂ-L FACEM PE CIUBUCAR — oricine ar fi el și în oricare domeniu s-ar manifesta — SA INTRE IN PAMÎNT DE IU ȘI VIE. Nicolae CONSTANTIN Opinia mea, opinia ta, opinia lui Să-l facă pe ciubucar să intre in pămint de rușine I