Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)

1971-09-15 / nr. 7177

p > A PROLETARI DIN TOATE TARILE, INITI­VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7177 Miercuri, 15 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani in spiritul scrisorii tovarășului IlCOLM CEAUȘESCU lucrătorii ogoarelor au înalta datorie patriotică LA STRUNGA LA TIMP, FARA PIERDERI, RECOLTELE DE TOAMNĂ Oamenii muncii din agricultu­ra județului nostru, sub îndruma­rea organelor și organizațiilor de partid, lucrează cu entuziasm, cu o înaltă răspundere pentru tra­ducerea in viață a prețioaselor indicații pe care secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le-a formulat în scri­soarea adresată oamenilor mun­cii din agricultură. In aceste zile, în unitățile agri­cole de stat și cooperatiste din județul nostru se muncește la re­coltatul, transportul și depozita­rea produselor de toamnă. Tre­buie să arătăm insă că nu peste Scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu lucrătorilor de pe ogoare, organizațiilor de partid de la sate a creat un puternic sti­ tot sunt folosite posibilitățile e­­xistente, că sunt unități în care nu se muncește în spiritul sarci­nilor de înaltă răspundere reie­șite din scrisoarea secretarului general al partidului. Raidul nostru prin mai multe unități agricole își propune să scoată in evidență îndeosebi ne­ajunsurile, importantele rezerve ce există și care se impune a fi folosite cu maximum de operati­vitate, pentru urgentarea lucrări­lor de recoltare în toate unități­le agricole de stat și cooperatis­te. v . . undeni privind participarea la muncă și urgentarea ritmului de stringere a recoltelor. La PETRO­ȘANI, de pildă, alături de cele î combine echipate cu dispozitive speciale lucrează și 8# de coope­ratori la recoltatul Horii-soarelui. Ca urmare, intr-un termen scurt a fost strînsă recolta pe mai bine de 150 de hectare, mari cantități f­iind expediate direct la baza de recep­ție. Și la cultura porumbului re­colta a fost strînsă pină acum de pe mai bine de 100 de hectare. Poate că suprafața de porumb re­coltată ar fi putut fi mult mai ma­re dacă și secția de mecanizare condusă de Gheorghe Samoilă s-ar fi preocupat pentru a pune în­­ stare de funcțiune combina C.T. 2 K e­­xistentă in unitate. Cu acest lucru au fost de acord toți cooperatorii. Ceea ce ni s-a părut demn de subliniat a fost faptul că atit pre­ședintele cooperativei agricole, Ni­cola­e Buciu­­cil și inginerul șef Constantin Neagu urmăresc manent pe teren modul cum per­se concretizează sarcinile stabilite in planul de muncă. Acest lucru creează in rândul oamenilor o res­ponsabilitate mărită pentru reali­zarea in timpii optimi a lucrărilor agricole actuale. La TUF­ANI, aflăm de la Barbu St. MIHAI (Continuare in pag. a III-a) Organizare, responsabilități precise, măsuri operative — așa trebuie acționat ziua și noaptea! r „Se va asigura folosirea tuturor mijloacelor de tran­sport și a mijloacelor mecanice și mobilizarea întregii forțe de muncă pentru recoltarea, transportul și de­pozitarea produselor agricole de toamnă (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și cartofi etc.), in­tr-un termen scurt și fără pierderi. Se vor organiza întrajutorarea între unități, precum și acțiuni de mun­că patriotică cu participarea elevilor, studenților, sa­lariaților din întreprinderi și instituții.“ (Din scrisoarea adresată de tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU oame­nilor muncii din agricultură) La C­A.P. Cerchezii se adună recolta bogată de floarea-soarelui. Foto : I BUNG AU Oameni înaintați, educați la înalta școală a muncii UCENICA DE Wiu­ TRECUI A AJUNS SAI STRUCTOARE Întreprinderea integrată de lună este o unitate de producție nouă, una dintre cele mai ti­nere componente ale tinerei in­dustrii constănțene. Și, în mod firesc, nici vîrsta colectivului nu atinge anii maturității. Cu toate acestea seriozitatea, spiri­tul responsabil — în ultimă in­stanță, maturitatea — de care dau dovadă țesătoarele, filatoa­rele, mecanicii, inginerii, mai­ștrii, întregul colectiv al între­prinderii își găsește exprimarea în modul în care acesta înțe­lege să-și îndeplinească sarci­nile de producție, în exemplul pe care mulți dintre salariații de la „Integrată‘‘ îl dau la lo­cul lor de muncă. Elena Chirică este unul dintre ele. Nu are de­cât doi ani de stagiu în între­prindere, iar muncitoare califi­cată e doar din 1970, când a ur­mat un curs de scurtă durată, învățînd la locul de muncă­­ me­seria de țesătoare. Șase luni nu e prea mult, dar tînăra Elena Chirică a pus de la început sîrguință și conștiin­ciozitate în învățătură. De altfel, conștiinciozitatea deosebită, grija pentru a face totul cum trebuie, o caracteri­zează și acum în activitatea pe care o desfășoară. La conduce­rea secției de țesătorie, la or­ganizația U.T.C. și comitetul sindicatului ca și la conduce­rea întreprinderii toată lumea are o părere deosebit de despre această fată de 21 bună de ani, care reușește, nu numai să-și îndeplinească sarcinile de producție, să-și depășească pla­nul și să dea numai țesături de calitate foarte bună, dar să-și ajute și tovarășele de muncă. Le instruiește pe cele mai pu­țin familiarizate cu producția, le face atente pe cele care nu iau întotdeauna în serios înda­toririle ce le revin. Și la fel de firesc este ca ea să se ocupe de formarea tinerelor ucenice care acum învață meseria de țesătoare. Nu-i ușor să fii in­structor cind ești atît de tînăr , e nevoie ca exemplul personal să mobilizeze pe cei din jur. Și Elena Chirică dovedește, prin munca și realizările sale, că merită încrederea ce i s-a acor­dat. ț ! Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. in ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții cen­trale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R a dez­bătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socia­liste de stat — îmbunătățit în urma dezba­terii publice; proiectul legii cu privire la gos­podărirea fondurilor fixe, resurselor materia­le și aprovizionarea tehnico-materială; pro­iectul decretului privind siguranța în func­ționare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul de­cretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Teh­­nico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Con­siliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ho­­­tărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Natio­nale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri pri­vind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămintului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii in­dicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a so­luționat alte probleme ale activității curente. Opt mii de elevi la muncă voluntar­patriotica Peste 8.000 de elevi din șco­aie generale și liceele teore­tice și de specialitate au ple­cat la strângerea recoltelor de toamnă in întreprinderile a­­gricole de stat ale județului, la Fabrica ..Alunea" Ovidiu, la executarea diferitelor lucrări pe șantierele de construcții d­e T.C.L. Constanța. Timp de o lună , tineri din toate or­ganizațiile U.T.C. din școli isi vor aduce contribuția lor de hărnicie la întregirea rezulta­telor obținute de oamenii muncii de pe ogoare și de pe șantiere. Alături de ei vor munci în fiecare duminică alte sute de tineri din celelalte or­ganizații U.T.C. de la orașe și sate. I SUNA CLOPOȚELUL­ ! DIN NOU LA ȘCOALĂ Porțile școlilor s-au des­chis larg, mii de copii, îm­brăcați in uniformele pregă­tite de mîini grijulii, au căl­cat pragurile claselor. Miro­sind a var proaspăt, cu lu­ciul tablei sclipind ca oglin­da, încăperile școlilor în ca­re au deslușit tainele litere­lor seci de generații, ca și celelalte, mai mari, mult mai multe, mai luminoase, de-o vi­rstă cu elevii de-a­­cum, își primesc cu genero­zitate oaspeții. Aproape un sfert din populația județului nostru trăiește, emoția aces­tui început de an școlar. 100.000 de elevi de toate vîr­­stele, începi­nd cu cei care astăzi cunosc poate cea mai frumoasă zi din viața unui om — prima zi de școală, și sfîrșind cu cei care în anul viitor nu-și vor mai ocupa locurile în băncile știute, cei pe care aripile tinere și pu­ternice îi vor înălța spre al­te culmi de lumină și ade­văruri ce se cer cercetate cu migală, sunt stăpîniți de e­­moția începutului, de dorin­ța nestăvilită de a afla, de a înțelege, de a construi. Aproape un sfert din lo­cuitorii județului merg la școală. Putem astăzi s-o spunem cu siguranța și to­nul firesc cu­ care ne-am o­­bișnuit, în acești ani din ur­mă să ne enumerăm victorii­le. Dar ce energie uriașă clo­cotește în această „centrală“ a societății care este școala ! Cite inteligente își văd des­chise prin paginile cărților, drumul spre lumină, cite va­ _­cații, cite pasiuni -se desco­peră pe băncile fără de ca­re nici nu ne putem închi­pui viața pe care o ducem ! Ne-am obișnuit, în ultimii ani, să ne enumerăm victo­riile cu glasul liniștit al o­­mului sigur. Ni­ se par fi­rești, și n-avem timp să ză­bovim admirîndu-le. Dar as­tăzi, amestecați în fluviul viu­ al miilor de copii ce se-ndreaptă spre școlile noastre, ascultîndu-le gla­surile, am simțit mai bine ca oricind ce-nseamnă drep­tul la lumină — dreptul la­­ un viitor de speranțe-mpli­­nite. Și să le urăm tuturor speranțelor noastre din băn­cile școlilor, astăzi, succes și drum bun pe cărările noului an școlar ! Vizita delegației Partidului Conservator din Marea Britanie în municipiul Constanța în cursul zilei tie ieri, delegația Partidului Conservator din Marea Britanie, alcătuită din baronesa Emmet­el Amberley, membră a Camerei lorzilor, președinta Bi­roului relațiilor externe al parti­dului, și sir Michael Frash­, prim - locțiitor al președintelui partidu­lui, care se află în țara noastră la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, au fost oaspeți ai litoralului, însoțiți de ing. Ion Tudor, prim­­­vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular­­ jude­țean Constanța, membrii delegației au vizitat stațiunile de pe litoral, Muzeul arheologic, Edificiul roman cu mozaic și întreprinderea agri­colă de stat Murfaflar. El vînzătorul, NOI cumpărăto­rii. El frizerul, el medicul. NOI clienții. NOI, masa intrușilor — după ei. NOI cei care trebuie să ne plecăm, să-i rugăm frumos, să le „înmuiem" cerbicia, arogan­ța, tupeul cu o parte din venitul nostru, adaus nemuncit la VE­NITUL lor, să super plătim CIU­BUC. De ce, cum, în virtutea că­rei mentalități, a cărei concep­ții ? Intri in magazin să cumperi, să fii servit. Nu-i vina dumitale, tovarășe, că ești cumpărător și eu atit mai mult n-ai nici un ames­tec în faptul că dumnealui este vânzător­ Așadar, intri în maga­zin, ceri să ți se ofere marfa. Li­nii vinzători insă, ori se uită, ori nu se uită la tine (efectul este același) . IN GENERAL NU TE AUDE. Altceva ar fi dacă te-ar... cunoaște. Repeți cererea și exact in clipa aceea se întoarce spre raft. Mai încerci o dată și rudă o dată. De-abia cind nervii-ți sunt încordați la maximum se întoar­ce spre tine, arborînd arogant o falsă amabilitate. Cu asta ești „înmuiat“, pus la punct, să nu cumva să te simți stăpân pe ba­nii tăi, să nu îndrăznești cumva să-ți alegi ce poftești din raftu­rile LUI. Din răftulețele acestea care i-au adus mașinuța, csere l-au a­jutat să agonisească și ceva bani pentru căscioara pe care și-a contractat-o în cartierul... Reacționezi ? De cele mai mul­te ori nu ! Pentru că, exact in clipa cind i-ai spus ce dorești, a apărut in spate cunoștința, ama­torul de cîștiguri fără muncă, probabil frizerul, probabil ospă­tarul, care-i strecoară, 25 pe sub tejghea, iar vînzătorul te-a uitat ca pe un nimic. N-am văzut în nici unul din magazinele noastre un caz cind ciubucarii să fie luați de guler, să fie făcuți să intre ia pămint. Tac EU, taci TU, tace EL și, automat, ciubucarul acționea­ză, atentează la buzunarul nos­tru. Stai la rind, la medic. Ai un număr de ordine, l-ai fixat și­­>r cel dinaintea ta. Dar vine El,, probabil vînzătorul care te-a mai sfidat de câteva ori și intră fără rind. Nici nu se uită, sau dacă o face, este numai intenția de a-i remarca, tupeul de a fi vă­zut cine este el. Și doctorul nu-1 dă afară, nu-1 pune la punct, pentru că silit și unii doctori ciubucari, sunt și doctori care dau și care iau ciubuc. Opinia TA, opinia MBA, opinia LUI nu și-a spus cuvântul, nu a intervenit să vadă cine este cel ce intră peste rând, cine este cel care obține cind vrea și chiar cind nu vrea un certificat de scutire medicală, să condamne pe loc, să ardă cu bisturiul asemenea mentalități. Am scris aceste rânduri în locul unei invitații la reflecție. Ospă­tarul nu-ți dă lista de prețuri și te „încarcă“ dublu- Vînzătorul nu-ți prezintă marfa dacă nu te cunoaște. Medicul te expediază imediat în favoarea „omului“ de peste rând- Profesorul este în sta­re să-ți dea ani în șir meditații contra cost la domiciliu. Să ne înțelegem bine, în toate cazurile amintite nu-i vorba decât de fal­sul ospătar, falsul vânzător, fri­zer, medic sau profesor, despre ciubucarul care nu și-a ales aces­te meserii onorabile, de altfel, decit cu gândul la venituri fără muncă, cu tupeul de a atenta cu neobrăzare la buzunarul colecti­vității. Dar, tocmai pentru că sunt și asemenea oameni nu tre­buie să-i tolerăm, nu trebuie să le mai permitem să ne buzună­­rească. Am scris aceste rânduri ca O INVITAȚIE LA OPINIE, LA A­­IFI­UDINE ÎMPOTRIVA AMA­TORILOR DE CIȘTIGURI FARA MUNCA, împotriva celor puși pe căpătuială pe spinarea MEA, a TA, a LUI. In virtutea spiritului de drep­tate, cinste și echitate socială, promovate cu consecvență de societatea pe care o clădim, a le­gilor pe care le-am votat eu, tu și el. NOI, statul socialist, nu ne putem îngădui să mai tolerăm a­­s­em­en­ea mentalități, asemenea acte reprobabile, rușinoase, spe­cifice omului cavernelor, unei societăți de mult apuse. Totul este posibil dacă opinia mea, da­că opinia ta și opinia lui vor fi necruțătoare, dacă vom opera cu bisturiul combativității intransi­gente, în oricare din împrejură­rile pe care le-am descris mai sus. SĂ-L FACEM PE CIUBU­CAR — oricine ar fi el și în ori­care domeniu s-ar manifesta — SA INTRE IN PAMÎNT DE IU ȘI VI­E. Nicolae CONSTANTIN Opinia mea, opinia ta, opinia lui Să-l facă pe ciubu­car să intre in păm­int de rușine I

Next