Dobrogea Nouă, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7218-7242)
1971-11-25 / nr. 7238
ÎNCHEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI IOSIP BROZ TITO ÎN ȚARA NOASTRĂ Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută in țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întimpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist mân, președintele Consiliului Rede Slat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.. Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. în vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Genial Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele in funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu —„ Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“. Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau rămas bun de la conducătorii de partid și de stat români. înainte de despărțire, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării aplaudă, ovaționează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele și popoarele celor două țări, în aplauzele mulțimii, trenul special cu care călătorește tovarășul Iosip Broz Tito părăsește gara Timișoara, indreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe solii poporului iugoslav. Fână la punctul de frontieră Stamora-Moravița, tovarășul Broz Tito și ceilalți oaspeți Iosip au fost însoțiți de tovarășii Ilie Veredeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Telescu, membru supleant al Mihai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, președintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. ☆ întîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o noua și remarcabilă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita in Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, diind o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat intreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat preal Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Rau Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Coamitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.S., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.S, Busan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Voroneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier la Secreitariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțnu constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate , in aprecierea evenimentelor care au loc in viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței in problemele securității europene, exprimindu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile in vederea acestei conferințe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești și internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. TOASTURILE ROSTITE LA DINEUL OFERIT ÎN ONOAREA PREȘEDINTELUI IOSIP OROZ TITO (in pagina a lii-a) Vizita în întreprinderi timișorene la cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea industria linii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Brediei, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atîte în țară cit și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea in întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ovaționează pentru prietenia frățească româno-iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare uzinei — sculărie, bobinaj, monataj. Construită și dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, in peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate in prezent în 37 de țări. întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate in serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și inginerii aflați în halele de producție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobindite in înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxistleninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute și realizate de specialiștii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeților. în discuțiile dintre oaspeți și gazde se arată că larga acțiune de modernizare și diversificare a fabricației, extinderea acțiunii de autoutilaje a contribuit la creșterea spectaculoasă a volumului producției și productivității muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producției, la sporirea eficienței activității în general. în cincinalul trecut, volumul producției a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor“ Timișoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 și 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producție valorică a anului 1948. Oaspeții iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producție, de caracteristicile viilor mașini și utilaje, de activitatea pe care o desfășoară comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeților li se prezintă in continuare, în cadrul unei expoziții organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază și derivata ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej: (Continuare în pag. a III-a) FERMA UNDE MUNCESC O SUTĂ DE COOPERATORI O experiență înaintată în dezvoltarea zootehniei la C. A. P. Negru Vodă De departe se văd căpițele cu fin, glugile de coceni, bine vietuite, construcțiile zootehnice ale fermei. Aici, la marginea comunei, departe de sediu și foarte aproape de culturile furajere, aici a fost amplasată ferma de taurine a cooperativei agricole de producție Negru Vodă. O sută de cooperatori, o sută de oameni de nădejde, prezenți în fermă 365 de zile pe an, se preocupă să obțină UN MILION DE LITRI DE LAPTE, producția marfă planificată pentru primul an al acestui cincinal. Să știi să ții furajele în mină! Ordinea în care sunt depozitate furajele pentru iarnă iese cu atât mai mult în evidență cind intri în parcul din apropierea grajdurilor. PETRE BELU, ajutorul șefului de fermă, răspunde de producerea, depozitarea și administrarea furajelor, cum s-ar spune, prin mina lui trece tot ceea ce intră în ieslea animalelor. Ne vorbește despre proiectul de lege pentru organizarea producerii și folosirii raționale a nutrețurilor. — Totul se rezumă la obținerea unor producții mari, la a ști să ții furajele in mină. Noi am însilozat 1.500 tone de porumb verde, am depozitat 550 tone paie și 520 tone fin — din care 90 tone lucerna, în exclusivitate pentru viței, precum și 2.000 tone de coceni. Am împărțit toate aceste furaje în 7 părți, corespunzător celor 7 luni de stabulație, iar fiecare din cele 7 părți au fost împărțite in 4, corespunzător săptămînilor. Nu putem avea nici o surpriză, din punctul de vedere al cantității, deoarece tot ceea ce avem ne ajunge exact pînă la 1 iunie. — Fără îndoială, s-a „umblat“ și la rații, la tainuri! — Toate vacile sunt grupate (fiind seama de starea fiziologică, vîrstă și producție — intervine medicul veterinar DAN VIZIREANU, șeful fermei. Celor cu o producție de peste 6 litri lapte pe zi le administrăm 10 kg porumb-siloz, 2 kg fin, furaje grosiere la discreție, tocate și saramurate, și 1 kg concentrate pe zi. Am organizat o bucătărie furajeră, unde tecăm, melasăm și saramurăm toate nutrețurile grosiere, o echipă de oameni ocupindu-se special de această treabă. — Există in unele locuri părerea că grosierele nu sunt consumate cu plăcere, că proporția concentratelor din rație este prea mică. — A existat și la noi această părere. Dar, de cind am înființat bucătăria furajeră, toate aceste nutrețuri sunt pregătite (măcinate și saramurate sau melasate) cu 24 de ore mai înainte, urmind ca după aceea să fie administrate în hrana animalelor. Cu citva timp in urmă îngrijitorii noștri, administrau concentratele dimineața, la prima mulsoare, la primul tain. în situația cind animalele mîncau ceea ce era mai bun la început, era și normal ca grosierele să nu mai fie consumate, după aceea, cu plăcere. Am schimbat această ordine a tainurilor și am rezolvat două lucruri esențiale : grosierele sunt consumate mult mai bine, iar concentratele sunt asimilate cu efect vizibil asupra producției de lapte și carne. Ceea ce am mai aflat aici este faptul că ferma are în administrare 557 ha pe care le insămințează cu furaje, că in planul de producție pe anul viitor s-a schimbat structura culturilor, în sensul că se va extinde lucerna pe încă 70 ha, sparceta pe 30 ha, iar porumbulsi roz se va cultiva pe 250 ha, cu 100 ha mai mult ca în acest an. O suprafață de 200 ha va fi insămințată cu culturi duble. Pe lingă aceasta, in urma amplasării mai judicioase a culturilor furajere, a fertilizării terenului, s-au prevăzut producții mult mai mari ca in acest an și există garanția că elee vor fi realizate. Prăsila proprie — baza viitoarelor turme In condițiile unei ferme cu un total de peste 1.300 capete taurine, Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a 11-a) ADUNAREA ACTIVULUI COMITETULUI ORĂȘENESC DE PARTID MEDGIDIA TELEGRAMA In cadrul măsurilor stabilite de Comitetui județean de partid pentru traducerea în viață a programului de educație comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, ieri a avut loc la Medgidia adunarea Comitetului orășenesc de partid cu activul. La adunare a participat tovarășul Vasile VILCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, care a vorbit despre importanța excepțională a documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. și a programului stabilit, subliniind sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid din orașul Medgidia în lumina acestor documente. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost aprobată o telegramă trimisă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se exprimă adeziunea unanimă, hotărîrea comuniștilor, a oamenilor muncii din orașul Medgidia pentru realizarea sarcinilor ce le revin din programul adoptat de partid, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Oamenii muncii din orașul Medgidia, in frunte cu comuniștii, sunt profund recunoscători Partidului Comunist Român pentru grija ce o poartă pentru destinele patriei și poporului nostru, iși exprimă totala lor adeziune față de măsurile stabilite de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, dau o înaltă apreciere modului profund partinic, revoluționar cu care conducerea partidului nostru se ocupă de formarea conștiinței comuniste a maselor. Aprobind în unanimitate programul multilateral al perfecționării etice și spirituale a omului, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizația orășenească de partid, și sub conducerea ei, toți oamenii muncii din orașul Medgidia vor munci cu înaltă răspundere, cu pasiune și fermitate revoluționară pentru înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea, pentru aplicarea în viață a politicii marxist-leniniste a partidului nostru, de formare și dezvoltare multilaterală a omului nou, in stare să ridice România pe culmile cele mai înalte ale progresului și civilizației. ACTIVUL COMITETULUI ORĂȘENESC DE PARTID MEDGIDIA DOCHERII CONSTANTENI, MEREU ÎN AVANS Docherii din portul Constanța, desfășoară în permanență o rodnică activitate. După cum am fost informați de către conducerea secției I exploatare portuară, colectivul acestei unități a înregistrat, în 10 luni din 1971, o depășire de 13,8 la sută a planului de tone trafic. Realizări peste prevederi au fost obținute și în ceea ce privește sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost și la alți indicatori de plan; în luna noiembrie, planul la zi la traficul portuar în zone manipulate înregistrează, de asemenea, o depășire de peste 3 procente. Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Cuvintul tovarășului Vasile Viicu Intilnirea de astăzi cu activul de partid din orașul Medgidia are loc la puțin timp după ce plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut problemele activității politico-ideologice, ale ridicării nivelului general al cunoașterii și educației socialiste a maselor, așezării relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. Aș vrea să subliniez, încă de la început, că Plenara Comitetului Central al partidului din 3—5 noiembrie constituie pentru noi toți o sinteză a experienței acumulate de partid pînă acum, a prilejuit îmbogățirea tezaurului marxist-leninist, a ridicat pe noi trepte capacitatea noastră de orientare conștientă, a prilejuit un moment de înaltă ținută teoretică și practică pentru întreaga activitate ideologică și de educație socialistă. Este locul să relev aici meritul excepțional al tovarășului Nicolae Ceaușescu care, cu spiritul său pătrunzător, profund analitic, cu înaltul simț al răspunderii pentru destinele socialismului în țara noastră, a definit la plenară rolul și însemnătatea muncii politico-ideologice în etapa actuală, elaborînd un complex de măsuri menite să restructureze calitativ vastul proces de formare a conștiinței socialiste, a unui om nou, conștient de înalta sa misiune de constructor al socialismului și comunismului; în continuare, aș dori să vă informez cu unele din principalele rezultate obținute în perioada parcursă în acest an de oamenii muncii din județul nostru. In acest sens, este bine să se cunoască că, pe județ, avem următoarea situație la îndeplinirea principalilor indicatori de plan, pe ultimele 10 luni ale acestui an: producția globală industrială — 101,1 la sută; producția marfă vindută și încasată — 102,2 la sută; productivitatea muncii — 100,4 la sută ; livrări de mărfuri la export — 87 la sută. După cum vedeți, acest indicator nu a fost realizat și o anumită contribuție la acest neajuns îl au și unele din unitățile industriale din orașul Medgidia care au sarcini de plan la export și nu le-au onorat. Investiții — 80,1 la sută. Și acest indicator nu a fost realizat satisfăcător; desfacerea de mărfuri cu amănuntul — 103,5 la sută. Din analiza atentă a principalilor indicatori de plan și a posibilităților de care dispunem, rezultă că se puteau obține rezultate mai bune, atit in sectoarele unde s-a realizat planul, dar îndeosebi la export, investiții și construcțiimontaj in antrepriză, unde sunt înregistrate importante rămâneri în urmă la care au contribuit și unități din Medgidia care nu și-au îndeplinit planul. Desigur, am obținut și obținem rezultate bune la toate domeniile de activitate, ca urmare a politicii realist-științifice a partidului, a creșterii capacității organizatorice și politice a organelor și organizațiilor de partid , dar, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu trebuie să uităm că în munca noastră au fost și mai sunt greșeli, că mai avem încă multe de făcut, că este necesar să analizăm întotdeauna într-un spirit critic și autocritic întreaga noastră activitate, dacă vrem să nu rămînem în urmă și să ținem mereu pasul cu dezvoltarea generală. Originea deficiențelor din activita(Comtinuare in pag. a III-a)