Dobrogea Nouă, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7270-7293)

1972-01-14 / nr. 7279

>• Bu­ C­OROAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7279 Vineri, 14 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani Un deziderat economic important — realizarea la timp a investițiilor Pe fiecare sonti si Un RITM RIDICAT de execuție, o ORGANIZARE SUPERIOARĂ a muncii Dezvoltarea economică pe care județul nostru o va cunoaște în acest al doilea an al cincina­lului ca și satisfacerea in mai bune condiții a unor cerințe de ordin social-cultural ale populației, sunt condiționate în mare măsură de realizarea in­tegrală a programului de investiții prevăzut. După cum se știe, planul pe 1971 la investiții a fost îndeplinit integral, ceea ce creează posibili­tăți pentru ca și­ in acest an activitatea de pe șantierele de construcții să se desfășoare la un nivel ridicat. Atit­­ de la bugetul statului, cit și din partea unor unități și organizații, au fost alocate în 1972 importante fonduri pentru construirea u­­nor obiective ce trebuie să fie gata în acest an sau în anii următori. îndeplinirea integrală a acestor sarcini impune organelor și orga­nizațiilor de partid, unităților be­neficiare de investiții, ca și între­prinderilor de construcții și pro­iectanților aplicarea din vreme­a tuturor măsurilor menite să asi­gure unn ritm ridicat de execuție încă din primele luni ale lui 1972. Trebuie să reamintim că, la con­sfătuirea organizată in luna no­iembrie 1971 de către Comitetul județean de partid, a fost stabilit un amplu plan de măsuri, cu res­ponsabilități precise pentru fie­care factor în parte, cu termene stricte de înfăptuire a măsurilor respective. In acest sens, princi­pala direcție în care trebuie să se acționeze, spre care trebuie concentrate eforturile, este aceea a urgentării lucrărilor la obiecti­vele de investiții ce trebuiau să fie gata in 1971 și care au rămas in restanță. Lucrări întârziate se află și la Trustul de construcții Industriale (complexul de porci și fabrica de nutrețuri combinate Poarta Albă , stația de uscat fu­raje verzi Dorobanțu; instalația de fluorură de aluminiu de la U.S.A.S. Năvodari), la T.C.L.C. (locuințe, complexul de legume și fructe, fabrica de brînzeturi Bă­­neasa, unele capacități la I.M.U. Medgidia), cit și la T.C.I.F. (iri­gații) sau I.C.H. (Export lemn, ma­gazii portuare), aceste ultime două unități înregistrând, de alt­fel, și nerealiza­rea planului anual de producție. După cum s-a stabilit în pla­nul de măsuri aprobat de biroul Comitetului județean de partid, pentru realizarea ritmică a inves­tițiilor din 1972, trebuie să se a­­sigure în acest trimestru mini­mum 20 la sută din volumul a­­nual de investiții și construcții­­montaj. Aceasta presupune ur­gentarea predării de către bene­ficiari a tuturor documentațiilor tehnice pentru lucrările din 1972, cu atit mai mult cu cit termenul stabilit a fost deja depășit, iar în­­tîrzierea punerii la dispoziția u­­nităților de construcții a proiec­telor de execuție le împiedică pe acestea să-și organizeze activita­tea, să lanseze comenzile de ma­teriale, să asigure forța de mun­că și utilajele necesare. 1972 în­seamnă, din punctul de vedere al activității de investiții — printre altele — terminarea etapei a II-a de extindere a portului Constanța, cu o capacitate de 2 milioane to­ne trafic anual, și începerea eta­pei a III-a de construcție , rein­trarea in exploatare a aeroportu­lui M. Kogălniceanu, după lucră­rile de modernizare la care este supus, ca și a poștei din stațiunea Mamaia — obiective de a căror realizare răspunde Ministerul Transporturilor și viilor. La rândul său, Telecomunica­Ministerul Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii și Apelor coor­donează importante lucrări de investiții (cuprinzînd atit amena­jări pentru irigații, cit și com­plexe zootehnice, capacități de producție alimentară etc.), ca și Ministerul Industriei Constructoa­re de Mașini (dezvoltare S.N.C. și I.M.U.M.), Ministerul Industriei Chimice (U.S.A.S. Năvodari, re­zervoare de petrol în port), Mi­nisterul Industriei Materialelor de Construcții, Ministerul Mine­lor, Petrolului și Geologiei, Minis­terul Energiei Electrice, precum și Consiliul popular județean. De a­­semenea, sarcini imediate revin și unităților aparținând Ministe­ru­(Continuare în pag. a II-a) 300 ha fertilizate Zilele acestea, la cooperati­va agricolă de producție de la Tuzla se desfășoară acțiu­nea de fertilizare a griului cu azotat de amoniu. A fost fer­tilizată cu avionul o suprafa­ță de 300 ha din cele 825 ha de griu. În 12 zile Anul 1972 a debutat cu bi­ne și la fermele de ovine ale I.A.S. M. Kogălniceanu. In pruncie 12 zile care s-au scurs din luna ianuarie, s-au înregistrat 1.000 de miei, ceea ce reprezintă aproape 70 sută din planul de fătări pre­ja văzut pe întregul an. Mențio­năm că e un început promi­țător dacă adăugăm faptul că lucrătorii fermelor de au realizat 122 miei la ovine 100 oi­ mame. Încă 20 hale de producție La ferma avicolă de selec­ție și cercetare nr. 7 Moșneni din cadrul I.A.S. „Avicola" Constanța, s-a stabilit ampla­samentul pentru încă 20 hale de producție cu o suprafață totală de 20.000 mp. Lucrări­le de construcții-m­ontaj ale noilor hale de producție vor începe în curînd. Pe marginea legilor adoptate recent de Marea Adunare Națională IMPULSURI NOI ALE INIȚIATIVEI ȘI SPIRITULUI GOSPODĂRESC Pag. a II-a Avantajele industrializării construcțiilor Pe șantierele Trustului de con­strucții locale Constanța, circa 92 la sută din lucrări sunt execu­tate prin metode industriale a­­vansate, eficiente : cofraje glisan­­­­te, cofraje metalice plane, pa­nouri mari și alte elemente pre­fabricate. Ponderea o dețin ele­mentele prefabricate — aproape 45 la sută din întregul volum al lucrărilor. Lucrătorii trustului, care sunt aprovizionați, în bună măsură, cu astfel de produse de către întreprinderea de prefabri­cate din Constanța, au trecut la producerea, in unități proprii, îndeosebi pentru construcțiile tu­ristice, de locuințe și zootehnice, a unor elemente prefabricate, în­tre care grinzi, colțare, fîșii pen­tru planșee etc. Ca urmare a introducerii și extinderii pe șan­tiere a tehnologiilor noi, produc­tivitatea muncii pe ansamblul Trustului a crescut în 1971 de a­­proape două ori față de 1968, realizîndu-se, totodată, o econo­mie la prețul de cost al lucră­rilor de aproape 6 milioane lei. Noi sortimente asimilate La întreprinderea de pre­lucrare a lemnului Constan­ța, o dată cu noul an, au fost introduse în fabricație de se­rie cîteva noi sortimente : cameră combinată „Marea Neagră“, camera combinată „Pescăruș", sufrageria „Mi­raj" și combina „Miraj". Se află, de asemenea, in faza de execuție a prototipului, două repere, necodificate încă — o bucătărie din P.F.L. laminat și o sufragerie. nstruirea activului de partid Zilele acestea, în satele jude­țului nostru au loc ședințe de instruire a activului de partid la nivel de comună. In co­munele Ciocârlia și Cobadin, principalele aspecte ce s-au ridicat în cadrul instruirilor vizau problemele actuale din domeniul vieții de partid, a U.T.C., sindicat și comitetelor de femei, probleme economice, de gospodărire și înfrumusețare a comunei etc. Printre alte pro­bleme mult discutate a fost răspunsul pe marginea chemării C.A.P. „Unirea“ din județul Ialomița privind creșterea și contractarea porcilor de către cetățeni cu sfătui. Adunarea generală a cooperatorilor din Topalu O hotârîre unanimă de a transpune în fapte măsurile inițiate de partid Așa s-a caracterizat adunarea generală a coo­peratorilor din Topalu care a avut loc ieri. S-a analizat activitatea desfășurată în anul trecut și s-au stabilit cu acest prilej cele mai corespunză­toare măsuri în vederea obținerii unor recolte tot mai mari în acest an. Atmosfera de lucru in care s-au desfășurat lu­crările a fost întregită de prezența in mijlocul oa­menilor a tovarășului Vasile VÎLCU, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid. Au partici­pat, de asemenea, la lucrări, tovarășii ing. Dan ȘERBU, directorul general al Direcției generale județene a agriculturii, ing. Gheorghe ANGHEL, vicepreședinte al Uniunii județene a C.A.P., con­ducătorii unităților contractante. O delegație de pionieri de la Școala generală din localitate a a­­dus salutul lor participanților la adunarea gene­rală, angajîndu-se în numele tuturor elevilor că vor invăța mai bine, ajutîndu-și, in timpul liber, părinții și frații la executarea lucrărilor agricole și la înfrumusețarea comunei. Darea de seamă prezentată de tovarășul Ni­­colae GAIDAGIU, președintele cooperativei agri­cole, a făcut o temeinică analiză asupra activității desfășurate în anul 1971 de consiliul de condu­cere, de întreaga masă de cooperatori și mecani­zatori. Dumitru ORUDU a prezentat apoi rapor­tul comisiei de revizie. In continuare, ing. Mar­gareta ROMAN a prezentat proiectul planului de producție pe anul 1972, angajamentele cooperato­rilor și măsurile tehnico-organizatorice, în vede­rea realizării unor producții tot mai bogate în sectoarele vegetal și animalier. Pe marginea materialelor prezentate au fost purtate ample dezbateri. Cooperatorii și mecani­zatorii care au luat cuvîntul au făcut o largă ge­neralizare a experienței pozitive, au criticat lip­surile și au venit cu propuneri valoroase de îm­bunătățire a muncii. (Continuare în pag. a III-a) PROIECTANTI SI CONSTRUCTORI DE UTILAJE, FATĂ ÎN FATĂ CU BENEFICIARII LOR Ședință de lucru organizată la Fabrica de ciment Medgidia din inițiativa biroului Comitetului județean de partid In ultima perioadă, Fabrica de ciment Medgidia a rămas în res­tanță cu cantități importante de ciment nerealizate față de preve­derile de plan. Una din cauzele de natură tehnico-organizatorică care au condus la o asemenea stare de lucruri constă in funcțio­narea necorespunzătoare a redac­toarelor de mare capacitate ce se produc la Uzina de utilaj greu „Progresul" Brăila. Deși între cele două unități au avut loc repetate contacte pentru găsirea celor mai bune soluții, funcționarea reduc­­toarelor în condiții optime nu și-a găsit încă deplina rezolvare. Ținînd seama de importanța pe care Fabrica de ciment Medgidia o are în industria materialelor de construcții, de aportul pe care ea trebuie să și-l aducă la îndepli­nirea planurilor de dezvoltare a economiei naționale, pentru ca a­­ceastă unitate să desfășoare o ac­tivitate care să justifice pe de­plin eforturile de investiții făcute pentru continua sa extindere modernizare, din inițiativa birou­și­lui Comitetului județean de par­tid a fost convocată o ședință de lucru la care au fost invitați re­prezentanți ai Ministerului Indus­triei Construcțiilor de Mașini și ai Ministerului Industriei Materiale­lor de Construcții, specialiștii ca­re au proiectat reductoarele, con­ducerea grupului de uzine de uti­laj greu și a uzinei producătoa­re. Eficiența acestei acțiuni, care a facilitat un dialog direct între fac­torii care concură la proiectarea, realizarea și exploatarea reduc­­torului (utilaj cu rol însemnat în procesul tehnologic de fabricare a cimentului) s-a vădit in primul rînd prin concluziile practice și măsurile adoptate pe loc, menite să îmbunătățească radical, din a­­cest punct de vedere, activitatea productivă de la fabrica de ci­ment. Specialiștii — Invitați și gazde — au urmărit în secțiile de producție funcționarea acestor uti­laje, au făcut observații compe­tente, pe baza cărora discuțiile purtate au permis elaborarea unor măsuri adecvate. La acestea își vor aduce contribuția atit institu­tul specializat de proiectări M.I.C.M., prin elaborarea unor so­al­luții constructive îmbunătățite, u­­zina producătoare care s-a anga­jat să respecte riguros procesele tehnologice de fabricare a reduc­­toarelor, să întărească controlul tehnic de calitate și să livreze be­neficiarilor numai utilaje de cea mai bună calitate, cit și Fabrica de ciment Medgidia, căreia îi re­vine sarcina de a asigura exploa­tarea corectă, respectând toate normele tehnice stabilite, de a or­ganiza eficient activitatea de în­treținere și reparații a reductoa­­rel­oir, ca de altfel a tuturor in­stalațiilor. Un ajutor deosebit îl va primi fabrica prin punerea la dis­poziție de către Uzinele „Progre­sul", precum și de către Centrala industriei lianților și azbocimen­tului Brașov, a unor reductoare de rezervă, ceea ce va crea posi­bilități ca rodajul parțial al unor subansamble și piese de schimb, în momentul înlocuirii lor, să se poată face la unitatea producătoa­re. Legat de aceasta trebuie men­ționat că C.I.S.A. Brașov au sprijinit până acum în suficientă a măsură unitatea sa din Medgidia în ceea ce privește repartizarea unor piese și subansamble cu ca­racteristici tehnice superioare, pe care le repartizează uzina brăilea­­nă, astfel incit reductoarele în ex­ploatare să fie echipate mai co­respunzător cu prilejul repara­țiilor și să li se asigure o funcțio­nare mai bună. Dat fiind faptul că U.U.G. „Pro­gresul“ este unicul furnizor de reductoare pentru toate fabricile de ciment din țară, rezolvările la care s-a convenit vor influența favorabil activitatea de producție din întregul sector al materiale­lor de construcții. Tocmai de a­­ceea, este nevoie ca C.I.S.A. Bra­șov să urmărească ca, în fiecare unitate din subordinea sa, să e­­xiste o evidență clară, pe bază de M. MACARIE G. STOIOVICI (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului VASILE VÎLCU îmi face o deosebită plăcere să particip din nou la adunarea ge­nerală a cooperatorilor din Topa­lu, acum cind faceți bilanțul­zultatelor obținute în anul ce re­trecut și stabiliți măsurile pentru a dezvoltarea cooperativei agricole în cel de al 2-lea an al actualului cincinal. Adunarea generală de astăzi are loc intr-o perioadă cind toți oamenii muncii din județul nostru, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, dezbat activitatea desfășurată in anul trecut, scot la iveală neajunsurile și adoptă măsuri corespunzătoare pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție pe acest an. Noi apreciem că rezultatele ob­ținute de cooperatorii din Topalu sînt bune și ele se datoresc, in primul rînd, eforturilor depuse de țăranii cooperatori și mecaniza­tori, care, sub îndrumarea și con­ducerea comitetului de partid, nu au precupețit eforturile și au par­ticipat efectiv la toate activitățile din cooperativa agricolă. Pentru rezultatele obținute, biroul Comi­tetului județean de partid vă fe­licită și vă urează ca in acest an să munciți și mai bine pentru ob­ținerea unor rezultate și mai bu­ne, pentru dezvoltarea continuă a cooperativei agricole. Tovarăși, Aș dori cu acest prilej să mă refer la cîteva probleme stabilite de conducerea partidului pentru dezvoltarea în continuare a agri­culturii cooperatiste, care să fie aplicate de organele și organizații­le de partid, de consiliile de con­ducere, de specialiști, de întreaga masă de membri cooperatori. Dumneavoastră cunoașteți că în activitatea cooperativelor agricole de producție au avut loc impor­tante schimbări economice, orga­nizatorice și sociale, ca urmare a dezvoltării proprietății obștești, creșterii și modernizării bazei teh­­nico-materiale, îmbunătățirii or­ganizării producției și a muncii, perfecționării relațiilor economi­­co-financiare ale cooperativelor agricole cu statul. Directivele Congresului al X- lea al P.C.R., ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, Hotărârea Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. din apri­lie 1971 și alte importante hotă­râri de partid și de stat au des­chis căi largi de dezvoltare a a­­griculturii socialiste în anii tualului cincinal și, totodată, ac­au adus noi reglementări în dome­niul agriculturii în general și în­deosebi în agricultura cooperatis­tă. In baza hotărîrii Plenarei Con­siliului Uniunii Naționale a C.A.P. s-a stabilit ca în luna februarie a.c. să aibă loc Congresul al II-lea al Uniunii Naționale care, pe baza unei ample analize a activității de până acum, va stabili noi măsuri pentru dezvoltarea în continuare a cooperativelor agricole. Aceas­ta va trebui să constituie pentru întreaga țărănime cooperatistă din județul nostru un prilej de mobi­lizare și participare la muncă pen­tru realizarea și depășirea sarci­nilor din acest an. Ascultând darea de seamă cuvîntul participanților la discu­si­ții, am desprins cu satisfacție re­zultatele obținute în anul 1971 și preocuparea membrilor tari pentru îmbunătățirea coopera­muncii consiliului de conducere, a brigă­zilor și echipelor în vederea înlă­turării unor lipsuri care nu au permis folosirea condițiilor de care dispuneți în sporirea pro­ducției agricole. De altfel este bi­ne ca in adunările generale pen­tru dări de seamă să insistăm în­deosebi asupra neajunsurilor din activitatea anului trecut și pe a­­ceastă bază să se stabilească mă­suri care să ducă la realizarea și depășirea sarcinilor de plan, la creșterea contribuției cooperati­velor la fondul de stat. Am re­ținut ce s-a spus aici in legătură cu diferențele de producție obți­nute de brigăzi care au aceleași condiții și sunt de acord cu mă­surile propuse privind generaliza­rea experienței ciștigăte de briga­da a III-a, care, lucrînd întreaga suprafață de porumb un acord global, a obținut cu 568 kg ha mai mult decit media pe cooperativă și cu aproape 1.300 kg mai mult decit brigada a V-a. Avînd în ve­dere sarcinile de plan pe anul 1972, experiența dobindită, este cazul ca în acest an să se aplice acordul global la întreaga supra­față de porumb, floarea-soarelui, ca de altfel și în celelalte sectoa­re de producție. Aceasta va interesa membrii cooperatori do­in executarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere și re­coltare, va duce la creșterea răs­punderii personale și va permite retribuirea acestora în raport de contribuția adusă la sporirea pro­ducției. Astfel vor putea realiza venituri mari acei cooperatori ca­re vor munci mai bine și vor ob­ține producții sporite. Comitetul județean de partid a­­preciază că aplicarea acordului global in toate cooperativele a­­gricole este o sarcină de o deo­sebită importanță pentru organi­zațiile de partid, consiliile de con­ducere și specialiști, care au o­­bligația să muncească cu toată răspunderea pentru generalizarea acestei forme deosebit de stimula­tive în sporirea producției agrico­le. în fiecare cooperativă agrico­lă, vor trebui să se organizeze dez­bateri largi pe tema introducerii acordului global in brigăzi și e­­chipe, să se explice la învățămin­­tul de partid și agrozootehnic a­­vantajele introducerii acestei for­me, astfel incit, în anul 1972, a­­ceastă formă de retribuire să se aplice în toate cooperativele agri­cole și în toate sectoarele de pro­ducție. Apreciez că producția de floa­rea-soarelui de 1.514 kg la hectar în condițiile cooperativei agricole din Topalu este sub posibilități și aceasta ne dovedește că nu s-a a­­cordat suficientă atenție fertiliză­rii, densității, întreținerii și înlă­turării pierderilor la recoltare. Iată de ce este necesar să atra­gem atenția atit cadrelor tehnice, mecanizatorilor, cooperatorilor din Topalu, cit și celorlalte cadre din cooperativele agricole ale județu­lui nostru, să se ocupe cu toată grija de această importantă cultă­(Continuare în pag. a III-a) Fabrica de celuloză și hîrtie Palas REALIZĂRI DIN PRIMA DECADĂ Prin eforturile întregului colec­tiv, la Fabrica de celuloză și hir­­tie Palas, plănul de producție pe prima decadă a lunii ianuarie a fost realizat în proporție de 101,6 la sută. Numai depășirile de plan înregistrate la hirtie înnobilată au adus întreprinderii un venit suplimentar in valoare de apro­ximativ 40.000 lei. JLi

Next