Dobrogea Nouă, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7553-7579)
1972-12-07 / nr. 7558
% Noi produse vor fi asimilate în anul viitor Comitetul de partid de la întreprinderea mecanică navală Constanța, o dată cu dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1973, a stabilit și o seamă de măsuri politico-organizatorice pentru pregătirea colectivului de muncă în vederea asimilării de noi produse pentru producția de nave. Acest lucru se cerea în mod imperios, mai ales prin faptul că întreprinderea a căpătat de curând un nou profil. Printre aceste măsuri stabilite de comitetul de partid se află, pe prim plan, specializarea muncitorilor pentru a lucra pe tipuri de produse, în acest scop se va pune un accent mai deosebit pe pregătirea oamenilor la cursurile de reciclare unde aceștia își vor însuși un volum mai mare de cunoștințe referitoare la asimilarea noilor produse. Munca politică desfășurată de agitatori a fost orientată spre găsirea de noi soluții tehnice in vederea realizării în termen a acestor produse. In prezent aici se execută subansamble pentru motonave de 5.000 tdw. Concomitent, se pregătește tehnologia pentru introducerea in fabricație a subansamblelor de cargouri de 2.150 și 4.500 tdw, motonave, șlepuri și împingătoare de 1.640 C.P. întreprinderea, în cadrul acțiunii de asimilare a noi produse, va executa un număr de 16 tipuri de subansamble pentru nave. Noile produse ce vor fi fabricate în anul 1973 cuprind circa 10 grupe mari, printre care amintim caldarinele cu arzător și recuperatoare, vinciuri, grai etc. Valoarea noilor produse ce se vor asimila se ridică la suma de aproape 30 milioane lei. în acțiunea de asimilare a noilor produse pentru anul 1973, o contribuție deosebită își aduc comuniștii Gh. Georgescu, Ion Beligan, Cornel Malei, Iancu Rapotan, muncitori, și inginerii Dan Bacalu, Mihai Gora, Petre Avramie, Nicolae Călinescu și Florian Șonca. Acțiuni pentru perfecționarea procesului Instructiv - educativ Pe agenda de lucru a organizației de partid, de la școala generală nr. 3 din Cernavodă, sunt Înscrise nenumărate acțiuni concentrate spre îmbunătățirea continuă a procesului instructiv-educativ în rîndul elevilor. In toate aceste acțiuni politico-organizatorice întreprinse de organizația de partid, accentul se pune pe pregătirea unui tineret cu un larg orizont spiritual. Acționînd astfel, organizația de partid a contribuit la stabilirea unui program concret de informare pedagogică și metodică a cadrelor didactice cu cele mai noi lucruri în domeniul invățămîntului, în scopul perfecționării activității cadrelor didactice pentru creșterea calitativă a procesului de instruire și educare a elevilor. La propunerea comuniștilor H. Gheorghe, Magdalena Albu Valentin, Viorica Taras ș.a. s-a trecut la realizarea unui cadru adecvat invățămîntului modern — predarea disciplinelor în cabinete, laboratoare și ateliere. In sălile special amenajate se predau matematica, limba română, limbi străine, geografie etc. Școala dispune în prezent de citeva laboratoare pentru științe sociale, biologie, fizică și chimie. Toate aceste săli și laboratoare au fost dotate cu materialul didactic necesar. In atelierele școală se asigură tot mai bine instruirea tehnico-productivă a elevilor, pentru care conducerile fabricii de ciment, fabricii de șuruburi Saligny și ale altor Întreprinderi asigură tot sprijinul calificat. Brigadă împotriva risipei Comuniștii prezenți la adunarea generală a secției covoare a I.P.A.T., din noiembrie a.c., au dezbătut probleme majore ale procesului de producție. Aici, ei au chibzuit ce trebuie întreprins pentru ridicarea calității covoarelor și realizarea de economii la materia primă. Gospodărirea mai bună a materiei prime a constituit punctul forte al dezbaterilor. Comunista Elena Ciocan, șefa secției, a propus crearea unei brigăzi împotriva risipei. Propunerea a fost îmbrățișată de toți comuniștii care au hotărît înființarea ei. Cum era și firesc în componența brigăzii au intrat cele mai bune muncitoare pe care le caracterizează spiritul gospodăresc și hotărîrea de a lupta cu toate forțele împotriva risipei. In rîndul lor se află Argentina Petre, Emilia Călin, Vera Nicolae și Maria Grigore. Membrele ei controlează, în primul rînd, cum se aplică măsurile de micșorare a cantităților de deșeuri prin respectarea bătăilor planificate la războaie și a lungimii plușului, cum gospodăresc muncitoarele materia primă. In activitatea brigăzii se înscriu deja trei controale asupra modului cum muncitoarele respectă obiectivele privind economia de materiale. Deși la început de drum, brigada este hotărîtă să nu accepte rabaturi privind lipsa de gospodărire a materiei prime și să acționeze ferm, cu rezultate cit mai bune pentru întărirea și consolidarea spiritului gospodăresc în secția covoare a I.P.A.Ț. Competiții dedicate aniversării Republicii CROSUL ȘCOLARILOR -o întrecere cu largă adeziune în rîndul elevilor în organizarea Inspectoratului școlar județean și a C.J.E.F.S. Constanța, s-a desfășurat recent „CROSUL ȘCOLARILOR“, competiție sportivă dedicată celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, întrecere la care au fost prezenți peste 500 de elevi din municipiul Constanța, reprezentanți ai școlilor generale, școlilor profesionale și liceelor. Organizatorii i-au repartizat pe concurenți în patru grupe distincte, pe categorii de virste, asigurînd in felul acesta întrecerii Un cadru cit mai adecvat, apropiat competițiilor sportive cu caracter de masă, cum este prin excelență crosul. Traseul, foarte bine ales, a fost în măsură să departajeze valoric nu numai pe concurenți în probele individuale, dar și echipele participante. Prin organizarea acestei întreceri Inspectoratul școlar al județului Constanța a făcut un prim pas spre revitalizarea crosului, a unei discipline sportive in trecut cu o largă adeziune în rîndul elevilor și a lansat o invitație și celorlalte organizații sportive din municipiul și județul Constanța. O dată cu consemnarea acestei premiere,intern convinși că in acest anotimp, specific competițiilor sportive cu caracter de masă la Constanța, crosul, această întrecere la îndemîna oricărui tînăr, va intra în drepturile lui. Notind buna organizare, ca și numărul mare de fete înscrise la startul probelor rezervate lor, aproape 300, publicăm rezultatele tehnice: categoria junioare 1, 1.000 m (echipe) ; Liceul agricol Agigea Silviu Ispas ; Grupul școlar prof. comercial ; Școala agricolă postliceală. Categoria juniori I. 3.000 m (echipe) : Liceul industrial de construcții (prof. Valentin Seceleanu); Liceul agricol Agigea ; Școala profesională S.N.C. Categoria junioare II. 600 m (echipe): Grupul școlar comercial (prof. Nicolae Stan); Școala generală nr. 10 Constanța ; Liceul pedagogic. Categoria juniori II, 1.500 m (echipe) : Grupul școlar cooperatist (prof. Filip Sedulov); Școala profesională C.F.R. ; Liceul industrial de construcții. Categoria junioare III, 400 m (echipe): Școala generală nr. 25 (prof. E. Keșișian); Școala generală nr. 27 ; Școala generală nr. 10; Categoria juniori III, 600 m (echipe): Școala generală nr. 30 (prof. M. Păcurarii); Școala generală nr. 27 ; Școala generală nr. 1; Categoria senioare, 1.200 m (echipe) : Liceul economic (prof. Radu Soare Mușat); Liceul pedagogic. In întrecerile individuale o comportare bună au avut sportivii : Iuliana Engi (Școala generală nr. 25), Iancu Ion (Școala generală nr. 7), Iuliana Carali (Școala generală nr. 23), Virgil Puiculescu (Grupul școlar cooperatist), Viorica Boian (Liceul agricol Agigea), Nicolae Trandafir (Școala profesională chimie Năvodari), Niculina Hîrșan (Liceul economic). Subliniind reușita acestor întreceri, precum și numărul mare de participanți, nu putem însă omite faptul că de la startul întrecerilor au lipsit nemotivat o serie de școli și licee, semn că în aceste nuclee, sportul de masă nu se face încă simțit. Din rîndul acestora amintim Liceul nr. 2, școlile generale nr. 23, 12, 24 și altele. Prof. Gheorghe RAUTA, vicepreședinte al C.J.E.F.S. Constanța ii üiasHÜÜlH [UNK]H i f O acțiune complexa, de mare forța educativa Duminică, in județul nostru, la fel ca in întreaga țară, a avut loc inaugurarea Festivalului filmului la sate, manifestare cultural-artistică cu un pronunțat caracter politic, închinată la această ediție sărbătoririi mărețului eveniment pe care întregul popor il intîmpină prin noi și mari succese in muncă — aniversarea celor 25 de ani de la proclamarea Republicii. De dimineață pînă seara, 37.476 de spectatori au intrat in sălile cinematografelor și căminelor culturale din 94 de localități rurale. Întreprinderea cinematografică județeană propunîndu-se spre urmărire nu simple proiecții cinematografice, ci acțiuni complexe, de mare forță educativă, ce au răspuns exigențelor actuale ale mărețului program ideologic al partidului. Remarcabilă este, la acest început de drum și faptul trebuie consemnat tocmai pornind de la experiența mai puțin pozitivă, in acest sens, a edițiilor trecute) angajarea în manifestare a unui mare număr de factori, prin conjugarea eforturilor cărora Festivalul filmului la sate din acest an pare a deveni, intr-adevăr, una dintre cele mai rezistente acțiuni artistice de masă ale lunii decembrie. Notînd, telegrafic, că la deschiderea festivalului au fost prezenți 28 de primari ai comunelor, 67 de directori de cămine culturale, citeva zeci de președinți de cooperative agricole de producție, sute de cadre didactice și alți intelectuali, nu realizăm, desigur, decât o imagine parțială a concentrării de forțe venită în sprijinul inaugurării cu adevărat festive a unei manifestări ce și-a demonstrat de fiecare dată, tot mai puternic, larga aderență la masele de oameni ai muncii de la sate. Aminteam ceva mai sus de caracterul complex pe care și l-au asociat programele din prima zi (și care, în dorința manifestă a organizatorilor, urmează a se menține pe toată durata desfășurării festivalului) și ne gîndeam, subliniind această trăsătură definitorie, la cele 53 de acțiuni ce au adunat, laolaltă, prezentări de filme, simpozioane, expuneri pe marginea unor cărți de filme, procese cinematografice, dezbateri, spectacole ale brigăzilor artistice, modalități din Festivalul filmului la sate verse dar avind o finalitate comună — formarea publicului cinefil de la sate in spiritul cunoașterii și aprecierii valorilor naționale și universale ale celei de-a șaptea arte. Adăugind producțiilor artistice programele de filme documentare ce popularizează experiența agrozootehnică înaintată (urmărite de 1.082 de cooperatori), cele de filme P.C.I. și de protecție a muncii (3.170 spectatori), filmele de animație pentru preșcolari (1.736 spectatori) și cele pentru elevi (14.579 spectatori), putem prelimina aprecierea că Festivalul filmului la sale are toate șansele de a deveni, în acest an de sărbătoare, un veritabil „lung-metraj" de eficiente manifestări politico-educative și culturalartistice, capabile să potențeze sensibil viața satelor noastre în ansamblu, să le ridice la cotele superioare ale civilizației socialiste. Arcadie STRAHILEVICI O nouă afirmare a școlii românești de canto Concursul internațional „Francisco Vinas" de la Barcelona, recent încheiat, a prilejuit o nouă afirmare școlii românești de canto. Trei concurenți români, in competiție cu numeroși tineri din diferite țări, și-au înscris numele in palmaresul acestei manifestări, ale cărei ediții precedente au prilejuit frumoase succese pentru alți cîntăreți din România. De astă dată, printre laureați se numără Rodica Ana Mitrică, membră a corului „Madrigal“ al Conservatorului bucureștean, care a obținut premiul II. Gerda Spireanu, membră a aceluiași cor, căreia i-a fost decernat premiul special pentru cea mai bună soprană de coloratură și Mihai Panghe, solist la Opera Română din București, distins cu premiul III și medalia „Carlos Gomez“. Se cuvine, de asemenea, menționat faptul că întreg lotul de concurenți români, acompaniați la pian de Martha Joja și Doina Prodan Ilioiu, de la Conservatorul din București, a promovat în etapa a doua a concursului. (Agerpres) ECHIPA DE FERTILIZARE (Urinare din pag. 1) încorporată prin rotație cu îngrășăminte organice. Pentru iarna aceasta am discutat și am hotărît, în cadrul consiliului de conducere, să declanșăm o adevărată campanie de fertilizare a ogoarelor cu gunoiul de grajd existent in platformele zootehnice. Vom folosi în acest scop toate remorcile și atelajele cooperativei noastre. Inițiativa consiliului intercooperatist Topraisar de a folosi echipa de fertilizare este foarte binevenită. Noi deja am trecut la o formă eficientă de folosire a mijloacelor mecanice care concură la împrăștierea gunoiului de grajd. Incepînd din această iarnă, am hotărît ca greiferul și toate remorcile disponibile de la S.M.A. să fie folosite, pe rînd, de fiecare cooperativă agricolă din raza stațiunii de mecanizare. Vom avea astfel posibilitatea de a împrăștia gunoiul existent pe suprafețele planificate, cu maximă operativitate. Pentru că din cite am calculat, fiecare C.A.P. va putea încheia acțiunea de fertilizare în 15—20 zile. Aurel CONSTANTINESCU, președintele C.A.P. Horia Zilnic, cîte 250-260 tone Apreciem inițiativa Consiliului intercooperatist Topraisar de a se transporta in cîmp cu mai multe îngrășăminte organice. Și în cooperativa noastră se acordă o atenție deosebită acestei probleme. In fiecare an atit toamna, cit și iarna, pe baza planului de fertilizare, noi transportăm în cîmp mii de tone de îngrășăminte organice. In aceste zile cînd principalele lucrări în cîmp au fost terminate — eliberatul terenului de coceni și executarea arăturilor, respectînd o veche tradiție a cooperatorilor noștri, la indicația organizației de partid, consiliul de conducere a elaborat un plan de măsuri ca in 15—20 de zile să transportăm în cîmp toate ingrășamintele organice existente in cooperativă. Fianul a intrat in aplicare și de citeva zile majoritatea cooperatorilor marea sunt mobilizați in traducerea în fapt a acestei importante acțiuni de fertilizare. Cooperatorii răspund cu toții și zilnic, cu căruțe și remorci, transportări în cîmp în jur de 250—260 tone de îngrășăminte organice. Ei s-au convins din practică că numai astfel, pe lingă celelalte lucrări ce se aplică solului, se pot obține recolte mari la hectar. Anul acesta, de exemplu, noi ne-am realizat și depășit sarcinile la porumb, la sfecla de zahăr și la alte culturi, fapt ce a făcut să predăm la stat importante cantități de produse peste plan. Iată dar, de ce acordăm noi o atenție deosebită fertilizării unor mari suprafețe de teren. Iacob FERCH, inginer șef la C.A.P. Cuza Vodă (Urmare din pag. I) mult nici în satul acela, nici în învățămînt, descoperindu-și „la timp“ vocația pentru alimentația publică a litoralului. A rămas, în schimb, proverbială, mostra lui de pedagogie și gravitatea strimbătății nocive pentru sufletul pur al acelor copii de la care așteptăm, ca viitori cetățeni maturi, acte de mare responsabilitate socială. E de prisos să mai spunem că nu-i suficient să te recomanzi ca om cumsecade, ci trebuie să te confrunți ca OM în situații în care vorbele sunt inutile pentru că omenia nu se mimează ; se dovedește ! Un singur exemplu la atîtea altele, cine mai poate sugera acest articol de gazetă : părinții unui copil ajuns in situația să piardă un picior. A fost o simplă fisură sau o infecție banală, cine mai știe, destul că un copil care nu împlinise încă 10 ani începuse să trăiască amenințătoarea dramă a infirmității, medicii confirmînd, în final, instalarea unei osteomielite la gambă, cu pierdere marcată de substanță osoasă. Simplu spus, osul tibial al micului suferind se „topea“ pe dinăuntru, dispărind ca mincat de cari. Mai mult de un an le-au trebuit medicilor de la Sanatoriul de ortopedie din Eforie Sud, adoptind cea mai lucidă atitudine terapeutică, să stabilizeze procesul inflamator și să-l lichideze, apoi, definitiv. In vară, a fost trimis acasă, cu piciorul prins în chinga unui aparat ortopedic, nu înainte de a se hotărî, cu probitate și îndrăzneală profesională, necesitatea efectuării unui transplant de os pentru care micul pacient va fi supus curind unei noi operații. Pentru medicul care se ocupă de el, dr. Emil Crișan, operația în sine, fără să fie deloc simplă, este o practică chirurgicală de rutină. De rezolvat, răminea o singură problemă : cine va fi donatorul ? In mod firesc, normal, cineva din familie, tatăl sau mama, unul dintre ei, e o sănătate confirmată. Pare incredibil, dar adevărul este respectat integral. Chemai să i se spună în ce chip poate contribui la salvarea propriului copil, tatăl acestuia (ii vom numi, din motive lesne de înțeles, doar Voica...) se eschivează lamentabil, luînd drept unică justificare teama de spital. La rîndul ei, refuză și mama. Caz limită, aproape biie. Și oamenii aceștia nu sunt nici bătrini, nici bolnavi. Dimpotrivă... Directorul sanatoriului, mediculprimar Emil CRIȘAN, își tește : „A, tatăl copilului ? aminUn bărbat viguros, altfel sensibil, afectat. Ce folos insă că toate gesturile lui de înduioșare, de om care nu mai avea liniște, sunt lipsite în fapt de acoperire morală, de simplă omenie“. Nu știm, dar e posibil ca acest „tată“ să mai treacă in ochii celor cu care lucrează, sau ai vecinilor din cartier, drept un „băiat cumsecade și omenos“. Și nu e ! Au apărut în schimb alții, chiar în sanatoriu, nebănuiți pînă atunci. Au fost la început cîțiva, ei înșiși antologii de suferințe, unii la capătul mai multor operații sau in preajma zilei in care ar urma să meargă acasă : Stelian Bălan, Ilinca Stanciu, Ana Bose, Gheorghe Voinea, Nicolae Florea. Pe lista donatorilor voluntari, inspirat test de omenie, au apărut, apoi, alte nume, 29 la număr, majoritatea exprimindu-și dorința anonimatului. Printre cei hotăriți să ofere micului suferind calcar viu din propria lor integritate anatomică și un salariat al sanatoriului, asistentul Virgil Petrescu. Nedumerirea nu are temei, asistentul amintit nefăcînd un act de bravadă. Intr-o situație similară, cînd salvarea unui accidentat depindea de operativitatea unei transfuzii masive, tînărul acesta bonom, asistentul în cauză, pregetat o Clipă să se așeze nu pe masa de operație pentru a dona, direct, „mină la mină“, o parte din singele lui proaspăt, celuilalt, pe care nu-l știa și nu-l văzuse niciodată. Ca și în cazul copilului căruia i se va efectua curând transplantul de os. Majoritatea celor 29 de donatori voluntari nici nu-l cunosc pe „primitor“. • Știu doar că unul dintre ei, care va fi ales, îl va salva pe celălalt, copilul amenințat să piardă un picior. Și nici nu vorbesc despre cumsecădenia lor cu care alții, în vorbe, se mai aureolează încă. ...Pledoarie pentru un gest de aleasă frumusețe etică, care poate fi ușor adăugat atîtor altor acte pilduitoare, ci le am găsi în istoria de astăzi a poporului nostru. Douăzeci și nouă de semnături caligrafiate ferm, purtînd hotărirea intimă a tot atica instanțe sufletești, concludent doveditoare că drumul de la „om cumsecade" la cel de „mare omenie“ este străbătut printr-o solidă educație, însușită la școala muncii, la nesecatul izvor spiritual al eticii comuniste. MAREA OMENIE CINEMA CONSTANȚA FUGA E SANATOASA — „Republica“ (orele: 10,30 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30); TUDOR (orele: 9— 12) și LOGODNICA FRUMOS APROCURORULUI REPUBLICII„23 August“ (orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30) ; S-A INTIMPLAT IN RECUNOAȘTEREA „Tineretului“ (orele : 14 — 16 — 18 — 20). TELEVIZIUNE LUI DRAGON (orele : 15,43 - 18,15 — 20,30) — „Popular“ ; ALEARGA REPEDE, ALEARGA LIBER — „Progresul“ (orele: 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30) ; MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLITIE FĂCUTE in lumea insectelor ; 10,50: Tele 9,09 : Deschiderea emisiunii ; 9,05: România in lume ; 9,35: O viață pentru o idee: Anghel Saligny ; 10,00: Curs de limba rusă; 10,30: De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. O privire obiectiv : 11,10: Telecinemateca : „Ilotii de biciclete“ ; 12,30: Variațiuni pe muzică de Haydn ; 12,50: Telejurnal ; 16,00—17,00 : Teleșcoală. Geografia României (anul IV liceu). Dunărea. Biologie — Planta in natură — film didactic. Economie politică — Construcții : 17,30: Emisiune în limba maghiari ; 18,30: La volumi — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,50: Cronica literară; 19,00: Satul contemporan ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri ; 20,10: Comentariu la 40 de steme — Județul Olt ; 20,30: Studioul de poezie al TV prezintă spectacolul literar-muzical coregrafic: „La porțile dorului" — partea a II-a ; 21,30: Pagini de umor: Retrospectivă Walt Disney . 21,50: Tinerii despre ei înșiși ; 22,30: „24 de ore". MUZEE EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC din Constanța, Piața Ovidiu nr. ] — deschis, zilnic, intre orele 10—18. Luni, închis. MUZEUL DE ARTA din Constanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis, zilnic, între orele 10—18. Luni, mebis. MUZEUL DE ARHEOLOGIE - deschis, zilnic, intre orele 10—18. Luni, mebis. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme relativ călduroasă, en cerul senin noaptea. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din est și nord-est. Temperatura aerului mai mult staționară, minimele vor fi cuprinse între 0 și 4 grade, iar maximele între 7 și 11 grade. Ceață pe alocuri seara și dimineața. 7 DOBROGEA NOUĂ nr. 7558 a <NAAAAAAAAAAAA>\Ai» , DIN SĂLILE TRIBUNALULUI Au forțat ușa Simion Simion, din Vișeul de Sus, județul Maramureș, Ion Livadă din Viișoara, județul Bacău, Valeriu Liman din Șendriceni, județul Botoșani, și Dumitru Toader din Grădiștea, județul Ilfov, veniseră la I.A.S. Medgidia cu gândul să se angajeze, deși nu prea se ardea lor de muncă. Dar, dînd peste o baracă dormitor, au forțat ușa și au intrat înăuntru, adunînd de prin dulapuri tot ce credeau că se poate transforma în bani, după care au dispărut. Organele de miliție le-au dat însă repede de urmă. Ultima ușă, cea spre penitenciar, n-a mai fost nevoie s-o forțeze , și s-a deschis singură. Pe baza faptelor lor și socotit după legea penală și-a primit fiecare ceea ce merita: Dumitru Toader, recidivist, un an de închisoare, iar ceilalți, fiind la prima abatere, câte 6 luni. Vînzătorul de chilipiruri era un escroc Și-a făcut apariția in miez de vară cind bunul gospodar se gîndește totuși să-și procure lemne pentru iarnă. Raul Florea Apostolescu mizat tocmai pe acest amăanunt incepînd să se angajeze față de diverse persoane să le procure lemne de cea mai bună calitate și la prețuri foarte avantajoase. După ce insă încasa „avansul“, R.F.R. dispărea fără urmă. Descoperit în cele din urmă, s-a aflat că, de fapt, vînzătorul de chilipiruri era un escroc bine cunoscut care mai avea la activ citeva condamnări pentru fapte similare. A fost condamnat la 3 ani închisoare corecțională. Un turist cu „mîna lungă“ Gheorghe Stroie, din București, str. Gălbinaș nr. 4, venise în stațiunea turistică Saturn — Mangalia Nord, în calitate de turist. Numai că, ajuns aici, a început să manifeste un „interes“ deosebit față de corturile in care erau cazați alți turiști și din care, grație „îndemînării“ sale, dispăreau fel de fel de obiecte. Prins asupra faptului, turistul cu „mina lungă“ a trebuit să apară în fața organelor de justiție care i-au prescris un regim de lungă durată — trei ani și jumătate la penitenciar — pentru ca mina să-i ajungă la „dimensiuni“ normale. Cheie potrivită Constantin Radu din București avea 19 ani, vîrstă la care orice tinăr își face planuri de viitor, își făurește un ideal. El nu și-a făcut nici planuri de viitor, nici idealuri, pentru că nu-i plăcea să muncească. Și-a făcut in schimb chei potrivite cu care a pătruns în casele diverselor persoane de unde lua diverse obiecte de preț și le„valorifica". Pentru astfel de fapte, „cheia“ de rezolvare a fost găsită în codul penal. Și C. R. a trebuit să se supună hotăririi judecătorești de a executa un an și jumătate de închisoare corecțională. O bătăușă și-a primit pedeapsa d» Ana Grosu din Constanța, str. Comarnic nr. 29, a tăbărât, într-una din zile, cu pietre asupra altei persoane, fără ca aceasta să aibă vreo parte de vină. Faptul, cum era și firesc, a ajuns în cele din urmă pe agenda de lucru a tribunalului, care a hotărît ca bătăușa să sancționată cu o amendă fie de 2.500 lei. O măsură care, credem noi, îi va potoli pentru viitor „zelul“. -t