Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)
1974-04-30 / nr. 7989
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ANUL XXVII nr. 7989 Marți, 30 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PLANUL SEMESTRIAL DE EXPORT, DEPĂȘIT Mărfurile întreprinderii pentru producerea și industrializarea legumelor și fructelor sunt mult apreciate de beneficiarii de peste hotare. Datorită solicitărilor suplimentare colectivul întreprinderii amintite a reușit să-și indeplijnească încă din primul mestru planul pe primele triluni ale anului la export, iar d in luna aprilie a livrat până acum suplimentar mărfuri în valoare de peste 600.000 lei valută, printre care 65 tone conserve de legume, 56 tone conserve de fructe, 17 tone suc de roșii, 100 de tone pastă de tomate etc. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI NOI $1 SEMNIFICATIVE FAPTE DIN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ INDUSTRIA JUDEȚULUI t Producția de lapte din 4 luni, in 105 zile .O veste bună de la ferma de vaci de la Mircea Vodă a întreprinderii agricole de stat Cernavodă. După un debut nesemnificativ în primele zile ale anului, prin îmbunătățirea administrării furajelor și corectă îngrijire a animalelor , restanțele au fost recuperate iar pe primul trimestru producția de lapte și graficele de livrare au fost depășite cu 80 hectolitri lapte. La 15 aprilie livrările au fost onorate pentru primele patru luni ale anului. Sporul de producție preliminar până la sfârșitul acestei luni este de 240 ki lapte. BIBLIOTECA CENTRALA UNVERSITARi) și-a îndeplinit mai devreme planul pe 4 luni • O producție globală suplimentară de 90 milioane lei • Față de 1973, în aceeași perioadă, un spor de 20 la sută • Importante cantități de produse peste prevederi In ampla întrecere patriotică pentru realizarea cit mai devreme a sarcinilor economice din acest an și din întregul cincinal, oamenii muncii din industria judetului nostru au obținut un nou succes de prestigiu. In ajunul zilei de 1 Mai, cinstind cele două mărețe evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al partidului — ei raportează că au îndeplinit înainte de termen planul de producție patru luni din 1974, obținând pe producție globală suplimentară in o valoare de 90 milioane lei. Este demn de subliniat că acest spor se datorește in cea mai mare parte creșterii productivității muncii și că, in comparație cu aceeași perioadă din anul trecut, producția globală industrială județului este acum mai mare cu a 20 la sută, ritm superior prevederilor planului. Economia națională a primit astfel suplimentar importante cantități de energie electrică, minereuri nemetalifere, îngrășăminte fosfatice, acid fosforic, remorci auto, ciment, tuburi din azbociment, utilaje și piese de schimb, prefabricate din beton, furnir, țesături tip lină, carne, conserve, ulei, bere, pește, specialități de panificație și alte produse. Realizările de pină acum exprimă hotărirea celor ce muncesc in industria județului de a obține in viitor noi sporuri de producție, înfăptuindu-și exemplar angajamentele asumate. O nouă instalație de preparare a diatomitei Recent, în cadrul sectorului minier Adamclisi, aparținând I. M. „Dobrogea“, a fost pusă în funcț lui KB și a început să producă nouă și modernă instalație de preparare a minereului de diatomită. Instalația, realizată în întregime cu utilaje de construcție românească, dintre care multe realizate in atelierele proprii ale întreprinderii miniere, va produce anual 60.000 tone preparate de diatomită necesare industriilor materialelor de construcții, chimică și alimentară. Un succes al colectivului întreprinderii mecanice navale S AU LIVRAT PRIMELE CĂLDĂRI PENTRU NAVE DE 2.1511 TDW Fotografia înfățișează unul din noile produse asimilate in producție la: Întreprinderea mecanică navală din Constanța , caldarinele pentru nave de 2.150 tdw. Zilele trecute, a fost livrată prima pereche de caldarine pentru Șantierul naval din Turnu Severin, urmând ca, până la sfirșitul a cestui an, pentru acest șantier, ca și pentru Șantierul naval de la Oltenița, să se mai execute vie» 12 perechi de caldarine. Un aport deosebit la realizarea acestor subansamble iși aduc formațiile de lucru conduse de Gheorghe Luchian și maistrul Ismet Meladin. DOBROGEA ȘI OAMENII EI DE AZI LA TEMELIILE RODNICIEI Pe Valea Carasu, într-o primăvară eroică Vântului ii era sete. Și norii se scuturaseră numai a amăgire și se pierduseră iarăși in hău. Ori spânzuraseră fantomatic deasupra rimpiilor și colinelor cirezi inutile și sterpe. Peste pământul urcat prin sudoare, prin înțelepciune, prin indirjire tenace pină la nesperata cândva rodnicie, năvălise un an secetos. Unui din nenumărații ani secetoși ce să simt aici ea acasă, Pluviome freie, aparatele de măsurat rezerva de apă, a solului indicau cifre mai mult decit îngrijorătoare. Dar setea, pământului și a vegetației n-a izbutit nicăieri să aprindă, in oameni vechile gesturi de deznădejde și umilință. Grija pentru soarta recoltelor celui de-al treizecilea an liber al patriei a îmbrăcat pretutindeni haina bărbătească a inclrsirii. Apa Dunării și a bălților, apa zăgăzuită, pe căușele văilor fără nume, apa cișmelelor și fintinilor, apa smulsă subpămintului prin foraje de adincime a devenit argument și unealtă, a biruinței asupra vitregiei naturii. Pulsată de opintirile motopompelor pe grădini și pe lanuri, dusă cu autocisternele și cu sacalele la rădăcinile viei și pomilor înfloriți. Mii și mii de hectare, au fost interzise, in felul acesta secetei, într-o primăvară de secetă rar- întâlnită, dar de tot atit de inegalabil c—roism omenesc. Dar siguranța cea mai deplina, a belșugului holdelor a fost prin acele zile de grea încercare, și va rămâne pe mai departe, peste realitatea ploilor care au risipit seceta lui aprilie, prezența pe câmpiile sud-dobrogene a apelor trase energic din matca fluviului. Necuprinse pe ulei o hartă geografică propriu-zisă, numite cu litere și cu cifre numai, dar reale ca realitatea însăși. Aici, pe 192.000 hectare, apele abătute din curgerea impasibilă a marelui fluviu și desfăcute in zeci de mtri, in sute de pîraie și de izvoare, purtate pe albiile canalelor principale sau secundare, pe conductele sub presiune sau pe căușele jgheaburilor, către holde, grădini, livezi și podgorii, stau stavilă neabătută și sigură in calea secetei de acum și de totdeauna. Patria a dăruit Dobrogei de aur apele Oltului și ale Jiului laolaltă. Prefăcind mlaștinile Văii Carasu intr-un fluviu al rodniciei, și instaurând in viața câmpiilor mai totdeauna încercate de sece- Nicolae BATU „ Foto : O. IFTIME (Continuare in pag. a IlI-a) CEI CE REVARSĂ DUNĂREA 12S99123 JUDEȚULUI ... I kWmnliLI IIIi incfim* •••..... ■ ■» »^ «...... ............■»—«...... INTILNIREA tovarășului Nicolae Ceaușescu > cu tovarășii Dolores Ibárruri și Santiago Carrillo Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întâlnit cu tovarășii Dolores Ibárruri, președintele Partidului Comunist din Spania, și Santiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru ai C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spaniolă, tovarășii Ignacio Gallego Ramon Mendezona, membri ai Coimitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, și Irene Falcon, membru al C.C. al partidului. In cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activității și principalelor preocupări ale celor două partide frățești, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieții politice internationale, ale mișcării comuniste și muncitorești. In spiritul legăturilor tradiționale existente intre cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor frățești de prietenie și solidaritate dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, poate, al in interesul ambelor pecauzei unității tuturor partidelor comuniste și muncitorești, al triumfului păcii, democrației și socialismului in lume. După convorbire, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun in cinstea tovarășilor Dolores Ibárruri și Santiago Carrillo. Au participat tovarășii Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Nicolae Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte tovarășii Ignacio Gallego, Ramon Mendezona, Irene Falcon. In timpul dejunului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Dolores Ibárruri au toastat pentru întărirea prieteniei și solidarității dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, întâlnirea și dejunul s-au desfășurat intr-o atmosferă de caldă Prietenie, deplină înțelegere reciprocă și cordialitate ce caracterizează relațiile dintre cele două partide. PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Ture Bilici Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, luni după-amiază, pe tovarășul Ture Bilici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită in țara noastră. La întrevedere au participat tovarășii Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., și Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Oaspetele a fost însoțit de S. Gracek, adjunct al șefului Secției relații și legături externe a U.C.S., precum și de Petar Dodik, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. Cu acest prilej, tovarășul Iure Bilici a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un cordial salut prietenesc din partea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Iosip Broz Tito un călduros salut de prietenie și cele mai bune urări de sănătate. In timpul întrevederii au avut ion si informare reciprocă in legătură cu preocupările Partidului Comunist Român și Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia în activitatea de edificare a societății socialiste. Cu deosebită satisfacție, au fost relevate bunele raporturi, colaborarea frățească dintre România și Iugoslavia, dintre P.C.R. și U.C.I.,, dorința de a acționa in continuare pentru extinderea și diversificarea conlucrării tovărășești dintre cele două țări și partide. A avut loc, totodată, un schimb de păreri privind probleme ale vieții politice internationale actuale, precum și unele aspecte ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale, întrevederea »a desfășurat intr-o atmosferă de caldă prietenie și cordialitate. Primul ministru al Finlandei Luni la amiază, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe primul ministru al Finlandei, Kalevi Sozsa, care face o vizită oficială in țara noastră. La primire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Ion Pățan, viceprim-ministru și ministru al comerțului exterior și cooperării economice internaționale, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasadorul României la Helsinki. Primul ministru finlandez a fost însoțit de Penîti Martin Suomela, ambasadorul Finlandei la București. Björn Westerlund, director general al Companiei ..Nokia“, Taneti Kekkonen, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe, Pekka Oivio, vicepreședinte al Confederației sindicatelor muncitorești din Finlanda, și Kauko Uusitalo, director general al Companiei „Metex". Premierul finlandez și-a exprimat deosebita satisfacție pentru bunele rezultate ale vizitei Întreprinse in România, care i-a oferit prilejul de a cunoaște importante realizări ale dezvoltării economice și sociale ale poporului român, de a avea convorbiri fructuoase pentru evoluția raporturilor fino-române. La rindul său, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat că această vizită constituie o expresie a bunelor relații româno-finlandeze. Șeful statului român a evocat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbirile purtate cu acest prilej, și a exprimat satisfacția pentru relațiile bune, de prietenie existente intre Popoarele român și finlandez. In timpul convorbirii, de ambele părți s-a manifestat voința comună de a identifica și pune in valoare noi posibilități menite să contribuie la amplificarea colaborării și cooperării pe plan economic, cultural și tehnico-științific, la întărirea prieteniei dintre Republica Socialistă România și Republica Finlanda. S-a apreciat, ca bunele raporturi dintre cele două țări și popoare se înscriu ca o valoroasă contribuție la accentuarea cursului spre destindere, cooperare și securitate in Europa și in lume. Abordindu-se unele aspecte ale vieții politice internaționale actuale, a fost relevat interesul celor două țări in promovarea climatului de pace și înțelegere internațională Și, in context, s-a subliniat dorința comună de a continua și in viitor conlucrarea româno-finlani Continuare in pag. a IV-aț