Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-09 / nr. 7698
A ANTILNIREA CU SPECTATORII - O AMICALA SĂRBĂTOARE Gheorghe Leahu Toamna, cînd se culeg bobotii, cină se socotesc roadele pămîntului, cînd se încep școlile, cînd se sărbătoresc poamele, cînd strugurele ia drumul mustului și al vinului, cînd începe să ne fie grijă de zgîrcenia soarelui, teatrele, într-un fel de contratimp dramatic, își deschid porțile, parcă spunînd oamenilor : acum e timpul să veniți și pe la noi. Dar de data asta, în Timișoara, a fost mai mult decit o obișnuită deschidere de stagiune. A fost un festival Și nu unul oarecare, ci festivalul național de teatru ediția 196$, care și-a început desfășurarea sa zonală la Timișoara. Acest fapt a conferit orașului nostru prestigiu emoții. Emoții, pentru că festivalulul este sub formă de concurs. Șase teatre au fost la start: Teatrul din Oradea, cu ambele secțiuni, română, și maghiară. Teatrul din Arad și cele trei teatre timișorene. De remarcat, de asemeni, că toate teatrele trebuiau să se prezinte cu piese ale dramaturgiei autohtone. Și, astfel, spectatorii — nu chiar prea grăbiți să fie numeroși, ca de pildă, la spectacolul folcloric din Iran — au putut urmări: „Michelangelo“ de Kirițescu, în interpretarea teatrului din Oradea (secția română) „Hanul de la răscruce“ de Horia Lovinescu (Oradea, secția maghiară), „Viteazul“ de Paul Anghel (Teatrul din Arad), „Lovitura“ de Sergiu Fărcășanu (teatrul de stat maghiar din Timișoara), „Procesul Horia" de Al. Voitin (teatrul de stat german din Timișoara) și „Oedip salvat“ de Radu Stanca, în premieră pe țară la teatrul „Matei Millo“. Regizori, scenografi, actori, cu gusturi și posibilități diferite, dar cu o imensă pasiune pentru mai frumos și pentru mai bine, s-au înfruntat colegial, prilejuindu-se discuții, deseori contradictorii, totdeauna civilizate, fiecare căutînd să apere, să explice sau să învețe și să înțeleagă. Juriul național, avînd in frunte pe maeștrii Dina Cocea și Al. Finți, acompaniați de scenografi, teatrologi și critici de specialitate, neuitîndu-și dificila imisiune, plină de responsabilitatea pe care o aveau, nu uitau în același timp că ne sînt colegi și că se cuvine ca după fiecare spectacol să discute cu noi, ca atare. Le suntem recunoscători pentru atenția, răbdarea și corectitudinea lor. Ziariști de la presa centrală și locală, de la televiziune, radio au acordat acestei manifestări respectul ce i se cuvenea. Și dacă organizatorii și-ar fi dat mai mult osteneala, am fi fost pe deplin mulțumiți... Desigur, în finala concursului din decembrie, aspirăm cu toții să fim prezenți. Nu mai vorbesc de premii. Stimulator mi se pare a fi însă cu totul altceva și care este mai de preț decit orgoliul și banii : sentimentul de responsabilitate față de ideea unui teatru românesc cît mai bun și față de dramaturgia lui autohtonă, va rămîne, peren, cartea lui care de vizită cea mai autentică și mai demnă. Teatrele, prezente la această fază, au învățat multe lucruri cu privire la piesa cu care te prezinți într-un asemenea con(Continuare în pag. a II-a) Scurtarea timpului optim impune: Grăbirea semănatului • Cînd organizarea șchioapat* # Mecanizatori certați cu calitatea — „Recoltare" la cazanul de fiert țuică... In prima parte a lunii octombrie — urmare fireasca a măsurilor bune care au fost întreprinse de organele agricole, sub îndrumarea nemijlocită a organizațiilor de partid cu sprijinul și recoltatul culturilor lui nostru tîrzii, pregătirea terenului și semănatul griului în judeau fost mult intensificate. Nu puține sînt acum acele întreprinderi agricole de stat și cooperative de producție care, folosind cu chibzuință și pricepere zilele și orele bune de lucru, brațele de muncă și mijloacele mecanice au reușit nu numai să se încadreze în graficele prevăzute, ci să respecte întocmai și indicii de calitate ceruți de fiecare operație în parte. Cu ocazia raidului-anchetă întreprins de ziarul nostru în ziua de 7 octombrie am putut constata însă că pe lingă unitățile în care toate forțele sînt angrenate la lucrările de sezon, mai există și din acelea în care slaba organizare a muncii se face din plin simțită și, ca atare, atît recoltatul cît și semănatul șchioapătă. La cooperativa din Cernăteaz s-au semănat pînă la 7 octombrie orzul pentru boabe și masă verde și 126 hectare din cele 240 planificate cu grîu. Tovarășii Iosif Graure, președintele și Constantin Șolea, inginerul agronom par a fi mulțumiți cu aceste rezultate. Dacă urmărim însă felul în care a fost amplasat grîul, observăm că 43 la sută, deci aproape cît s-a semănat, a urmat tot după grîu, deci în terenuri eliberate din vară. Lucrurile au început să se complice acum la recoltatul porumbului, lucrare care impune utilizarea tuturor brațelor de muncă și folosirea judicioasă a mijloacelor de transport. In ziua amintită insă, cooperativa avea eliberate de coceni nu porumbul cules l-am lăsat netransportat pentru că aim băgat toate forțele la transportul floriisoarelui la baza de recepție — ne-a mărturisit inginerul agronom Petru Schleser. In timp ce ritmul de recoltare și transport la porumb e suib toată critica, iar terenul stă neeliberat de coceni, din cei peste 360 cooperatori apți de muncă, lucrează zilnic doar 80. Chiar și unii conducători de atelaje, printre care Gheorghe Babin și alții, fără știrea brigadierilor, au plecat în plină zi cu atelajele la fiert de țuică. Că la Șarlota există o slabă organizare a muncii ți-o dovedește și faptul că nici aprovizionarea mașinilor de semănat cu sămînța necesară nu se face ritmic și cu cantitățile cerute. In ziua de 7 octombrie bunăoară, tractoristul Mihail Zimmermann a fost nevoit să trimită omul de pe nemăratoare la B. BURZ (Continuare în pag. a IiI-a) PAID ANCHETA mai 10 hectare și acestea pe fîșii intercalate, iar la recoltat porumb nu puteai vedea nici măcar un singur om, deși mai sunt de recoltat nu mai puțin de 134 hectare. De încetineala de care dau dovadă cooperatorii s-au molipsit și tractoriștii secției conduse de tovarășul Ion Vasile. Pleacă tîrziu la arat și lasă lucrul devreme. Unii din ei mai fac și lucrări de slabă calitate. Pe Radin D. Ion și pe Nicodin i-am pus să refacă arătura pe o suprafață destul de mărișoară, că era cu totul necorespunzătoare — ne-a declarat agronomul cooperativei. O slabă participare a cooperatorilor la lucru am întîlnit și la cooperativa din Pișchia. Din acest motiv porumbul era recoltat doar pe 120 din cele 360 de hectare. In timp ce la cooperativa din Mașloc, unitate situată în zona de deal a județului — printr-o bună organizare a muncii s-a terminat recoltatul florii-soarelui de pe cele 175 de hectare, a tutunului de pe 45 hectare, a sfeclei de zahăr de pe alte 75 hectare și 80 hectare de porumb și s-a semănat grîu pe 140 hectare — la cooperativa vecină, Șarlota, de-abia s-a adunat tutunul și floarea-soarelui. Din cele 200 de hectare porumbul a fost cules de pe numai 55 și s-a semănat grîu pe 97 hectare din 330 planificate. — Am fost nevoiți să oprim semănatul pentru că nu mai avem nici un hectar eliberat. Chiar și c >rr / PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! apidisii Amil XXV» nr. 7.698 Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN POTENȚIAL NEVALORIFICAT IN CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII Bilanț după 9 luni In întreprinderile județului In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R. ca și în Rezoluția adoptată, sporirea productivității muncii în economie, și cu precădere în industrie, se înscrie ca o principală direcție, în care sunt orientate eforturile colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi, înzestrarea întreprinderilor industriale din județul Timiș cu mașini și utilaje moderne, îmbunătățirea organizării producției și a muncii, ridicarea gradului de calificare a cadrelor și alte măsuri au asigurat creșterea productivității muncii pe salariat an de an, în așa fel încît în 1968 a fost cu 93,3 la sută mai mare decit în 1960, cu un ritm mediu anual de 8,6 la sută. De asemenea, în perioada care a trecut din acest an, față de perioada corespunzătoare a anului precedent, 68,5 la sută din sporul producției s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii. Succesele obținute de majoritatea întreprinderilor sunt o dovadă a preocupărilor și eforturilor colectivelor de salariați, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, pentru valorificarea rezervelor de creștere a productivității muncii. Cu toate acestea, unele comitete de direcție, nu au acordat atenția cuvenită îndeplinirii acestui important indicator. Astfel, nu și-au îndeplinit productivitatea planificată în cele trei trimestre întreprinderile „Modern“, „Solventul“, „Electrobanat“, Antrepozitul frigorific, Industria laptelui, Fabrica de zahăr din Timișoara și „Mondial“ Lugoj. „Justificările de natură obiectivă“ invocate, la o analiză a activității acestor întreprinderi, cît și în altele conduc la concluzia că productivitatea muncii se situează sub posibilitățile oferite de înzestrarea tehnică și capacitatea organizatorică a cadrelor existente, iar măsurile prevăzute în planurile M.T.O. nu au fost îndeplinite integral. De asemenea, se poate vorbi de unele deficiențe în folosirea rațională a forței de muncă, care puteau fi înlăturate. Astfel, la „Electrobanat“, Fabrica de ciorapi, „Teba“, „Modern“, Industria linii, „Victoria“ din Timișoara, Iprofil Beta, „Ceramica“ Jimbolia, I.F. Lugoj și altele s-a înregistrat un volum ridicat de învoiri, concedii fără plată, întreruperi și absențe nemotivate, care însumate pe întregul județ, reprezintă peste 1,6 milioane emore, echivalent unei producții de 33 milioane lei în condițiile productivității medii. Folosirea judicioasă a timpului de lucru presupune nu numai lichidarea neajunsurilor semnalate, ci și o folosire deplină și productivă a timpului de lucru de către fiecare salariat din întreprindere, în cursul unui schimb, ținînd seama că numai asigurarea unei prezențe fizice de 480 de minute a salariaților nu este suficientă pentru obținerea unor rezultate optime în producție. Față de această situație, se impune cu acuitate respectarea Hotăririi C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri din mai 1967 cu privire la reglementarea programului de muncă. La unele întreprinderi, ca de exemplu Uzina mecanică, „Modern“ din Timișoara, „Ciocanul“ Nădrag, „Mondial“ Lugoj și altele se constată o fluctuație ridicată a forței de muncă, fluctuație care duce la pierderea unei prețioase experiențe dobindite. Noii angajați reclamă ION NICOARA economist (Continuare în pag. a III-a) Aspect din noua hală de fabricație a uzinei „Electromotor", în prim plan vă prezentăm agregatul pentru prelucrarea interioară a carcaselor de motoare electrice, realizat în colaborare cu F.M.U.A. „București" pe baza documentațiilor tehnologice ale uzinei „Electromotor“. țW WM WM WA W W W WWW- Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. Dez majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale in obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît in sectorul agriculturii de stat cit și în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfirșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfirșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deo(Continuare in pag. a UI-a) CENACLUL „GENERAȚII Duminică, 12 octombrie, ora 10, în sala redacției ziarului „Drapelul roșu“, bv. 23 August 8, se vor redeschide ședințele de lucru ale cenaclului „GENERAȚII“. In prima ședință, va citi un grupaj de versuri poetul Aurel Turcuș. Referatul asupra poeziilor va fi susținut de Ion Crișan. ii TEHNICE Pentru prima dată în județul Timiș este organizată, de către Centrul de librării din Timișoara, „Luna cărții tehnice“ — acțiune care se va desfășura pînă la 31 octombrie 1969. In programul acesteia au fost prevăzute mai multe acțiuni subordonate popularizării și răspîndirii cărții tehnice. In toate întreprinderile și instituțiile din județ, la standurile de cărți vor fi inițiate acțiuni de popularizare și informare noile apariții în Editura privind tehnică. La librării vor fi amenajate vitrine pe această temă, acordîndu-se, totodată, o atenție sporită aprovizionării cu cărți de specialitate. „Luna cărții tehnice“ prilejuiește specialiștilor, tuturor cititorilor posibilitatea informării și procurării cu diferite cărți și lucrări consacrate multiplelor domenii. In ultima vreme, majoritatea directorilor de cămine culturale au fost plecați în concediu de odihnă. Firește, nimeni nu le poate aduce vreo învinuire. Ceea ce surprinde însă, este faptul că în această perioadă aproape în toate localitățile sătești viața culturală a intrat într-o adevărată vacanță. Faptul că directorii sînt plecați în concediu nu justifică această situație. Și iată de ce . în primul rînd pentru că aceste instituții culturale sînt conduse de un colectiv de oameni cu diverse funcții în localitatea respectivă, în al doilea rînd, plecind de la premisa că în timpul cînd directorul a fost acasă, la căminul cultural s-a desfășurat o activitate culturală bogată, că formațiile artistice au făcut repetiții și că planul acțiunilor educative a fost stabilit din timp (pentru fiecare activitate fiind desemnat un intelectual), căminul cultural trebuie și acum să desfășoare o activitate multilaterală. Micro-ancheta realizată în urma vizitelor întreprinse în zilele din urmă la Recaș dovedesc însă că aici vacanța culturală este de fapt o realitate statornicită de luni de zile. La Recaș, cetățenii beneficiază, de aproape jumătate de an, de un lăcaș modern și spațios care asigură condițiile cele mai bune desfășurării muncii culturale. „Și cu toate acestea, în acest răstimp — ne spune directorul liceului din localitate prof. Ilie Statie — viața culturală a comunei nu s-a schimbat cu nimic. Poate că, își mărturisește gîndul interlocutorul nostru, sînt prea aspru cu tovarășul Mihai Henschel, directorul căminului, cind compar atribuțiile noastre de conducători de instituții culturale. Dar dacă eu ca director de școală pot fi găsit în orice zi, de dimineață pînă seara tîrziu, nu înțeleg de ce nu ar fi găsibil și directorul căminului în fiecare seară în instituția pe care o conduce ? Nu înțeleg de ce oamenii trebuie să aștepte ore în șir venirea lui la cămin. De asemenea, găsesc defectuos și orarul celuilalt salariat de pe lângă cămin, al bibliotecarei, ceea ce face ca în anumite zile căminul să fie închis de dimineață pînă seara, așa cum s-a întâmplat intr-una din zilele trecute cînd componenții formației de muzică ușoară au fost nevoiți să spargă lacătul ca să intre pentru repetiții în cămin.“. Din discuțiile cu alte cadre didactice am reținut și ideea că această instituție culturală este deschisă de obicei sîmbătă și duminică seara, fie pentru dans, fie pentru un spectacol al formațiilor artistice profesioniste venite aici în turneu. De asemenea, este aproape inexistentă și activitatea cultural-educativă, aceasta fiind prilejuită doar de unele sărbători ca 23 August, 1 Mai etc. Aceeași impresie ne-o împărtășește și secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Deliu : „Viața culturală este mult sub nivelul cerințelor conchide acesta, cu toate că există aici reale posibilități de desfășurare a unei bogate și multilaterale activități culturale“. In localitate există mai mult de 60 de intelectuali cu studii superioare. Dar problema mare n-o ridică aceștia. Faptul că formațiile artistice din școală sunt deosebit de active, unele au ajuns pînă la fazele superioare ale concursurilor artistice pionierești și că în formația corală a căminului a activat peste 30 de cadre didactice, sunt mărturii ale înțelegerii și pasiunii ce o dovedesc viața spirituală a comunei pentru slujitorii școlii din Recaș. După cum se vede în această localitate problema reactivizării formațiilor artistice, și în general a înviorării întregii activități culturale stă în modul de organizare și conducere a acestui resort, de găsirea unor forme și mijloace adecvate pentru atragerea oamenilor din localitate la viața culturală, pentru fințelor acestora. cunoașterea prefefaptul acesta presupune însă în primul rînd înzestrarea căminului cu o bază materială adecvată : televizor, sală de club și jocuri distractive, crearea unei ambianțe plăcute, intime prin deschiderea unor expoziții periodice, prin ornamentarea acestui lăcaș cu obiecte de artă. Un rol de seamă revine în această direcție și biroului comitetului comunal de partid, comitetului executiv al consiliului popular, consiliului de conducere al C.A.P. care să repartizeze fonduri pentru activități culturale. Unele intenții bune se întrevăd de pe acum. Tovarășul Constantin Deliu ne vorbea de o analiză a muncii cultural-educative și într-o sesiune a consiliului popular , ce urmează a fi ținută chiar în cursul acestei luni. Avem convingerea că o asemenea analiză, la care oamenii își vor spune deschis părerea despre mersul activității cultural-educative, ca în cazul materialului de față, va avea urmări pozitive în primul rînd asupra modului de organizare și conducere a activității la nivelul cerințelor. A. MAGORA Directorul e în concediu, dar căminul cultural?911 luna cărții De la o zi la alta EXPUNERI In cursul acestei săptămîni, in multe din localitățile județului Timiș vor fi organizate, de către Comitetul județean Timiș pentru cultură și artă noi acțiuni cultural-educative. Astfel, la Lugoj are loc la ora 18, conferința cu tema : „Sociologia familiei în socialism“. Vorbește lector universitar Petru Hreba. In sala căminului cultural din Cărpiniș este programat, pentru mîine, simpozionul: „Dezvoltarea armonioasă și multilaterală a economiei României socialiste“. Vor vorbi Mihai Zimțai și Constantin Lăzureanu. O altă expunere este înscrisă în programul zilei de sîmbătă, al Casei de cultură din Buziaș. Ziaristul Gheorghe Ciobanu din București, va susține, cu acest prilej, o „micro-cronică internațională“, BAIE POPULARĂ LA COMLOȘU MARE La începutul acestei luni, satul Comloșu Mare a fost terînminată și dată în folosință baia populară construită de I.A.S. din Grabați. Noua construcție cuprinde un număr de zece dușuri, două vane, vestiare și camere anexă. Baia populară va fi utilizată atît de către muncitorii celor două ferme ale I.A.S. cit și de locuitorii satului. SPECTACOL INAUGURAL LA OPERĂ Aseară. Opera de stat din Timișoara a prezentat, în fața unui numeros auditoriu, spectacolul inaugural al noii stagiuni. Opera „Bal mascat“ de Verdi — reluare din stagiunea trecută — s-a bucurat de mult succes. Aceeași operă va fi pusă în scenă la Bonn de către artistul emerit Nicolae Boboc, directorul Operei timișorene, care a plecat de cîteva zile în R. F. a Germaniei Imagine din frumoasa stațiune balneară Buziaș. wu wvm wwww w ww wWi