Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)
1969-11-19 / nr. 7733
020 LEGE PRIVIND EXECUTAREA PEDEPSELOR (Urmare din pag. I) muncă, sumele reprezentînd despăgubirile se rețin, atunci cînd este posibil, in primul rînd din sumele ce le aparțin, consemnate la Casa de Economii și Consemnațiuni, lăsindu-li-se, în acest caz, o sumă reprezentînd echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se înmînează la punerea în libertate. Sumele reprezentînd despăgubirile, care nu au putut fi recuperate pînă la liberarea condamnatului, se urmăresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale. Pagubele se recuperează de la condamnați pe baza ordinului de imputare emis de comandantul penitenciarului, care constituie titlu executor, împotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestație la organul ierarhic superior în termen de 30 zile de la data luării la cunoștință sub semnătură. ART. 14. — Condamnatul care și-a executat pedeapsa, după punerea în libertate va fi încadrat în muncă prin grija organelor Ministerului Muncii și a direcțiilor județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București. Condamnatul care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabil total de muncă în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale, va primi după liberare un ajutor lunar după distincțiile și în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate în cadrul asigurărilor sociale de stat, care nu a mai avut mai înainte calitatea de angajat. De ajutorul lunar în condițiile și procentele prevăzute în legislația pensiilor beneficiază și urmașii celor care au decedat datorită unui accident de muncă ori unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei. De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data liberării este invalid gradul I sau II din cauza unui accident în afară de muncă, dacă a avut o activitate remunerată în orice mod de cel puțin 3 ani înainte de începerea executării pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabilește între limitele de 50 și 100 la sută din ajutorul social corespunzător, prevăzut de dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat. Pentru cei domiciliați în mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depăși pensia ce se acordă membrilor cooperativelor agricole de producție. Ajutorul lunar se acordă numai în situația în care cel în cauză nu îndeplinește condițiile pentru a obține pensie sau ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat ori al altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale și nu are mijloace de existență. Ajutorul lunar se stabilește de către comitetul executiv al consiliului popular al județului în care domiciliază fostul condamnat, pe baza adeverinței eliberate de către administrația locului de deținere, din care să rezulte împrejurările în care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabilește de către comisia de expertizare a capacității de muncă din județul în care fostul condamnat își are domiciliul, iar faptul că este lipsit de mijloace de existență se constată de către organele de asistență socială. Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate în acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București. Secțiunea a IV-a Obligațiile și drepturile condamnaților ART. 15. — In timpul executării pedepsei, condamnații sunt obligați să respecte programul zilnic, disciplina și ordinea interioară, să execute dispozițiile date de personalul penitenciarului, să se supună percheziției, să poarte costumul penitenciarului, să respecte regulile de igienă și prescripțiile medicului locului de deținere. De asemenea, condamnații sunt obligați să se comporte cu grijă față de bunurile proprietate socialistă aflate în penitenciar sau la organizația socialistă unde muncesc. ART. 16. — Condamnații au dreptul la hrana necesară, ținîndu-se seama și de munca pe care o prestează, precum și de starea sănătății lor, potrivit normelor legale. Femeilor gravide sau celor care au născut în timpul executării pedepsei, cît timp copilul rămîne cu mama, copiilor născuți la penitenciar, pînă la vîrsta de un an, precum și minorilor, li se asigură hrană în mod diferențiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii. ART. 17. — Condamnații au dreptul la odihnă, plimbare, asistență medicală, dreptul de a petiționa, de a primi vizite, pachete cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente, cărți, ziare și reviste, țigări, de a primi și trimite corespondență și sume de bani. . ART. 18. — Drepturile condamnaților de a primi vizite, pachete și țigări, de a primi și trimite corespondență se acordă în raport cu natura infracțiunii, durata pedepsei, existența stării de recidVă, folosirea la muncă, comslatarea și receptivitatea la acțiunea de reeducare. Sumele de bani aflate asupra condamnaților la primirea in penitenciar, precum și cele primite prim mandat poștal, se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni și pot fi folosite de aceștia în condițiile stabilite prin regulament. Condamnații străini pot fi vizitați de către funcționarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare străine, pe baza autorizației ministerului in subordinea căruia se află locul de deținere, afară de cazul cînd prin convenții internaționale se dispune altfel. ART. 19. — In timpul vizitării condamnaților, convorbirea se desfășoară în limba română, condamnatul sau vizitatorul Dacă nu cunoaște limba română, convorbirea se desfășoară în limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurând, în acest caz, ca discuția să fie înțeleasă de personalul care execută supravegherea vizitei. ART. 20. Corespondența, cărțile, ziarele și revistele, al căror conținut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzător procesului de reeducare al condamnatului, se rețin și se păstrează la locul de deținere, predîndu-se acestuia la punerea în libertate. Corespondența cu conținut necorespunzător se înaintează, dacă este cazul, organelor competente. Secțiunea a V-a Măsuri disciplinare și recompense ART. 21. — Pentru încălcarea regulilor de disciplină se poate lua împotriva condamnaților una din următoarele măsuri disciplinare : a) mustrarea ; b) retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi și trimite corespondență, pentru perioada la care au dreptul ; c) izolarea simplă, pînă la 15 zile ; d) izolarea severă, pînă la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului ; e) transferarea pe o durată de 3 pînă la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplică un regim restrictiv. Măsurile prevăzute la literele a.—d. se iau de către comandantul penitenciarului. Izolarea severă poate fi prelungită, cu avizul medicului locului de deținere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului general al Direcției generale a penitenciarelor, fără a depăși în total 20 zile. Transferarea la un alt penitenciar cu regim restrictiv se dispune de către directorul general al Direcției generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului. ART. 22. — împotriva condamnaților minori nu se poate lua măsura retragerii dreptului la corespondență, izolării severe și a transferării la un penitenciar cu regim restrictiv, iar măsura izolării simple nu poate fi luată pe o durată mai mare de 10 zile. Femeilor gravide nu li se pot aplica măsurile prevăzute in art. 21 lit. c, c și e. ART. 23. —■ Condamnaților care dau dovezi temeinice de îndreptare, sunt disciplinați, muncesc conștiincios, îndeplinesc sau depășesc mod obișnuit normele de producînție, ori ale căror propuneri de invenții, inovații și raționalizări sunt însușite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului următoarele recompense : a) suplimentarea drepturilor la pachete, vizite și corespondență ; b) ridicarea unei măsuri disciplinare luate anterior. ART. 24. — Comisia de propuneri pentru liberarea condiționată poate propune pentru grațiere pe condamnații care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 23, precum și pe cei care se află în una din următoarele situații : a) au salvat ori și-au pus in pericol viața pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialistă de la incendii, inundații ori alte calamități; b) au elaborat lucrări științifice, recunoscute de organele competente și care, prin aplicarea lor în practică, contribuie la dezvoltarea economiei naționale ori a științei ; e) au adus o contribuție însemnată la activitatea de reeducare a celorlalți condamnați; ci) au prevenit sau zădărnicit moțiuni ostile din partea unor condamnați, evadări, atacuri asupra personalului de pază sau alte asemenea fapte. Secțiunea a VI-a Liberarea condiționată ART. 25. — Condamnații care sunt, stăruitori în muncă, disciplinați și dau dovezi temeinice de îndreptare, precum și condamnații care nu au fost folosiți niciodată la muncă ori nu mai sînt folosiți, dar dau dovezi temeinice de disciplină la îndreptare, ținîndu-se seama și de antecedentele lor penale, pot fi liberați condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, In condițiile art. 59 și 60 din codul penal. Pentru determinarea părții din pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate se ține seama de starea de minoritate și de procentele de îndeplinire a normelor de muncă. In vederea acordării liberării condiționate se ține seama și de munca prestată în timpul arestării preventive. ART. 26. — Pedeapsa ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează astfel : a) pentru depășirea normei cu 5 pînă la 10 la sută, șase zile executate pentru cinci zile muncite ; pentru depășirea normei cu 10 pînă la 20 la sută, cinci zile executate pentru patru zile muncite , pentru depășirea normei cu 20 la sută sau mai mult, patru zile executate pentru trei zile muncite ; b) în cazul condamnaților minori, pentru îndeplinirea normei sau depășirea acesteia pînă la 5 la sută, patru zile executate pentru trei zile muncite , pentru depășirea normei cu 5 pînă la 10 la sută, trei zile executate pentru două zile muncite, pentru depășirea normei cu 10 la sută sau mai mult, două zile executate pentru o zi muncită ; c) pentru muncile productive care nu se pot norma, șase zile executate pentru cinci zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, patru zile executate pentru trei zile muncite ; d) pentru muncile gospodărești cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum și pentru supravegherea altor condamnați, cinci zile executate pentru patru zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, trei zile executate pentru două zile muncite ; e) pentru condamnații care au elaborat lucrări științifice, sau ale căror propuneri de invenții, inovații și raționalizări au fost însușite de organele competente, ori care au desfășurat alte activități deosebite, trei zile executate pentru două zile muncite, pe timpul afectat acestor activități. ART. 27. — In vederea liberării condiționate, funcționează la fiecare penitenciar o comisie de propuneri. Comisia este alcătuită din președinte și patru membri. Președintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se află penitenciarul. Comandantul penitenciarului este membru de drept în comisie. Ceilalți membri se desemnează de către comandant, din rîndul personalului subordonat care ocupă funcțiile prevăzute in regulament. Comisia are un secretar, care este șeful evidenței condamnaților. ART. 28. — Comisia prevăzută la art. 27 examinează situația fiecărui condamnat, pentru a constata dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute in art. 59 și 60 din codul penal, întocmind un proces-verbal în care se consemnează modul de comportare a condamnatului în penitenciar și la locul de muncă, date cu privire la munca prestată și, cînd este cazul, propunerea pentru liberare condiționată. Procesul-verbal prin care se constată că sunt întrunite condițiile cerute pentru liberarea condiționată se înaintează judecătoriei în a cărei rază teritorială se află penitenciarul, în vederea aplicării dispozițiilor art. 450 din codul de procedură penală. In cazul în care comisia constată că cel condamnat nu întrunește condițiile pentru a fi liberat, fixează un termen pentru reexaminarea situației acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodată, pune în vedere condamnatului că se poate adresa direct Instanței. Cînd condamnatul se adresează direct instanței cerînd liberarea condiționată, odată cu cererea se trimite și procesul-verbal al comisiei de propuneri. Secțiunea a VII-a Paza condamnaților și accesul in locurile de deținere ART. 29. — Paza exterioară a penitenciarelor, supravegherea și escortarea condamnaților se fac cu personal anume instruit, luîndu-se măsuri pentru preîntîmpinarea sustragerii condamnaților de la executarea pedepsei închisorii. ART. 30. — In exercitarea atribuțiilor de supraveghere, au acces în locurile de deținere și de muncă președintele tribunalului sau judecătorul delegat de acesta și procurorul competent potrivit legii. Dar asemenea, au acces delegații organelor cu atribuții de control, precum și persoanele autorizate de ministerul in a cărui subordine se găsesc locurile de deținere. CAPITOLUL II Executarea pedepsei cu moartea ART. 31. — Comandantul penitenciarului, primind mandatul de executare a pedepsei cu moartea,, pune în vedere de îndată condamnatului La prezența procurorului, el are dreptul să facă aere» de în termen de 5 zile libere, consemnînd aceasta intr-un proces-verbal. Cererea de grațiere împreună cu copiile de pe hotărîrile pronunțate in primă instanță și în recurs se Înaintează de președintele instanței prevăzute în art. 424 din codul de procedura penală Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prin Ministerul Justiției. ART. 32. Pedeapsa cu moartea se execută pe baza dispoziției scrise date de președintele instanței prevăzute în art. 31 alineatul ultim. Dacă condamnarea la moarte privește o femeie, președintele da dispoziție de executare numai după ce s-a constatat că persoana condamnată nu se află în vreuna dintre situațiile prevăzute în art. 55 alin 1 din codul penal. La locul de executare vor fi prezenți președintele tribunalului în a cărui rază teritorială se află penitenciarul, procurorul șef al procuraturii județene sau, după caz, al procuraturii militare, ori delegații acestora, comandantul penitenciarului și un medic legist. Președintele tribunalului poate încuviința prezența și a altor persoane. Executarea pedepsei cu moartea se face prin împușcare CAPITOLUL III Executarea amenzii ART. 33. — Executarea amenzii penale se face de către : a) unitatea care face plata salariului sau oricărui alt venit din muncă, cuvenit condamnatului;. b) organul care dispune efectuarea plății pensiei, cînd condamnatul este pensionar. In cazul în care condamnatul este membru sau pensionar al unei cooperative agricole de producție, ori nu se găsește în vreuna dintre situațiile prevăzute in alineatul precedent, executarea amenzii penale se face de către organul financiar al comitetului executiv al consiliului popular al localității ÎA care domiciliază condamnatul. ART. 34. — Conducerea unității sau organul care dispune efectuarea plății pensiei ia măsuri pentru reținerea amenzii, potrivit dispozițiilor legale care reglementează executarea creanțelor statului, din venitul din muncă sau, după caz, din pensia celui condamnat, comunicînd instanței încasarea și depunerea amenzii. Organul financiar ia măsuri pentru încasarea amenzii și comunică instanței darea în debit. Amenda aplicată unui membru sau pensionar al unei cooperative agricole de producție se poate executa prin reținere, potrivit dispozițiilor legale care reglementează executarea creanțelor statului, din veniturile în bani sau în natură pe care cel condamnat le are de primit de la cooperativă, iar în cazul cînd această reținere nu este posibilă, ea poate fi executată asupra altor bunuri apărtinind condamnatului. In caz de concurs al amenzii și al cheltuielilor judiciare datorate statului, cu despăgubirile civile, se dă preferință despăgubirilor civile. CAPITOLUL IV Executarea pedepselor complimentare ART. 35. — Comitetul executiv al consiliului popular din unitatea administrativ-teritorială în cuprinsul căreia își are domiciliul condamnatul, primind copia de pe dispozitivul hotărîrii prin care s-a aplicat pedeapsa complimentară a interzicerii uneia dintre drepturile prevăzute art. 64 lit a, d și 3 din codul penal, va aduce aceasta la cunoștința serviciilor competente, pentru luarea în evidență. ART. 36. — Orice organ chemat să efectueze un act care implică pentru persoana interesată exercițiul unuia dintre drepturile prevăzute în art. 64 din codul penal va cere acelei persoane să dea o declarație că nu a suferit vreo condamnare prin care i s-a interzis exercițiul acelui drept. Organul prevăzut la alineatul precedent, dacă socotește necesar, va cere relații de la instituția care ține evidența persoanelor condamnate. ART. 87. — Pedeapsa complimentară a degradării militare se execută potrivit dispozițiilor legale speciale ART. 88. — Executarea pedepsei complimentare * confiscării averii *e face potrivit prevederilor legale care reglementează executarea creanțelor statului și confiscarea. CAPITOLUL V Executarea măsurii arestării preventive ART. 39. Măsura arestării preventive se execută în penitenciare s au un locuri anume înființate prin ordinul, după caz, al ministrului forțelor armate, ministrului afacerilor interne, președintelui Consiliului Securității Statului sau procurorului general. Ministerul Forțelor Armate asigură locurile de deținere pentru militarii arestați preventiv, cercetați de organele prevăzute de art 208 lit a și b din codul de procedură penală. Cei «restațî preventivi» fi ținuțî separatăm condamnați. Deținerea femeilor se face în condițiile art. 3 alin. 2 din prezent* lege. Deținerea minorilor se face separat de maiori. La cererea organului de urmărire penală, arestații preventiv în aceeași cauză sunt ținuți separat unii de alții. Paza și supravegherea deținuților aflați în locurile de deținere preventivă înființate prin ordinul procurorului general se fac cu personal specializat. ART. 40. — Arestații preventiv aflați in curs de urmărire penală pot primi vizite, pachete, pot trimite și primi corespondență, cu aprobarea organelor de urmărire penală. Ei au dreptul să trimită scrisori închise organului care efectuează urmărirea penală, procurorului care supraveghează activitatea de urmărire penală, procurorului șef al unității de procuratură, procurorului ierarhic superior al acestuia, precum și altor organe. Deținuții aflați in curs de judecată pot primi vizite, pachete, bani și pot trimite și primi corespondență. Ei pot să-și procure cărți, ziare și reviste, cu aprobarea comandantului locului de deținere, și să participe la acțiunile culturaleducative. Arestații preventiv pot fi folosiți la muncă numai în cazul cînd consimt la aceasta și cu avizul medicului locului de deținere, cu excepția muncilor cu caracter gospodăresc efectuate prin rotație, pentru care consimțămîntul nu este necesar. Cei care se găsesc în curs de urmărire penală pot fi folosiți la muncă, in aceleași condiții, numai cu avizul organului de urmărire. Deținuții aflați în curs de urmărire penală sau de judecată vor purta îmbrăcăminte personală. Pentru motive temeinice, ei vor trebui să poarte costumul locului de deținere. ART. 41. — Dispozițiile art. 2-4, 6-9, 11-23, 26, 29, 30, 42 și 43 se aplică în mod corespunzător. CAPITOLUL VI Dispoziții speciale, tranzitorii și finale ART. 42. — In caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele și banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Dacă aceste bunuri nu au fost reclamate în termen de un an de la încunoștiințarea familiei sau, in cazul cind nu se cunoaște nici un membru al familiei, după împlinirea unui an de la deces, trec în proprietatea statului. ART. 43. — Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se afirmă că a luat naștere în legătură cu executarea pedepsei închisorii, se eliberează de către locul de deținere numai organelor competente să stabilească existența sau inexistența acestui drept. ART. 44. — Modul de executare a pedepsei închisorii, a pedepsei cu moartea și a măsurii arestării preventive se stabilește prin regulament aprobat de Consiliul de Miniștri. ART. 45. — Ministrul forțelor armate va emite instrucțiuni cu privire la executarea pedepsei închisorii în unitățile militare disciplinare, potrivit dispozițiilor art. 62 din codul penal și dispozițiilor prezentei legi, aplicate în mod corespunzător specificului acestor unități, precum și cu privire la modul de executare a arestării preventive de către militarii cercetați de organele de cercetare penală prevăzute în art. 208 lit. a și b din codul de procedură penală. ART. 46. — Pentru timpul de la 1 ianuarie 1969 pînă la Intrarea in vigoare a prezentei legi, condamnații care execută pedepse pînă la 5 ani închisoare vor primi o cotă de 5 % din remunerația muncii prestate, iar cei care execută pedepse mai mari de 5 ani vor primi o cotă de 3*/6-ART.47. — Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, calcularea părții din pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, in vederea aplicării art. 59 și 60 din codul penal, se face potrivit dispozițiilor Decretului nr. 720/1956. ART. 4*. — Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1970. Pe aceeași dată Decretul nr. 104/1951 pentru stabilirea modului I de executare în unitățile disciplinare de către militarii în termeni unor pedepse privative de libertate, Decretul nr. 720/1956 pentru reglementarea punerii în libertate înainte de termen, pe baza muncii prestate și bunei comportări, publicat in Buletinul Oficial nr. 2 din 16 ianuarie 1957, Decretul nr. 126/1958 privind regimul unor condamnați la pedepse privative de libertate, Decretul nr. 50/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea hotărîrilor judecătorești , prin care s-a pronunțat pedeapsa cu moartea, precum și Decretul nr. 292/1961 privind stabilirea și recuperarea pagubelor materiale pro- I 4m* Ministerului Afacerilor Interne de alt* deținuții de locurile de deținere:, mabrogi I DRAPELUL R05U-7.733 Expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor Vârog să-mi permiteți sa vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X- lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă in administrarea avutului obștesc, in gospodărirea unităților și în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, de a veghea cu toată hotarirea sa folosirea judicioasă a bunului public. în general, se poate afirma că unitățile economice și bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea și gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale și bănești ce le-au fost încredințate. Totuși, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ținut pasul cu necesitățile și cerințele actualei etape de dezvoltare a societății noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ține la zi și corect evidența bunurilor, nu se asigură depozitarea și paza lor in condiții corespunzătoare, iar uneori sînt angajați tionari nepregătiți sau chiar iescu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condițiilor de cum un deceniu cinci au fost introaduse, nu mai răspund exigențelor de astăzi. Sistemul garanțiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanțiilor s-a menținut la același nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanțiilor pentru acoperirea pagubelor decât în cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcție. De asemenea, actualele dispoziții legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi și a altor angajați, astfel nicit practic, foarte rar fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obștesc și de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esențiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecționarea sistemului garanțiilor, întărirea răspunderii materiale. O dispoziție nouă din proiectul de lege privește tragerea la răspundere a conducătorilor de organizații socialiste și a altor salariați, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fară respectarea condițiilor de vîrstă, studii și stagiu a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeași răspundere o vor avea și cei vinovați de nerespectarea dispozițiilor privind constituirea de garanții, în limita garanției neconstituite. Ținând seama că unii gestionari creează intenționat plusuri în gestiune, îndeosebi prin înșelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-și însuși aceste plusuri, s-a considerat necesară sancționarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decit in măsura in care este aplicată cu rigurozitate. In toate verigile economiei și pe toate treptele ierarhice. Este deci de datoria ministerelor și organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unități economice și bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă nivelului său de pregătire profesioanală și a conștiinței sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ținerea corectă a evidențelor, efectuarea la timp și cu exigență a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor prezentată de tovarășul Adrian Dimitriu, ministrul justiției în opera de înnoire și perfecționare a întregii noastre legislații, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislația penală. Noul cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrîngere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condițiile stabilite de lege. In acest scop, s-a întocmit proiectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, vi-l supun spre examinare și adoptare. Proiectul cuprinde dispoziții referitoare la locurile de deținere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii condamnaților și liberarea condiționată, precum și unele măsuri speciale privind minorii și femeile. Pedeapsa Închisorii se execută în locuri de deținere anume organizate, la care condamnații sunt repartizați după natura infracțiunii, durata pedepsei și comportarea lor. In timpul executării pedepsei închisorii, condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială. Reeducarea celor condamnați este realizată și prin calificarea sau recalificarea lor, într-o meserie, prin acțiunile cultural-educative desfășurate la locurile de deținere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărți, ziare și reviste, precum și prin stimularea celor disciplinați, stăruitori in muncă, care dau dovezi temeinice de îndreptare. Astfel pentru aceștia proiectul prevede, spre deosebire de reglementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deținere sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă. în «adm regimului pr#văzut. pentru executarea pedepselor, proiectul stabilește obligațiile pe care le au in<tnamtul tf drept*iit# «e J# «in* acordate. Condamnații sunt obligați să respecte programul zilnic, disciplina și ordinea interioară, să se comporte cu grijă față de bunurile proprietate socialistă. O instituție importantă a codului penal, derivînd din concepția asupra pedepsei, este aceea a liberării condiționate. In aplicarea dispozițiilor care reglementează această instituție, proiectul fixează criterii pentru calcularea părții dedeapsă ce poate fi considerată peea executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnații minori, se asigură condiții speciale de educare, instruire și calificare în muncă. Ei continuă învățămîntul general obligatoriu și li se creează posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională, potrivit cu gradul de școlarizare și aptitudinile lor. O atenție deosebită se dă condițiilor în care se execută măsura arestării preventive, stabilindu-se dispoziții speciale referitoare la locurile de deținere, la separarea de cei condamnați a celor arestați preventiv, la dreptul acestora de a lua contact cu apărătorul ales sau desemnat din oficiu și la posibilitatea prestării de către ei a unei munci utile. Proiectul mai cuprinde dispoziții privitoare la executarea pedepsei cu moartea, amenzii penale și pedepselor complimentare, la paza condamnaților și accesul în locurile de deținere. Pentru aplicarea prevederilor expuse, sarcini deosebite revin organelor de la locurile de deținere, care vor trebui să-și desfășoare întreaga activitate potrivit legii in vederea realizării scopurilor sașile, ca și procurorilor cu atribuții de supraveghere a respectării legalității in activitatea acestor organe. De asemenea, președinții tribunalelor județene sau judecătorii delegați de aceștia vor trebui să-și îndeplinească cu exigență și simț de răspundere atribuțiile noi o# le-au fost Încredințate prin legea de organizare judecătorească, de a verifica legalitatea deținerii și modul de executare » pedepselor privative de libertate.