Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-10 / nr. 7928
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.928 £ Vineri, 10 iulie 1970 ip 4 pagini, 30 Dani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, deosebire de orînduire socială fără a constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sînt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru in societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționând cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. în primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 19S9 volumul producției industriale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit, în domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de cca. 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în primele 6 luni. în înfăptuirea planului in industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. In același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cât, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru revisămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire culturilor, putem aprecia că reacolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strânsul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțumitoare și in județe unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine ; umiditatea este mai mult decit suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea asigura acoperirea că vom putea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnicomaterială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării intre diferite întreprinderi; s-au evidențiat lipsuri și în preocuparea pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că nu toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producției industriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvântul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve,, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de producție și beneficii și că in primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde suntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune, avem întreprinderi duc dese întreruperi unde se proîn procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decât cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd in industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economisire materiilor prime și materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de producție al acestui an in toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților vicit pină la sfîrșitul de producție, anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie, și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporească preocuparea pentru ridicarea calității producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel rea productivității muncii, ridicacreșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condițiuni a planului pe acest an, cit și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că nu unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cât și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cit mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi; nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru asigura strîngerea la timp a griului și orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ameliorații desecări, realizării întregului vastum de lucrări prevăzut pentru acest an; orice rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut in toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în producție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cincinal 1971—1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creștere a producției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea integrală și cu o înaltă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sunt menite să contribuie la perfecționarea conducerii activității economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința Națională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii activității economice și sociale. De altfel, Congresul al X- lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmînd ca la începutul anului 1971 să raporteze partidului — probabil în cadrul unei Conferințe Naționale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Legea comerțului exterior și altele — încă pină la sfîrșitul anului toate să capete forma legală, aprobată de Marea Adunare Națională, să devină călăuze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organizarea producției și a muncii în agricultură constituie de fapt o completare a celor prevăzute in Legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea și disciplina muncii în unitățile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activității economice. De aceea, organizarea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și animale, constituie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producție în agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga națiune este interesată în buna folosire și lucrare a lui, în creșterea fertilității și potențialului său productiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de conservarea și buna gospodărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru organele de stat cît și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și producători individuali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanță hotărîtoare pentru cantitatea și calitatea producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în industrie cît și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orinduirii socialiste statul are obligația să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășurarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Faptul ca baza socială a orînduirii noastre o constituie alianța clasei muncitoare cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vede(Continuare în pag. a 11-a) încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii în agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internațional desfășurată în ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. , Comitetul Central dă o înalta prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întilniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, ca mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importantă pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țări — expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenaru subliniază că „și in viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova in mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii și înțelegerii între popoare. In cadrul Plenarei au luat cuvîntul tovarășii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Nicolae Vereș, Gheorghe Homoștean, Ludovic Farecaș, Teodor Haș, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florența Munteanu, Adalbert Crișan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor Plenarei a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ritmul susținut și continuitatea producției sunt determinate și de asistență tehnică competentă. In imagine : remedieri operative in secția tricotat a Fabricii de ciorapi din Timișoara. ÎN PAG. A IV-A | ------------------------------------ 9 Cu privire la la inundațiile din prima j vara acestui Jian, la musulurile pentru | înlăturarea efectelor acestor caia îmitati V ______________________________ „Un mănunchi de zile din vacanța noastră va fi colorat febril ! In locul cursurilor ți al conspectelor, vom „răsfoi” glia. Am probat forța gîndului nostru. O vom fructifica acum pe cea a brațelor!". Ar fi, succint, mobilul care a determinat ca, începind cu 1 iulie, sute, mii de elevi și studenți să poposească, înarmați cu tîrnăcoape, sape sau lopeți, pe marile șantiere. Albastrul uniformelor muncii creează o imagine de integru — entitatea viguroasă a tinerilor. Pe agenda de lucru a tovarășului Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C., în dreptul datei respective, un singur cuvînt : „începem!“. Startul luat de tinerele brațe harnice a fost simplu și frumos. Municipiul Timișoara, la puțin timp după începerea primei zile de lucru, în punctele ce li s-au încredințat lucrează 700 de studenți. Cît vezi cu ochii, dincolo de Stadionul „1 Mai", un furnicar de oameni, studenți ai tuturor institutelor de învățămînt superior din Timișoara. Obiectivul efortului lor comun : terenuri de sport. La toamnă, fostul loc viran va fi împînzit cu spații amenajate funcțional pentru practicarea diferitelor sporturi: rugby, mini-fotbal, tenis, volei și baschet. Fete și băieți, multă tragere de inimă, voioșie și zîmbete. La numai cîțiva metri, de șiragul viitoarelor terenuri se conturează un nou obiectiv sportiv. Drumul de la Abator la șantier este marcat de un pisc de canale. „Remarcați, vă rog, acuratețea cu care au fost săpate șanțurile și instalate conductele. Meritul aparține exclusiv elevilor de la Liceul industrial de construcții civile care au predat, cu numai că Timiș* 70— șantiere ale tineretului SALOPETELE ALBASTRE ALE VACANTEI leva zile in urmă, o lucrare impecabilă“. Aici lucrează 30 de studenți ai Institutului de medicină, și anume, după remarca dirigintelui de șantier : „Excelent! Deși e prima zi de lucru pot evidenția numele tinerilor Grigore Crăciunescu, Leonida Vițianu, Harald Bileck, Gheorghe Lazăr. Aceștia și-au realizat norma de săpat și transportat metrul cub de pămînt într-un interval de timp lăudabil. Podul Michelangelo. Complicată și maiestuoasă dantelă din metal și beton. Intîlnim aici 30 de elevi de la Școala profesională C.F.R care toarnă plăci de fier-beton. Ochii albaștri sau căprui se ațintesc asupra masei cenușii care ia contururile precise ale formei. După un timp, cu multă grijă, placa este scoasă și lăsată să se întărească. Lăsăm în urmă Timișoara, îndreptîndu-ne spre Giroc. La mai consemnam deschiderea șantierului de tineret din localitate. In obiectiv : înălțarea complexului avicol intercooperatist. Exprimîndu-și satisfacția pentru ajutorul primit din partea Comitetului județean U.T.C., calificînd cu alese epitete aportul tinerilor, tovarășul L. Marcus, directorul Întreprinderii 13 construcții se angaja să pună la dispoziție 20 de autobasculante zilnic, de cele 5 cîte erau atunci față pe șantier. De la î iulie aici lucrează 65 de elevi, cîte 8 ore zilnic, l-am găsit curățind drumul și stînci. Stăteau degeaba, pentru că de trei zile pe șantier nu a ajuns pic de beton sau pămînt pentru acostament. Tot ce se vede în jur, de la săparea fundațiilor pentru cele patru mari hale, la împlîntarea a 328 de stîlpi este rodul muncii de pînă acum al fi ILDICO SZATMARY (Continuare în pag. a 111-a) i