Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-17 / nr. 7986
In cadrul acțiunilor întreprinse pentru ridicarea productivității muncii, la uzina Electromotor din Timișoara a intrat în funcție instalația de vopsire și uscare la cald a motoarelor electrice. In formă de circuit, aceasta ușurează și transportul și executarea operațiunilor de finisare. Anul XXVII nr. 7.286 Joi, 17 septembrie 1970 Viitorul cincinal pe agenda de lucru a adunărilor generale ale salariaților PARTICIPAREA CADRELOR DE CONDUCERE DIN COMBINAT ESTE FACULTATIVĂ? După baza de discuții creată de referatul prezentat de ing.Liviu Groapă, directorul fabricii, după spiritul critic și autocritic și analiza aprofundată a tuturor laturilor activității unității, adunarea generală a reprezentanților salariaților de la fabrica de confecții Bega din Timișoara, ar fi avut toate motivele să constituie un real prilej de analiză exigentă, plină de răspundere a problemelor majore pe care le ridică producția în cincinalul viitor, în lumina sarcinilor precizate de Congresul al X-lea al partidului. Fără a face apologia succeselor, atestate mai ales de faptul că muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Bega au raportat îndeplinirea planului cincinal cu nouă luni înainte de termen, datele expuse în adunare au evidențiat semnificația rezultatelor obținute de către colectivul de muncă pînă la încheierea primelor opt luni din acest an. Departe de a se mulțumi cu cele dobîndite, vorbitorii au adus în discuție o serie de aspecte concrete legate de posibilitățile existente pentru o mai bună organizare a producției și a muncii, pentru întărirea disciplinei, folosirea cit mai judicioasă a capacităților de producție. Pornind de la asemenea puncte de reper, adevărate imperative ale activității viitoare, vorbitorii au dovedit o adîncă înțelegere a sarcinilor trasate de Cel de-al X-lea Congres al P.C.R., privind noul cincinal, în intervențiile fiecărui vorbitor, revenea mereu expresia : „Trebuie să existe o mai bună aprovizionare cu materii prime și materiale !" ... tru Din spusele ajutorului de mailConstantin Gruia, maistrul Naum Kruiacichi, inginerul principal Alexandru Bălan și ale altor vorbitori a rezultat clar că cei însărcinați cu aprovizionarea la Combinatul textil nr. 1 Timișoara, în a cărui sferă de activitate intră și fabrica Bega, nu-și fac pe deplin datoria. In general, activitatea lor se rezumă doar la aprobarea necesarului de materii prime și materiale solicitate de fabrică și la ținerea evidenței intrărilor și ieșirilor din stoc a acestora. Din astfel de motive, nu de puține ori maiștri, ajutori de maiștri, șefi de compartimente și chiar directorul fabricii sînt nevoiți sä umble după nasturi, ață, colțuri etc., neglijîndu-și alte sarcini ce le revin. Chiar și în momentul de față, din lipsa unor „banale“ accesorii, sute de produse gata executate nu pot fi expediate la beneficiari. S-a subliniat astfel că ar fi cazul ca C. PETRE Continuare în pag. a II-a) DUPĂ TERMINAREA ȘCOLII PROFESIONALE... Dezbaterile care au avut loc, în jurul unei „mese rotunde“, au evidențiat pregnant două imperative care se impun față de noile promoții de absolvenți ai școlii profesionale IRESPONSABILITATE ȘI EXIGENȚA VASILE POP, secretar al Comitetului de partid : Dezbaterea pe care o organizăm pe această temă se circumscrie în munca politică de masă pe care o desfășurăm continuu pentru a sluji înfăptuirea sarcinilor economice care revin uzinei noastre. Am dori ca discuțiile să constituie o formă activă de soluționare a unei probleme de care ne facem răspunzători cu toții și, anume, grija cu care sînt înconjurați, de către colectivul uzinei, tinerii absolvenți ai Grupului nostru școlar profesional. De la acest considerent am pornit atunci cînd am invitat în jurul „mesei rotunde“ pe tovarășii SIMION ALDEA, inginer șef adjunct cu probleme de producție, ing. ION CORBUȘ, director adjunct al Grupului școlar „Electromotor“, ROMULUS MILEA, președintele comitetului sindical, CIPRIAN PATRAȘESCU, locțiitor al secretarului Comitetului coordonator U.T.C., ing. PETRE ȚEPFEL, și matrițerul VIOREL TRIF, absolvenți ai școlii, promoții anterioare și mai tinerii VIOREL CIOBANU și CAROL BACȘA, absolvenți promoție ’ 70. Să începem deci , ce condiții oferă școala noastră profesională pentru ca elevul să devină muncitor cu o solidă pregătire profesională și înalte trăsături moral-cetățenești ? Ing. I. CORBUȘ : Grupul școlar profesional „Electromotor“ se situează ca un factor de bază în pregătirea viitorilor muncitori calificați pentru uzina noastră. In școală, elevul este pregătit sub cele două forme de bază, adică teoretică și practică, ceea ce permite ca încă din primii ani el să ia un contact direct și eficace cu producția. Pornind de la necesitățile uzinei, de la perspectivele de dezvoltare, noi pregătim in fieei care au un număr corespunzător de strungari, lăcătuși, electricieni, frezori, matrițeni etc. Selectarea candidaților pentru diversele meserii se face la început, atunci cînd noi nu ne putem da seama perfect de bine de aptitudinile și înclinațiile tînărului venit la școală din propria-i dorință, sau pentru că așa dorește familia. Chiar dacă ne dăm seama în timpul școlii că elevul nu are „chemare“ pentru o anumită meserie, nu mai putem interveni cu nimic. Locurile fixate de minister sînt stabile, rigide, și „schema“ nu permite nici un fel de mobilitate sau transfer. Intr-un anumit fel aici ar trebui să căutăm cauzele fluctuațiilor de mai tîrziu. Ing. P. ȚEPFEL . Subscriu la această idee cu atit mai mult „cu cit am parcurs personal „etapele“ formării mele profesionale plecîndu ie la ucenicie. Am făcut parte din prima promoție de absolvenți ai școlii profesionale și, rămînind credincios uzinei și oamenilor ei am avut prilejul să fac multe și diverse constatări. Bazându-mă pe fapte concrete susțin propunerea ca, înainte de a păși pragul școlii elevul să fie „examinat“ și la capitolul aptitudini și înclinații pentru meseria despre care spune că este cea mai frumoasă. Vorbele sunt bune, dar numai atît nu ajunge. Ar trebui ca în procesul de cunoaștere să folosim unele cercetări și observații cu caracter sociologic, plecînd (de ce nu ?) chiar de la familie, sau școala de cultură generală ! Ing. S. ALDEA . Cînd vorbim de procesul formării viitorului muncitor calificat — și aș zice de înaltă calificare — trebuie să avem în vedere două imperative care ne privesc pe toți: responsabilitate și exigență ! Cind afirm acest lucru am în vedere și faptul că, în timpul practicii, pe care elevii o fac cu începere din anul II, trebuie să se acumuleze un bagaj mult mai mare de cunoștințe de specialitate. Aici va trebui să manifestăm o exigență deosebită deoarece, in momentul de față, pregătirea practică a muncitor este mai slabă tinărului în comparație cu cea teoretică. Or, atunci cind noul muncitor ia în primire o mașină așchietoare el ar trebui nu numai s-o cunoască în amănunțime, dar să realizeze normele stabilite. Realitatea dovedește insă că randamentul lui este încă scăzut, deoarece școala nu-i asigură acel bagaj de cunoștințe pe care le solicită producția. V. POP. Cauza o găsim și in faptul că muncitorii pe lângă care lucrează elevii au normele lor obligatorii și, realmente, timpul nu le permite să se ocupe așa cum ar trebui de supravegherea și transmiterea unor cunoștințe practice temeinice. Ce putem face ? O rezolvare ar constitui-o înființarea cât mai urgentă a atelierelor-școală, problemă pe care o vom soluționa intr-un viitor destul de apropiat. Avind la dispoziție mașinile lor, elevii ar învăța nu numai cum să se mînuiască, dar și cum să se întrețină, să le curețe, operațiuni pe care nu le fac acum pentru că vin la practică la ora 7 și la 13 pleacă. Ing. I. CORBUȘ . Din acest punct de vedere, rezolvarea o găsim numai în uzină, pentru că școala prin programa ei, urmărește absolut toate laturile instructiv-educative Noi nu vrem să formăm numai muncitori destoinici, ci și oameni, cetățeni cu înalte trăsături etice. In acest proces destul de complex sunt angrenați o serie de factori printre care: organizația U.T.C., diriginții, maiștrii, educatorii, Întregul nostru corp didactic. Acestui scop îi sunt subordonate acțiuni diverse : intilniri cu activiști de partid de stat, cu muncitori fruntași, vișipite în uzină ca și in alte întreprinderi timișorene, excursii, concursuri, dezbateri pe teme de morală și comportare în societate. Din anul doi, elevul se integrează treptat în viața uzinei, el se află prezent în mijlocul colectivului. Discuții consemnate de ALEXANDRU KOLLAR NICOLAE PÎRVU (Continuare în pag. a III-a) Masă rotundă organizată la uzina „Electromotor“ La I.M.A. din Biled :verificarea atentă a mașinilor înaintea începerii semănatului. Plenara Consiliului județean pentru munca în rîndul elevilor Miercuri a avut loc, in sala festivă a Școlii profesionale textile din Timișoara, Plenara Consiliului pentru munca în rîndul elevilor de pe lingă Comitetul județean Timiș al U.T.C. La plenară au participat tovarășii Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C., Alexandrina Șiura-Corneanu, președintele Consiliului pentru munca in rîndul elevilor de pe lingă Comitetul județean Timiș al U.T.C., Pavel Petroman, inspector șef la Inspectoratul școlar județean Timiș, Iosif Silier, vicepreședinte al Consiliului județean al organizației pionierilor, profesori, activiști ai Comitetului județean U.T.C., elevi, invitați. La ordinea de zi a plenarei s-au dezbătut probleme privind activitatea depusă de către Consiliul pentru munca în rîndul elevilor de pe lingă Comitetul județean Timiș al U.T.C., cu privire la organizarea și desfășurarea vacanței de vară a elevilor, precum și programul de activități ale acestui consiliu pe anul școlar 1970— 1971. La discuțiile care au avut loc pe marginea programului de activități a participat un mare număr de tovarăși. Ia încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul tovarășul Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al U.T.C. 1 Sesiunea Consiliului popular județean Timiș . Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Timy, prin Decizia nr. 413 din 1 septembrie 1970, convoacă deputații Consiliului popular al județului Timiș în cea de-a d VII-a sesiune ordinară, care va avea loc la data de 20 septembrie 1970, ora 9, în Aula Universității din Timișoara, br. Vasile Pirvan nr. 4, cu următoarea ordine de zi : ANALIZA MODULUI CUM SE ÎNFĂPTUIESC ANGAJAMENTELE LUATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL I 1970. 4 pagini, 30 bani Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din Învățămîntul superior și alți specialiști Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit la sediul C.C. al P.C.R.. intr-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere in învățămîntul superior economic și alți economiști din institutele de cercetări, ministere și mari Întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămintului. Cu acest prilej au fost analizate — in lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea invățămintului economic din țara noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui in continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic Luind cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului , a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabilă să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce urmează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea in valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățământului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică , construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. în pag. II și III Ü Un fiu al Timișoarei, rerezentant al mișcării de la 1848 ■ Bilanțuri pozitive dar și contracte neonorate .§ Contraste cotidiene ■ S ort „Am citit cu interes articolul „Trei ore, cu sacoșa prin piețe“, inserat în ziarul „Drapelul roșu“ din 1 septembrie a.c., spre a vedea dacă ați reușit să aflați și un alt aspect al comerțului cu legume și fructe“ .. . (Ion Ciaglici, Spl. T. Vladimirescu nr. 24). „Realitatea este așa cum s-a scris și sperăm ca articolul să contribuie la îmbunătățirea situației în acest important sector al aprovizionării“ (Ștefan Roman, str. E. Teodoroiu nr. 27) . Am cumpărat de la taraba I.A.S. Timișoara, din piața „Badea Cîrțan“ 10 kg gogoșari și cea mai mare parte dintre ei erau stricați“( Rozalia Neje, str. Telegrafului nr. 28) , „Spre surprinderea cumpărătorilor, în piața „Nicolae Bălcescu“, pepenii verzi se vindeau atît la magazinul I.A.S. Timișoara, cit și la chioșcurile C. L. F. cu diferențe față de prețurile stabilite“ (R. Vlaicu, str. Oltului nr. 23). „Citesc cu mare interes articolele despre aprovizionarea orașului nostru, care — după cum știți — lasă foarte mult de dorit“ (M. B., pensionară). Lecturînd aceste rînduri, cititorul va înțelege, suntem siguri, că ele au fost trimise redacției ziarului nostru după ce in coloanele lui a apărut raidul-anchetă pe tema aprovizionării cu legume și fructe. Ce îmbunătățiri s-au adus comerțului cu aceste produse după apariția articolului „Trei ore, cu sacoșa Prin piețe“ ?. Ne-am pus această întrebare asemenea multora dintre cititorii care ne-au scris, cu atît mai mult cu cît singurul răspuns pe care l-am primit de la Centrul de legume și fructe Timișoara (adresa nr. 4580 din 10 septembrie 1970 semnată de V. Milicici, șef centru adjunct) ne-a nemulțumit total. De aceea, respectînd întrutotul fraza, inserăm doar ultimul aliniat : „Luînd act de cele arătate ca părți negative în articolul arătat mai sus, conducerea centrului le-a analizat pe fiecare în parte și a luat măsuri ca pe viitor să nu mai persiste asemenea abateri negative ; vom ține cont de recomandările care au fost arătate în articolul publicat“. Fără a pune la îndoială temeinicia „analizei“ de care ni se vorbește, ținînd cont de sesizările care au continuat să ne sosească la redacție, de propriile noastre investigații și constatări, am pornit din nou prin cele patru mari piețe timișorene. Am făcut-o marți dis-de-dimineață, exact la doua săptămîni după apariția primei noastre anchete. Ne-au însoțit tovarășii Doru Cristian, vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Timișoara și Pandelie Martin, inspector comercial. Imediat după ora 6, descindem în curtea depozitului C.S.F. Timișoara, „rampa“ de unde ar trebui lansate permanent și operativ produsele pe care le solicită gospodinele. De aici ar trebui să plece, în primele ore ale dimineții, cantitățile pe care le-au comandat gestionarii din oraș, în locul unei activități febrile, neîntrerupte, în depozit vedem niște muncitori care se mișcă „cu încetinitorul“, un șef de depozit, Iosif Businger, care încarcă cu somnolență un cîntar. — De ce începeți activitatea atît de tîrziu, devreme ce magazinele se deschid la ora 6 ? — Nu avem al treilea gestionar, se justifică economistul principal Nicolae Beraru. Paradoxală situație care se perpetuează de luni de zile. Muncitori necalificați există, mașini la fel, legume și fructe din belșug. De toate, numai un al treilea gestionar — nu înțelegem acum de ce cantități apreciabile de legume și fructe ajung la îndemîna gospodinei, abia la ora 9 sau 10 și nu la 6 cînd le caută. Această privimmiganizare defectuoasă determină ca unele produse (vezi ardeiul, fasolea verde, piersicile etc.), să stea aici cite patru cinci zile cînd nu mai pot fi trimise pentru desfacere, depreciindu-se în depozit. Din partea conducerii administrative, a organizației de partid se impun măsuri energice care să determine o schimbare radicală a modului în care se lucrează la depozitul central, în nici un caz, cu „duhul blîndeții“ și „observații“ (vom reveni la eficiența lor — n. n.), nu se va produce schimbarea în bine pe care o așteptăm cam de multă vreme, înainte de a comenta observațiile noastre prin piețe, am dori să facem următorul raționament: Anul 1970 nu poate fi calificat drept un an al recoltelor „re- Raid-ancheta realizat de : NICOLAE PIRVU Continuare in pag. a 11-a) Deși în grădini sunt legume ÎN PIEȚE CRESC, ÎN VOIE, JORDIENIIE” MLENIEI ȘI NECINSTEI -\ J