Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-20 / nr. 8014

4 • 2 • D­acă am ierarhiza cele dis­cutate în adunarea de dare de seamă și alegeri a or­ganizației de bază de la secția construcții metali­ce a Uzinei mecanice Ti­mișoara, în vârful piramidei ar trebui, desigur, să stea analiza sti­lului și metodele de muncă ale bi­roului organizației de bază privind creșterea continuă a rolului con­ducător în toate ramurile activită­ții secției. Meritul comuniștilor de aici constă tocmai în desprinderea din noianul de probleme a acelui fir conducător de care de­pinde bunul mers al muncii în ansamblu. Și aceasta cu atît mai mult cu cit actualele adunări pentru dări de seamă și alegeri au loc intr-un moment extrem de im­portant, cind se încheie un cincinal și se fac pre­gătirile pentru altul nou, cu obiective și mai însu­­flețitoare, stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Firește, după cei doi ani care despart alegerile de partid actuale de cele precedente, ar fi foarte multe de spus despre mo­dul în care s-a muncit, despre ceea ce trebuie făcut în viitor. Important este ca să nu se vorbeas­că despre toate cîte ceva. Și c­o­m­u­n­i­ș­ti­i de la construcții metalice n-au procedat așa. Fă­­cînd bilanțul realizărilor, ei au constatat că în primele 6 luni ale anului au fost date peste plan 400 garnituri clape, 40 poduri sub 5 tone și economisite 55 tone me­tal, față de 45 cit era angajamen­tul. Au realizat, de asemenea, su­plimentar, 20 poduri electrice sub 1> tone forță pentru unitățile eco­nomice afectate de inundațiile care s-au abătut asupra țării noastre în luna mai, anul curent. Sunt roadele unor eforturi deo­sebite, depuse de întregul colectiv, în frunte cu comuniștii, spunea în cuvîntul său comunistul Atanasie Bărbosu, șef de echipă. Consider însă că ele nu au darul să ne mul­țumească. Sunt convins, și desigur aceeași părere 0 au și alți tovarăși, că se puteau realiza succese și mai mari, chiar cu eforturi mai reduse. Pentru aceasta era necesar însă ca biroul organizației de bază să an­treneze în mai mare măsură masa largă de comuniști la exercitarea cu mai multă competență a dreptului de îndrumare și control. Practica muncii noastre de pîna acum a do­vedit că nu in toate cazurile orga­­nizația de partid a fost factorul i­­nițiator și că, adesea, s-a substi­tuit conducerii tehnico-administra­­tive. Comuniști, între care Dumitru Pleșca, ing. Constantin Mateescu și alții, au adus argumente prin care arătăm că în anumite perioade munca politică desfășurată în sec­ție s-a „modelat“­ după dispozițiile date de șeful unității. De aseme­nea, propunerilor și sugestiilor din adunările generale sau consfătuiri­le de producție nu li s-au găsit re­zolvări fericite. „Aceasta a slăbit desigur combativitatea din adunări, inițiativa unor muncitori, afirma printre altele, comunistul Constan­tin Parascan“. — Nu-mi amintesc ca în cei doi ani care s-au scurs de la alegeri, biroul organizației de bază să fi tras la răspundere pe un membru de partid pentru o abatere sau al­ta, să fi întreprins vreo analiză a activității comitetului sindical și biroului organizației U.T.C. —• re­liefa la rîndu-i comunistul Ioan Szabó. Și nu putem spune că nu au fost tovarăși să nu fi săvîrșit acte de indisciplină, ori că munca sindicală și cea a organizației de tineret să fi mers ca pe roate. Să ne mai întrebăm atunci de ce unii membrii de partid absentează sau intîrzie nemotivat de la serviciu sau de ce unii „uită“ chiar să-și achite cotizațiile ? Critici aspre dar drepte, cu pri­vire la stilul de muncă al biroului organizației de bază, la manifesta­rile de rutină, formalism și slabă combativitate, ivite în anu­mite perioade, au adus în discuție și alți vorbitori. Au reținut în mod deosebit atenția adunării aprecieri­le tovarășului Ion Gașpar, care a pus, cum se zice, și mai mult dege­tul pe rană : — Mai am cîtva timp pînă ies la pensie. Folosesc prilejul să vă spun că mi se umple inima de bucurie văzînd că membrii de partid din organizația noastră nu se sfiesc să arate deschis lipsurile, posibilități­le de înlăturare a lor. Așa îi stă bine unui comunist. Vreau, așadar să fiu în ton cu dumneavoastră, cum am fost de altfel totdeauna, chiar dacă în anumite ocazii am fost tras la „răspundere" pentru că am „îndrăznit“ să critic. E vorba de cazul acela cu macaraua. Se defectase și era nevoie doar de o intervenție a electricienilor. N-au intervenit operativ și am sesizat pe cei în drept s-o facă pentru că su­ferea producția. Am ajuns pînă la șeful secției, care, în loc să mă asculte, m-a dat afară din birou. Am revenit încă o dată, și încă o dată, dar în zadar, deși șeful sec­ției es­te și el comunist. Dar. .. mă rog ! Macaraua a stat aproape două săptămîni, timp în care muncitorii au lucrat manual. Rezultatul ? Pe lîngă ritmul lent al s-au întîmplat și două producției, accidente destul de grave. Firește, am criti­cat aspectul într-o adunare. Ur­marea ? Șeful secției m-a chemat la el și în fața secretarului de partid a ținut să mă facă atent că „nu era cazul să ridic problema în adunare (!). „Era tovarăși, cazul și mă doare inima cînd văd că unii membrii de partid, și încă cu func­ții de răspundere, gîndesc așa ! Ba mai mult, era necesar ca el să fie tras la răspundere de către bi­roul organizației de bază pentru o astfel de atitudine. De ce n-a pro­cedat așa ? Ar trebui să răspundă. Răspunsul a fost totuși găsit chiar în cadrul adunării. A rezul­tat din înmănuncherea tuturor a­­firmațiilor celor nouă comuniști care au luat parte la discuții. Bi­roul nu a luat în discuție multe din problemele stringente ale vie­ții de organizație pentru că, în mod practic, a funcționat doar cu nu­mele, rămînînd o perioadă în minoritate față de componen­ța inițială tot ca urmare a unor măsuri administrative (!). Da ! Nu e nici o eroare : biroul or­ganizației de bază de la secția construcții metalice a U.M.T. a funcționat o bună perioa­dă de timp cu trei mem­bri față de nouă. Urmare a unei dispoziții adminis­trative, ceilalți membrii ai biroului precum și alți comuniști au fost mutați în alte locuri de muncă, fără ca, în prealabil, să fie consultat comitetul u­­zinal de partid, biroul organizației de bază. Se vede, așadar, că un fel de neglijare a mun­cii politice se manifestă nu numai la nivelul sec­ției Nimic de zis, pe te­meiul atribuțiilor pe ca­re le are, conducerea ad­ministrativă a uzinei are dreptul să dispună trans­ferul salariaților în alte locuri de muncă, în con­formitate cu normele în vigoare. Este însă nece­sar ca atunci cînd este vorba de transferul unui membru de partid (fă­ră să mai vorbim de unul ales) într-o altă unitate, con­ducerea administrativă să se con­sulte cu organul conducător al or­ganizației de partid în evidența căreia se află comunistul în cauză. Aceasta deoarece și organizația este interesată ca forțele sale să fie distribuite cit mai echitabil, pentru a-și putea exercita în bune condiții rolul de conducător politic. Faptele relatate relevă desigur, un aspect ieșit din comun. Tocmai de aceea este necesară, din partea co­mitetului uzinal de partid, o anali­ză amănunțită a tuturor probleme­lor ridicate de comuniști în aduna­rea de alegeri pentru a li se găsi rezolvarea cuvenită. CONSTANTIN PETRE DOMINANTA DEZBATERILOR: EXERCITAREA DREPTULUI DE ÎNDRUMARE $1 CONTROL Adunările pentru dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid Bucuriile toamnei și rodului bogat. Au încheiat semănatul griului Pînă ieri, peste 30 de coopera­tive agricole din județ au înche­iat semănatul griului, între aces­tea, cu suprafețe mai mari se află unitățile din Cărpiniș, Cenad­­, Petroman, Traian Vuia, Sînmi­­haiul German, Uihei etc. Impor­tanta lucrare s-a putut încheia, în epoca optimă stabilită, datori­tă bunei organizări a muncii me­canizatorilor, folosirii cu randa­ment maxim a tractoarelor și ma­­șinilor. De subliniat că pe raza de activitate a 1­ M.A. Orțițoara, 6 din cele 10 unități deservite au semănat întreaga suprafață cu griu prevăzută. Acestea sînt, în ordine­l [UNK] Sinandrei, Marani, Cornești, Covaci, Hodoni, Cer­­neteaz. Supravegheat atent de specialiști, ca Emil Manu, Con­stantin Negoiță si alții, prezenți în permanență în cîmp, semăna­tul griului din această toamnă s-a efectuat la înalt nivel cali­tativ. Semănătorile din aceste u­nități au fost grupate operativ si trimise in ajutorul celorlalte 4, care si ele urmează să încheie importanta lucrare în maximum două zile. Și țăranii cooperatori din Cutina au terminat, pînă sîmbă­­tă, semănatul culturilor păioase. Astfel, cu sprijinul mecanizatori­lor de la I­ M.A. Bethausen, s-au insămînțat 306 ha cu griu, 41 ha orz si 30 ha cu plante pentru masă verde, ceea ce reprezintă suprafața planificată la aceste Cul­turi. Totodată, printr-o bună or­ganizare a muncii, cu sprijinul comitetului comunal de partid, cooperatorii de aici au reușit să termine și recoltatul celor 135 ha cultivate cu porumb pentru boa­be. De asemenea, s-au însilozat 370 tone de nutrețuri, adică cu 10 tone peste necesarul stabilit în balanța furajeră. Tot în această perioadă s-au­ depozitat și 275 tone de fin, cu 55 tone peste can­titatea planificată. Duminica cea mai rodnică... (Urmare din pag. 1) de 300 și a pregătit patul germi­nativ pe alte 200. In același timp, mecanizatorii au recoltat cu combinele și peste 150 hectare de porumb. Aproximativ 560 de hectare au insămînțat, în raza lor de activitate, și mecanizatorii I.M.A. Sinnicolaul Mare, la ca­re se adaugă alte sute de hec­tare de arături și teren pregătit etc. Mecanizatorii din secțiile I.M.A. Gottlob s-au situat, du­minică pe primul loc la însilo­­zări , aproape 600 de tone. Dar ei au insămînțat și peste 400 hectare de griu și au arat alte­le mai bine de 200 de hectare. Rezultate bune la însămințări, arături, pregătiri de teren, insi­­lozări, transporturi, au înscris duminică și întreprinderile de mecanizare din Orțișoara, Găta­­ia, Ciacova și altele. Reținem la I.A.S. Mașloc o i­­nițiativă bună, care ar merita mai grabnic luată in atenție și de către alte unități , cu excep­ția unui mecanic de serviciu, toți ceilalți lucrători din atelie­rele mecanice ale întreprinderii lucrează pe tractor, în schimb dublu, cu prioritate în fermele mai puțin avansate cu acțiunile de sezon. In acest sens s-a înte­țit o adevărată întrecere intre Francisc Drăgan, Nicolae Frecot, Alfred Knisel, Nicolae Faur, Gh. Printz și ceilalți mecanici, în­trecere care, după cum ni se spune, se va încheia doar o dată cu campania agricolă din aceas­tă toamnă. pe scene și ecrane MARTI, 20 octombrie rt Teatrul „Matei Millo" i­NU AȘA, FETIȚO (19,30) ; CINEMATOGRAFE­­ul Modern : ÎNTILNIREA (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; □ Arta : ALFA ROMEO ȘI JULIETA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Parc : DRAGOSTE ȘI VI­TEZA (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : LUPOAICA (11, 15, 17, 19, 21) ; I—I Victoria : SPLENDOARE IN IARBA (10, 16, 18, 20) ; I—I Melodia: ACȚIUNEA VUL­TURUL (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; □ Muncitoresc F­r­a­t­e­l­i­a : OMUL CU ORDIN DE REPAR­TIȚIE (17, 19) ; PE URMELE ȘOIMULUI (15): I~1 Steaua roșie Mehala : CU MINE NU, MADAM (15, 17, 19)­­ LUGOJ I—1 23 August : REA DR. MARUSE ÎNTOARCE­I—I Victoria : OPERAȚIUNEA LEONTINE □ I.T.L. : CIND SE ARATA CUCUVEAUA JIMBOLIA □ Flacăra : O NUNTA CUM N-A MAI FOST n 30 Decembrie : ADELHEID »ETA­j Parc : FATA DIN PARC □ 1 MaI : DO­AMNA DE PE ȘINE BUZIAȘ □ Dinamo: CU DIRIJABI­LUL SPRE POLUL NORD SIN NI­COLA­U­L­ MARE □ Arta: CIND SE AUD CLOPOTELE FĂGET 1—I 30 Decembrie : CELE 3 NOPP ALE UNEI IUBIRI t filKI­V MARȚI, 20 octombrie 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,05 Copiii cintă. Selecți­uni din Festivalul de cîntece și dan­suri „Bucuria Europei“, șurat recent la Belgrad. desfă­18,45 Actualitatea în economie. 19,20 1.001 de seri — emisiune pen­tru cei mici, 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. 20,15 Seară de teatru : „Iertarea“ de Ion Băieșu. Interpretează un Colectiv de la Teatrul Mic. 21,50 Prim plan. Compozitorul Filaret Barbu. 22,20 Divertisment mu­zical pe teme folclorice româ­nești cu orchestra Electrecord. 22,40 Telejurnalul de noapte. A Manifestările consacrate ciclului Beethoven continuă, in actuala sta­giune a Filarmonicii „Banatul". Ele vor culmina cu premiera unicei sale creații lirice, Fidelio, la Opera timi­șoreană. Concertul inaugural al acestui ciclu — din noua stagiune — s-a bucurat de o audiență care a cople­șit pe cei obișnuiți cu nivelul mediu al spectatorilor. Mai mult, se mani­festă în rîndul melomanului mediu o adevărată „foame" pentru muzica beethoveniană, veritabil passe-partout al sufletului uman. Concertul a cuprins o nouă pri­mă audiție, Leonora,­­­ micforind astfel și mai mult numărul opurilor încă neaudiate la Timișoara, a căror listă nutrim speranța, s-o vedem într-o zi epuizată. Materialul tema­tic al acestei a doua uverturi, folo­sește ideile muzicale ale operei Fi­delio — asa cum Beethoven a fă­cut-o si in Leonora III, deși aici coloritul, proporția segmentelor pre­lucrate, diferă. Caracterul uverturii este însă identic, vehiculînd avintul eroic, sentimentul inegalabil, suprem, al libertății. Din cele 9 simfonii, perle ale ge­nului, dirijorul Nicolae Boboc a ales penultima, așa-zisa „Mica simfonie“. Degajat de obligația de a ur­mări, de a întoarce pagi­nile partiturii, dirijorul se „chel­­tuie" cu dăruire, promptitudine, im­pulsionării aparatului orchestral. Cu excepția părții întîi, unde un inte­­rniu­­ dinaintea finalului­ nu a fost sesizat de toți instrumentiștii, în rest lucrarea a fost realizată impe­cabil atît tehnic, cit și ca atmos­feră. Am remarcat pentru frumu­sețea sunetului, pentru precizia a­­cordajului, evoluția clarinetului so­lo și a cornilor în partea a treia sau a corzilor pe întreg parcursul simfoniei. Solistul concertului a fost Valentin * 25 Gheorghiu, oaspete drag, care a dublat plăcerea de a-l asculta cu aceea de a audia și unul din cele mai frumoase concerte ale literaturii pianistice : Concertul nr. 5, „Impe­rialul“, în debut. Abordîndu-l, Va­lentin Gheorghiu a căutat să evite potecile bătătorite. Ne-a oferit un monument sonor echilibrat, lipsit de asperități, ca și de originalități cu orice preț. L-a construit cu grijă, cu o admirabilă claritate. Ne-au impre­sionat, printre altele, rezolvările di­namice de un dozaj perfect (ca în acele descreșteri pe secvențele melo­dice), ori momentul trecerii spre partea a treia, adus cu o infinită poezie- De la primele sunete, simți restructurările interioare pe care le-a produs abordarea acestui concert, ilustrului pianist, pe care-l știm din lumea cu totul diferită, a Concertu­lui nr. 1 in Do. îl simțim dezlănțuit, atacînd inflexibil, cu o vigoare leo­­nină tumultul sonor beethovenian, îl urmărim avizi, savurîndu-i tonusul spiritual. Apoi îl regăsim în gîndito­­rul care-și înnobilează fraza cu o vi­brantă pătrundere spre sensurile ei cele mai adevărate. Prospectîndu-i semnificațiile, pianistul se încălzește la focul sensibilității sale, la lumina culturii și gustului său. Un pianist, un artist ajuns la maturitate, la ple­nitudinea calităților sale, de la înăl­țimea cărora abordează cu curaj ma­rile valori, capodoperele genului- Iată de ce l-am dom­­cit mai des în mijlocul nostru, așa cum și-l doresc cei mai mulți din țară și străinătate, unde prezența sa rămine sinonimă cu seducția: DORU MURGU Cronică de concert in cadrul ciclului Beethoven, Un oaspete prestigios: VALENTIN GHEORGHIU Concurs la Ansamblul artistic „Banatul" Consiliul județean Timiș al U.G.S.R. organizează un con­curs pentru ocuparea a două posturi de dansatori (băieți) la Ansamblul artistic „BANATUL“. Concursul va avea loc în ziua de 23 octombrie 1970, ora 8, la sediul Ansamblului artistic „BANATUL“ din Timișoara, str. E. Ungureanu nr. 10. Condițiile de concurs sînt ce­le prevăzute în H.C.M. 218/1970. înscrierile se pot face pînă în ziua concursului la sediul Con­siliului județean str. 7 Aprilie 1929 nr. 4, telefon 2.36.01. Zile și nopți de intens efort (Urmare din pag. 1) Putem evidenția și munca efectua­ta de către Traian Ceauș și Martie Antal care împreună au semănat, sîmbătă 25 hectare cu griu și noap­tea au arat cîte 2.5 hectare fie­care, ca apoi, duminică, dis-de­­dimineață să plece din nou la se­mănat. In felul acesta, pe lângă faptul că semănătorile lucrează toată perioada zilei, cu­­m lumina permite Executarea semănatului, se mai execută în piua și arături pe însemnate suprafețe. — Pentru munca de calitate și în special pentru lucrările execu­tate noaptea — arăta inginerul Remus Podborschi — consiliul de conducere al cooperativei a hotârît premierea mecanizatorilor cu cîte 25 de lei pentru fiecare hectar arat și pregătit pentru semănat în cursul nopții. Azi, de­­ exemplu, se înmînează 6.360 lei pentru acti­vitatea din săptămîna trecută . Ni­colae Schuster primește 459 lei Ioan Pas și Iulian Rădescu cîte 417 lei, Petru Papoli 398 lei, etc. Pot spune că efectul acestui sti­mulent este peste așteptări. Dacă înainte­­ de aplicarea măsurilor a­mintite se lucra n­oaptea doar cu 4—5 tractoare, acum participă toți mecanizatorii inclusiv șeful de secție, contabilul și mecanicul de întreținere. Ei au reușit ca în timp scurt să recupereze rămînerile în urmă și au posibilitatea să se încadreze cu semănatul în limitele epocii opti­me. Dacă am amintit despre lunca rodnică a mecanizatorilor nu pu­tem trece cu vederea nici activita­tea membrilor cooperatori din Gi­­roc. Este adevărat că s-a terminat cu recoltatul sfeclei de zahăr — 35 hectare, porumbului pentru boa­be — 327 hectare și florii-soare­­lui — 188 hectare, dar mare parte a știuleților se găsesc netranspor­­tați la pătule. Cu toate acestea, pe cîmp, la încărcatul știuleților de porumb n-am întilnit decit 45 de studenți din anii II și III de la Facultatea de filologie, împreună cu asistenții Maria Berceanu, Mi­­haela Lungu, Marcel Pocorniș , Constantin Chevereșan. Se pune întrebarea : ce alte activități mai importante decit adunatul recoltei puteau să aibă țăranii cooperatori din Giroc ? Migala de artist (Urmare din pag­­i)­litate excepționala, obișnuiesc să spună cei ce ignoră „fenomenul calității“ la Victoria. Nimic de zis, pentru articolele sale de lux, întreprinderea primește cele mai bune materii prime, dar numai prin acestea nu se poate explica ade­rența lor la public. Mai este și altceva și acest altceva începe prin căutările pentru însușirea „ultimei mode" pe plan mondial și adaptarea ei la gustul consu­matorilor interni și externi. Nu mai stăruim asupra pregă­tirii fabricației, ci asupra faptu­lui,­­accentuat de ing. Maria Schu­­medea, că întreprinderea are cei mai buni meseriași, crescuți sau formați la cursuri și la locurile de muncă. Mulți din ei cunosc la perfecție fiecare fază a fabrica­ției, alții stăpînesc mai multe me­serii- Ornamentația metalică pen­tru încălțăminte e făcută de un constructor al saxofoanelor, ne mărturisește tov. Blazius Cuban, directorul întreprinderii. Efortul propriu, materializat în calitate, îl mai regăsești și în in­vențiile și inovațiile căutătorilor de nou și de frumos. Vopselele de acoperire, realizate de direc­torul întreprinderii, un pasionat al chimiei moderne, sînt folosite azi de toate tăbăcăriile și fabri­cile de încălțăminte din țară. în­sușirea lor la un nivel foarte bun — au fost trecute în rîn­­durile invențiilor românești —­ a scutit țara de importul unor produse similare, realizîn­­du-se totodată, numai ca diferen­ță de preț între vopseaua străină și cea autohtonă, suma de peste 240 milioane lei în 12 ani. Căutările însă sunt mereu la ordinea zilei. Inginerul Teodor­ Mărgineanu ne arată spătarul, bancheta din spate și șezutul din față pentru autoturismul Dacia 1­100, confecționate din spume poliuretanice, a căror fabricație a fost însușită recent. Au tre­buit stabilite rețetura de fabri­cație, regimul optim de funcțio­nare a instalațiilor, durata de maturizare a produsului, a tre­buit construit un reactor supli­mentar, toate, necesitînd inventi­vitate, pasiune și dăruire. La sec­ția mase plastice se fac încercări pentru folosirea unor vopsele mai rezistente, iar rezultatele sunt mai mult ca promițătoare. Privim a­­poi unul din noile produse, așa­­zisul Gutimol, o piele artificială pentru poșete din folii de P.C.V. combinate cu poliuretan, un arti­col frumos și practic, unul din cele peste 3.000 de articole ale întreprinderii, — încă o expresie a talentului și fanteziei unui co­lectiv înzestrat. Așadar, cultul calității la Vic­toria e și organizare, și inventi­vitate, și o mare pasiune pentru frumos și practic. Nu în ultima analiză, fenomenul înseamnă și o exigență care pornește de la con­ducere și se transmite, prin șefii de secții și de ateliere, printr-un corp tehnic valoros, fiecărui mun­citor- Dacă vrei să lucrezi Victoria învață, corectează-te ne­la încetat, ridică­-ți măiestria. Pe calea Buziașului, o nouă construcție va găzdui, începind din anul viitor, secția moltopren a întreprinderii. în spațiul­­ rămas liber se va extinde fabricarea în­călțămintei și a foliilor P.C.V. în acest fel, noi și noi beneficiari se vor bucura de roadele muncii harnicului colectiv, care pentru clientul­ suveran, pentru setea lui de frumos, depune eforturi îndîr­­jite. J.1 DRAPELUL ROȘU-8.014 contraste cotidiene Se caută un profesor de fizică Noul an școlar a antrenat in procesul instructiv-educativ majo­ritatea cadrelor didactice din școlile județului. Cu atît mai sur­prinzătoare sunt situațiile care relevă că unii pedagogi Încearcă sa se eschiveze de la nobila mi­siune ce le-a fost încredințată. Un astfel de caz l-am întilnit la Școala generală din Jimbolia, un­de, deși există patru profesori de matematică-fizică nici unul dintre ei nu vrea să predea fizica pre­­textînd că specialitatea lor de bază e matematica (de fapt este evidentă aici fufea de „complica­țiile“ pe care le creează efectua­rea lucrărilor de laborator). Din cauza gîlcevei pedagogilor suferă, bineînțeles, elevii și aceasta, sub privirile neautoritare ale direcțiu­nii, care așteaptă ca problema să fie rezolvată de către Inspecto­ratul școlar județean. Amintind că nici în anul școlar trecut (sub o altă conducere) una din clasele 1 nu a avut învățătoare și abia după două săptămîni micii școlari s-au putut apuca de buchisitul abecedarului, ne întrebăm și în­trebăm Inspectoratul școlar pe cînd va soluționa problema în discuție la Școala generală din Jimbolia ? Numărul cu ghinion Elena Bradi­cea­nu de la I.G.C.L- Sinnicolaul Mare susți­ne că „61“ este un număr cu ghinion. Obișnuia să „modifice“ abonamentele de transport în co­mun pe diferite rute. De la poseso­rii abonamentelor cu nr. 720, 2609, 124, 138 etc. pretindea su­ma fixă de 61 de lei, indiferent dacă prețul real era de 13 sau 24 de lei. Prinsă în flagrant de­lict s-a convins personal că nu­mărul cu ghinion și l-a găsit sin­gură. Aritmetică păgubitoare De la 1 ianuarie pînă la 15 septembrie a.c. Secția de expedi­ții și camonaj Timișoara a fost penalizată cu 4.983.000 de lei, pentru locații, întrucît aparține Regionalei de căi ferate s-a for­mat o comisie de analiză care a apreciat existența unor cauze . ■. obiective. Dintr-un condei cele 5 milioane au fost reduse la . . . 160 de lei. E drept că secția nu are de suferit de pe urma unei ase­menea „aritmetici“ dar pierderile sunt consemnate ca atare și tre­buiesc recuperate. Cine le va re­calcula ? Așteaptă ploile! în ziarul nostru a fost criticat Comitetul executiv al Consiliului popular comunal din Sinmidanul Roman care din primăvara aces­tui an tărăgănează repararea dru­mului de la Utvin. Deși au trecut atîtea luni și din partea consiliu­lui s-au dat asigurări că lucrările vor fi făcute de urgență, situa­ția nu s-a schimbat în satul res­pectiv. Un grup de cetățeni ne informează că gospodărirea loca­lității lor lasă și acum de dorit, iar drumurile sunt și în prezent neglijate . Comitetul executiv este convins oare că promisiunile țin loc de . . reparații ? 6000 o ..dușcă“? Ieftin!... loan Damian, mterist la co­operativa agricolă de producție din Ghilad, transporta griu de săm­ință la baza de recepție din Ciacova. „Nu stau eu să mă plictisesc pînă încarcă oamenii remorca“ — și-a zis. Și a pornit la „plimbare", pînă la... cel mai apropiat bufet. A tras o „dușcă“ bună. Cu sete. Apoi s-a întors la volan, mai vesel. Cu chef de vi­teză însă, pe o dîrmă a canalu­lui Lanca — Birda a răsturnat tractorul. Văzînd cabina făcută țăndări, singur se miră cum de a putut scăpa cu viață. Bineîn­țeles stricăciunile aduse tracto­rului le suportă vinovatul. 11 costă vreo 6.000 de lei. Acum îi pare piperată „dușca" de la bu­fet. Și cât de ieftin a scăpat, to­tuși ! Rubrică redactată de­­ MARIA P. PONGRACZ, ADRIANA PAULIAN și GAVRIL MALAI O

Next