Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-13 / nr. 8085
I J S PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ* anehiltasu Anul XXVIII nr. 8.085 Miercuri, 13 ianuarie 1971 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ?><XXXXXX>00000<XXXXXX>C>Oj 4 pagini, 30 bani REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE LA SFÎRȘIT ȘI ÎNCEPUT DE CINCINAL Prezențe pe piața mondială cu mărfuri competitive Planurile, proiectele, anticipările cincinalului 1966-1970 au devenit realități. Ele au fost materializate prin angajarea plenară a energiei ți capacității creatoare a oamenilor muncii in efortul Unico de a transpune în viață politica economică a partidului. La efortul colectiv s-au înscris și colectivele unităților economice din județ care au raportat, încă în cursul lunii septembrie a anului trecut, îndeplinirea sarcinilor din cincinalul recent încheiat. Evidențierea unor elemente definitorii ale planului încheiat, precum și perspectivele actualului cincinal au constituit tema de discuție cu conducători ai unor unități de prestigiu din județul nostru. Iată opiniile lor : Ing. T. MÜLLER — director tehnic, Combinatul textil nr. 1. — Cred că în această perioadă fabricile noastre au intrat în vîrsta maturității lor profesionale, conturind saloanele stabile de profil, proporții și perspective mai clare de dezvoltare tehnică și de volum. Concret : Fabrica de tricotaje „1 Iunie“ a devenit o mare unitate industrială, de tricotaje profilată în producția pentru noii născuți, fixîndu-și un cadru al propriilor dezvoltări, construind utilaje. Fabrica de ciorapi și-a rezolvat în mare măsură modernizarea utilajului și perspectivele de sortiment, construind noi mașini și dispozitive, modificînd structural baza de materii prime. Fabrica de stofă de mobilă, de asemenea, și-a găsit un profil definitiv și a pregătit cadrele și condițiile materiale pentru o creștere cantitativă a producției în anii ’71 și ’72. Fabrica Bumbacul a devenit țesătoria nr. 1 în privința articolelor de modă, creînd și producînd articole de înalt nivel tehnic și artistic, devenind principalul pionier în folosirea firelor poliesterice. Uzinele textile Timișoara s-au profilat pe o gamă de țesături tehnice, prosoape și batiste și participă, împreună cu fabrica de tricotaje, la realizarea unor accesorii pentru autoturismul românesc. Fabrica de confecții Bega, s-a impus prin calitatea creațiilor și execuția produselor și un înalt nivel al activității economice. Filatura Teba a redescoperit multiplele valențe ale unei filaturi de vigoane și a pregătit temeinic condițiile dezvoltării acestei producții deosebit de importantă pentru economia națională; a lărgit activitatea de construire a aparatelor de măsură și control in industria textilă. Nu știu dacă am reușit să redau la proporțiile reale aceste caracterizări, dar ele formează suportul moral al elanului cu care dorim să dezvoltăm în viitor activitatea combinatului nostru atît de divers în produse, de complex in probleme și preocupări și atît de bogat in cadre de maiștri, muncitori, ingineri și cadre economice. Consider cea mai importantă realizare economică a trecutului cincinal creșterea continuă a volumului de export și calității producției. In acest sens ar trebui să înșir din nou realizările fabricilor, fiecare din ele avînd sarcini de export directe sau indirecte. Faptul că avem pentru Fabrica de ciorapi, Fabrica de tricotaje, Bumbacul și Uzinele textile clienți Discuție consemnată de ing. CORNEL DOBREANU (Continuare în paga 111-a) 1971 - O ETAPĂ A RIDICĂRII CALITĂȚII PE .............................................. . ________________ TOATE TREPTELE ACTIVITĂȚII ECONOMICE Modernizarea conducerii economiei rezervă un loc deosebit evidenței și informării rapide, menite să stea la baza unor decizii de înalt nivel. In acest scop au fost înființate centre teritoriale dotate cu mașini electronice de calcul. Un astfel de centru a luat ființă și la Timișoara. ! DĂRUIRE ^ l-am văzut la datorie în zilei de cumpănă, primii dintre cei 6 dinții. I-am urmărit în aprige $ încleștări cu greutățile, atunci cind exemplul personal valora cu victoria însăși. Am sorbit omenie din ideile lor cumpătate și generoase, în stare să fortifice omul, să-l facă mai bun și mai drept. Pe comuniști îi cunoaștem ; e aproape de ne- a conceput ca oricare din noi să nu se fi întîlnit cu un membru de partid, cu un comunist din vechea sau tînăra gardă, pe care să nu-l fi apreciat și stimat in mod deosebit. Din tabloul , general, desigur, se disting atârt tea personalități remarcabile, ' O dar nu mai puțin adevărat este , O că, formați la școala umanis cuvinte potrivite omului, a slujirii poporului, co- Ő ,miniștii și-au însușit autea Y 1 trăsături comune, cristalizate 0 X în procesul lung al cărmni ca Oaracterelor, al înnobilării lor cu § * nestemate ale gîndirii, com i Gportarii și acțiunii. <L § Multe decenii încă, poate și x X in plin comunism, nici tehnica rt O înaintată, nici noile relații so O Xciale nu vor exclude omenescul, 9 X dăruirea pasionantă pentru omuul și fericirea lui. Va fi nevoie O £ încă multă vreme de imboldul 9 0 celor mai puternici și mai X O drepți, de acel exemplu personal care depășește inerția și $ 0 rutina, care își exercită rolul 0 O tonifiant și printre cei putere $ nici• S a Dăruirea electrizantă nu e X O numai muncă și acțiune, dar și Q X reconsiderarea permanentă a X S valorilor și atitudinior, critica curajoasă a stărilor vetuste, în O ^ nobilarea personalității în toiul V 0 susținutei activități. Ea este o 0 O condiție a programului și feri- 0 £cirii tuturor. Și dacă partidul £ 0 luptă indîrjit pentru ridicarea calității umane a comunismului, o face din dorința ca fiecare să 0 găsească locul cuvenit in marea 0 încleștare pentru înălțarea vietãții celei noi. O N. CÂMPEANU O $0ОО 0О>0ОО 0<ОО>ei«οì o<ì<x>О>Й xx›<i›. ECONOMII DE FIRE ȘI FIBRE TEXTILE In efortul comun pentru transpunerea in practică a Planului de măsuri privind reducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie, aprobat de plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. In luna aprilie 1970, s-au înscris și muncitorii, tehnicienii, inginerii și economiștii din întreprinderile textile timișorene. Gospodărind cu grijă fiecare gram de materie primă folosită în procesele tehnologice de fabricație, colectivele de textiliști din unitățile de ramură din Timișoara s-au prezentat la sfîrșitul ultimului an al cincinalului abia încheiat cu un bogat bilanț, inregistrind 17,5 tone de fire și fibre textile economisite în anul trecut, prin reducerea consumurilor specifice. Cele mai bune rezultate in această importantă acțiune au fost obținute de unitățile din cadrul Combinatului textil nr. 1. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEȚUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Ananea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai“ Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinărea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Primul secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvint de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii. . Vizitînd halade automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de desfășșurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de Calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește discută cu muncitori despre preași cupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii. Întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu !“, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne Întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu: înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute până în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatând că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să ajungă la o producție de aproximase tiv 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cît era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cît și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășa Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decât dumneavoastră. Bine ați venit !“ Directorul uzinei, Ferdinand Șaneu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — (Continuare în pag. a 111-a) Ca și in celelalte zone ale județului nostru, și în raza de activitate a consiliilor intercooperatiste de la Mașloc și Pișchia s-a trecut la inițierea unor acțiuni concrete care să ducă la întărirea puterii economice a cooperativelor. Pentru a face cunoscut cititorilor ziarului preocupările de început ale acestor organisme am solicitat părerea unor președinți de consilii, ingineri-șefi de la cooperative, directori de stațiuni pentru mecanizarea agriculturii etc., membri ai consiliilor intercooperatiste respective. VASILE GHERMAN, președintele consiliului intercooperatist din Mașloc : — Am socotit necesar să rezolvăm, de la bun început, unele probleme legate de necesitățile imediate ale producției celor șase unități. Astfel, am dat curs propunerii făcute în prima ședință de consiliu de concentra și utiliza la mximum capacitatea celor două greifere și a remorcilor existente in dotarea stațiunii de mecanizare și în proprietatea cooperativelor, pentru a transporta afară pe cîmp întreaga cantitate de îngrășăminte organice existentă în cooperative. Pe baza calculelor făcute, s-a stabilit că atît greierul stațiunii de mecanizare cît și cel al cooperativei din Mașloc, fiecare cu cîte 5 remorci, pot încărca și transporta zilnic cîte 160 tone de îngrășăminte, lucrarea putînd încheiată in circa 20 de zilile. Vreau să menționez aici faptul că, pentru ducerea la îndeplinire, în condiții optime, a acțiunii de fertilizare, consiliile de conducere ale cooperativelor s-au angajat să asigure echipe de cooperatori care să descarce remorcile și să împrăștie imediat îngrășămintele pe cîmp sau să se așeze în grămezi la capul tarlalelor. Tot>e linia întrajutorării se înscrie și acțiunea inițiată de consiliul nostru de a sprijini cooperativa din Mașloc cu mijloace de transport la eliberatul cocenilor de pe o suprafață de 70 de hectare. TRAIAN CHIRA, inginer-șef la cooperativa Mașloc . Mai bine de jumătate din terenurile cooperativelor din Comeat, Bogda și Șarlota sunt situate în pantă și ca atare propice plantațiilor de pomi și creșterii animalelor. Pornind tocmai de la întinderea mare a suprafețelor de pășuni naturale, specialiștii din consiliul nostru și-au propus să studieze problema scoaterii oilor pe întreg sezonul pășunatului de la cooperativele din Mașloc, Fibiș și Alioș pe aceste pășuni pentru a se putea folosi integral cantitatea de masă verde. Bineînțeles, această acțiune se va face numai în baza unei înțelegeri cu vecinii noștri. Ream propus să studiem și problema organizării — prin cooperare — a unei ferme mari de creștere a oilor. Ing. GHEORGHE FURDE, directorul S.M.A. din Fibiș : — Consiliul nostru intercooperatist a studiat în anicofunzime și problema foosirii, cu eficiență maximă, a parcului de tractoare, mașini și utilaje atît din dotarea secțiilor S.M.A. cît și cele din proprietatea cooperativelor. După o inventariere prealabilă s-a stabilit un plan precis de reparații, plan ce urmărește o sprijinire mai substanțială a unităților în creșterea producțiilor. Meseriașii noștri pot să ajute cooperativele agricole și în lucrări de electrificări, introducerea apei , în grajduri , construcții etc. Recent, la cooperativa din Alioș au construit și dat în exploatare o moară cu ciocane , la brigada din Sălciua Nouă am introdus o instalație de apă, iar la Pișchia adăpători automate în două grajduri. Parte din tractoare lucrează la transportul materialului lemnos din parchetele de la Comeat, Bogda și Șarlota. Pentru ca să putem efectua și lucrări de electrificare este însă absolut necesar ca pe plan județean să fie rezolvată problema întocmirii proiectelor și a obținerii de către S.M.A. și de către meseriașii noi CONSILIILE INTERCOOPERATISTE VALORIFICĂ REZERVELE DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI AGRICOLE Inițiative la Mașloc și Pișchia ce se cer extinse tri a autorizațiilor de lucru din partea întreprinderii de specialitate. ION PASCU, președintele consiliului intercooperatist de la Pișchia : — Ținînd seama de apropierea cooperativelor noastre de orașul Timișoara și de tradiția localnicilor am stabilit să adîncim profilarea și specializarea in creșterea animalelor. Astfel, am luat în studiu posibilitățile concentrării vacilor cu lapte la cooperativa din Giarmata, porcilor pentru îngrășat la a cea din Bencec, iar tineretului taurin la Cerneteaz. Desigur, în atenția consiliilor intercooperatiste de la Mașloc și Pișchia mai stau încă o seamă de probleme de mare importanță care pot și trebuie să fie rezolvate. In cele de mai sus ne-am oprit doar la cîteva din imediate pe care acțiunile membrii acestor organisme consultative și le-au propus să le rezolve imediat ce ele vor fi discutate și aprobate în adunările generale ale cooperatorilor. Cu sprijinul și îndrumarea nemijlocită a comitetelor comunale de partid, începutul bun va putea fi mult extins, alte și alte noi acțiuni de importanță majoră înscriindu-se pe agenda de lucru a acestor consilii — factor de seamă în consolidarea puterii economice a unităților, în ridicarea bunăstării membrilor lor. Anchetă realizată de : B. BUK3S LIMBILE MODERNE ȘI FORMAREA VIITORULUI SPECIALIST prof. dr. Ștefan BINDER șeful catedrei de limba și literatura germană la Universitatea din Timișoara Cunoașterea unor limbi moderne de circulație universală nu este numai o cerință a culturii generale pe care se sprijină pregătirea specialiștilor de înaltă calificare, ci și un factor de seamă în modernizarea învățămîntului de toate gradele. Prelucrarea și aplicarea în practică a tot ceea ce este nou și avansat în știința și tehnica mondială este de o importanță deosebită pentru dezvoltarea economiei noastre. Folosirea descoperirilor și perfecționărilor în diferitele domenii de activitate presupune ca orice respectivă. Cunoașterea acestor limbi ne permite, prin urmare, să gustăm întregul farmec al capodoperelor literaturii universale, ele ne pot lăsa impresii adinei care contribuie la îmbogățirea nu numai a fondului nostru de cunoștințe, dar și a tezaurului de emoții estetice pe care-l acumulăm în decursul vieții noastre și care participă în egală măsură ca și alți factori la formarea personalității noastre. Reprezentația dramei „Faust“ de Goethe, la care am asistat ca student în Burgtheater-ul de la Viena, comedia timișoara unversitară specialist să fie permanent și operativ informat despre progresele pe care le-au făcut știința și tehnica in diversele ramuri de specialitate. Majoritatea studiilor și cercetărilor valoroase sunt tipărite în limbile engleză, franceză, în această rusă și germană. Și direcție de informare, cunoașterea limbilor respective este deci, de mare ajutor. Totodată asistăm astăzi, în cadrul unui climat internațional destins, ca urmare a politicii de coexistență între state cu orînduiri pașnică sociale diferite, la dezvoltarea relațiilor economice și culturale cu multe state, relații care presupun cunoașterea limbilor moderne de circulație universală. Dacă cunoașterea limbilor moderne se impune deci pe de o parte ca o necesitate practică, politică, economică, științifică și culturală, ea ne poate procura pe de altă parte și o deosebită plăcere de ordin spiritual. Lectura în original a capodoperelor literaturii universale constituie o desfătare care este cu atît mai mare cu cît cunoaștem mai bine limba „L’Avare“ de Molière, văzută pe scena Comediei franceze la Paris, sau reprezentațiile unor piese clasice în incinta arenei de la Verona, mi-au lăsat impresii adinei, încă vii și astăzi Astfel de momente înscriu urme neșterse la o virstă cînd omul este foarte receptiv pentru astfel de emoții. Ca responsabil al secției „Limbi străine“ din cadrul Universității populare a orașului Timișoara, am avut ocazia să constat că specialiștii din toate ramurile de producție simt nevoia de a cunoaște cu mai bine cel puțin una din limbile moderne de largă circulație, nevoie concretizată intr-o afluență masivă la înscrierile pentru cursurile de limbi străine care funcționează cu o frecvență uimitor de bună, după orele de muncă ale salariaților. Este regretabil că studenții noștri, în special cei de la facultățile nefilologice, acordă puțină atenție perfecționării cunoștințelor lor de limbi străine, încă mulți tineri care nu există sunt în stare să folosească o biblie(Continuare in pag. a II-a)