Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)
1971-04-08 / nr. 8158
l Anul XXVIII nr. 8.158 Joi, 8 aprilie 1971 4 pagini, 50 bani ^^OOfXXKXX^OOOtXXXXXXXXP^ RECEPTIVITATE LA CEEA CE ESTE nou și Înaintat în conducerea ACTIVITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIAL-CULTURALE Pe marginea dezbaterilor Plenarei Comitetului municipal de partid Timișoara, cu activul După cum s-a anunțat în ziarul nostru, luni dupa-amiază a avut loc Plenara Comitetului municipal de partid Timișoara, cu activul, în care s-a făcut o analiză complexă și responsabilă a mersului îndeplinirii hotărîrilor la Conferință a adoptate de aiciorganizației municipale de partid, a felului în care au demarat organele și organizațiile de partid, colectivele întreprinderilor și instituțiilor timișorene în noul cincinal. La capătul unor dezbateri fructuoase, plenara a stabilit măsurile ce se impun pentru a imprima evoluției economice, politice și sociale a municipiului perfecțiune și dinamism — trăsături proprii, definitorii ale progresului, ale conducerii competente. Darea de seamă, pe care a prezentat-o tovarășul George Mirola, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, discuțiile, în cea mai mare parte la obiect, ca și măsurile gîndite judicios, au făcut numeroase trimiteri la necesitatea unei mai bune cunoașteri și stăpîniri a realității, a cerințelor de moment și de perspectivă din cele mai diverse sfere ale activității. Cu alte cuvinte, centrul axial al dezbaterilor l-au constituit problemele stilului muncii de partid, metodele de lucru ale organelor și organismelor economice, ale tuturor factorilor responsabili pentru desfășurarea normală a vieții economice, politice și sociale a orașului. Nu puține au fost observațiile critice, referirile și îndemnurile privitoare la obligația comitetului municipal de partid, a consiliului popular municipal, a organizațiilor de partid, a cadrelor din comitetele de direcție și ministrație etc. de consiliile de a da gîndi creator, in orice împrejurare, de a interpreta, de asemenea creator, realitatea, cu schimbările ei necontenite, de a prospecta viitorul, cu cerințele sale firești, de a rezolva în cunoștință de cauză problemele care se ivesc în munca de zi cu zi. Centru industrial puternic, cu o largă paletă de produse, solicitate pe piața internă și în 34 de țări ale lumii, cetatea științei, artei și literaturii — Timișoara se înfățișează la confluența celor două cincinale, hotărîtoare pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, cu înfăptuiri demne de evidențiat dar și cu cerințe mereu sporite, care solicită eforturi, pricepere, elan și pasiune, îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan pe ansamblul economiei, in anul care a trecut, ca și în primul trimestru al anului în curs, cucerirea locului I pe țară în întrecerea pentru înfrumusețare și dezvoltare urbanistică și edilitar-gospodărească sunt în esența lor succese notabile, de prestigiu. Coordonatele largi ale dezvoltării în noul cincinal, investițiile mari care se fac pentru crearea de noi capacități industriale și modernizarea celor existente, construcția de noi unități Spitalicești, de învățămînt și cultură, sistematizarea orașului, amploarea activității edilitar-gospodărești etc. impun ca factorii chemați să vegheze la progresul municipiului, în primul rînd comitetul municipal de partid, să fie în pas cu noul, să gîndească și să conceapă creator, să intervină prompt pentru ca stagnarea să nu-și găsească locul, comoditatea și pasivitatea să fie înlăturate cu desăvîrșire. Dacă avem în vedere un singur aspect, și anume că în acest an Timișoara va beneficia de un substanțial plan de investiții, e suficient să concluzionăm asupra grijii și răspunderii ce trebuie acordate realizării la termen și la un înalt nivel calitativ a obiectivelor economice și socialculturale. „Nu e suficient să raportăm că am cheltuit sumele acordate, că am ridicat „n“ obiective, spunea între altele tov. Vasile Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal, ci trebuie să vedem în ce timp, și cu ce preț de cost le-am realizat, ce eficiență economică au, cu ce contribuție se înscriu acestea la dezvoltarea economică modernă a județului, a întregii noastre țări. De aceea va trebui ca în viitor să gîndim mai mult asupra tuturor acestor aspecte, să intervenim energic pentru a asigura lichidarea neajunsurilor ce se mai fac simțite în domeniul investițiilor, să îmbunătățim calitatea construcțiilor ce se execută pe cuprinsul municipiului“. In cuvîntul lor alți vorbitori, între care Marin Tănase, directorul întreprinderii Electromotor, Liviu Groapă, directorul fabricii de confecții Bega, Gheorghe Oprea, președintele Consiliului municipal al sindicatelor, Ion Bușe, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. și Paulina Basica, secretara comitetului de partid de la Fabrica de ciorapi cereau, pe bună dreptate, o prezență mereu mai activă a organelor și organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.C. în sfera producției materiale, intervenții prompte, urmate de rezultate, pe linia organizării științifice a producției și a muncii, a pregătirii cadrelor și perfecționării calificării profesionale, în vederea folosirii mai depline a capacităților de producție și a timpului de lucru. Criticînd neajunsurile existente, vorbitorii au venit cu propuneri concrete cu adunările de partid. ION ULARU (Continuare in pag. a llla) 0 Y $ Tww w v _ 1 laraganario \ nejustificate Cooperativa agricolă de producție din Recaș, unitate binecunoscută în județ, ți-a propus să obțină producții sporite la toate Y 1 culturile, care să contribuie la * I dezvoltarea economică a unității X ți la îmbunătățirea nivelului de trai al țăranilor cooperatori. De aceea, consiliul de conducere a asigurat din timp necesarul de se Ömințe, îngrășăminte, avînd intoc- un mit, totodată, un amplu plan de 0 I măsuri. Dar ce folos că acțiunile"t prevăzute in dosarul campaniei " nu se transpun în viață. Din aceasta cauză cooperatorii din Recaț au rămas mult în urmă cu v însămînțarea culturilor din prima O X epocă. Ö — Recatul e mult în urma celorlalte cooperative de pe raza comunei — ne spune tovarășul & Constantin Deliu, secretarul comitetului comunal de partid. Rămămânerile în urmă la semănat nu $ O pot fi justificate, întrucît condițițile de climă au fost aceleași, iar X £ terenul a fost suficient de zvine Otat pentru a se trece mai hotărit O la lucrările de primăvară. Intr-adevăr, la cooperativa agricolă din Recaț abia sîmbătă X s-a terminat semănatul celor 600 j> de hectare cu ovăz, iar larna y O zare păstăi s-au realizat lucrări X X doar pe 121 hectare față de 140 Q O hectare planificate. De asemenea, la inul pentru ulei, față de 188 X hectare, prevăzute în acest scop, c O numai pe 70 hectare s-au introdus O O semințele in sol, in timp ce la 0 X floarea-soarelui încă n-a început O O acțiunea pe cele 100 hectare. C X Mai gravă este situația la unde O O culturi din urgența întîia , daca O ghizdeiul (40 hectare) ți trifoiul X (205 hectare) s-au însămințat la O nivelul suprafețelor planificate, O nu același lucru se poate spune X despre lucerna, la care s-au realizat 22 hectare din 42 hectare penntru care este asigurată sămința, 0 X iar la mazărea pentru boabe ți . O măzăriche, in suprafață de 100 £ Y hectare destinate lotului emincer, X abia s-au început lucrările. O Pentru a demonstra că au fost posibilități de a se însămînța mai mult, redăm realizările de la cooperativele vecine, care n-au avut 0 X condiții de climați sol mai bune ca decit unitatea din Recat. La Pe O trovaselo, de exemplu, terminat ți semănatul anului pe cele 1. 0 100 hectare. De asemenea, la Ba £a zoțu Vechi mazărea este deja rău sărită : s-a terminat cu nisămîn t ing. A. RACHITOVAN X (Continuare in pag. a ll-a) %OCKXXXXZOOOOOCKXXKXXXX^ / \ A In pag. a IV-a Lucrările Situația din Orientul Apropiat Congresului P.C.U.S. Rețeaua comercială a municipiului Timișoara capătă, tot mai mult, atributele modernului. Imaginea alăturată vă prezintă noul complex comercial „Ideal“ din zona Circumvalațiunii. Foto : E. ROBICSEK In industria orașului Sînnicolaul Mare REZULTATE DE BUN AUGUR Avînd ca ghid în munca lor Planul de măsuri stabilit de Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R., din luna iulie anul trecut, privind creșterea muncii productivității în întreprinderile industriale, colectivele de muncă din unitățile economice cuprinse in aria orașului Sînnicolaul Mare au muncit cu abnegație și desfășoară o activitate rodnică pentru a întîmpina sărbătorirea semicentenarului partidului cu rezultate cit mai bune în producție. Ca urmare a eforturilor depuse, în primele trei luni ale acestui an, aproape toate întreprinderile industriale au înregistrat rezultate care depășesc sarcinile planificate. Producția globală a fost astfel realizată în proporție de 106,3 la sută, marfă — producția 106,7 la sută, vitatea iar producțimuncii fost depășită cu 8,5 a la sută, dîndu-se peste plan produse care valorează aproape 1,3 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute de muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de prelucrare a tulpinelor de cînepă, întreprinderea de gospodărie orășenească, cooperativa Bănățeanul și altele. In construcție, noua secție de finisaj a fabricii „1 Iunie“ La fabrica de tricotaje „1 Iunie“, aparținînd Combinatului textil nr. 1 din Timișoara, se află în construcție o nouă secție de finisaj de mare capacitate. Noua hală, ce urmează să fie dotată cu utilaje moderne pentru albit, vopsit în fir și în bucată se va încadra în arhitectonica nouă a întreprinderii, a cărei modernizare s-a început în cursul cincinalului trecut. Anual se vor putea finisa aici țesături pentru 8,5 milioane tricoturi, 534 tone tri coturi tehnice etc. Montarea tuturor utilajelor se va face în regie proprie. Noua hală va fi dată în folosință la sfîrșitul trimestrului IV al acestui an. Cu toate că s-au depus și se depun și în continuare eforturi susținute pentru a reduce caracterul sezonier al producției agricole, la sate, mai există multe forțe de muncă insuficient folosite, și, în anumite perioade, chiar disponibile Chibzuind îndelung asupra găsirii unor noi căi surse de sporire a veșmiturilor cooperativelor și, implicit, ale membrilor acestora, unele consilii de conducere ale unităților cooperatiste s-au orientat înspre dezvoltarea nexe. unor activități . Astfel, pornindu-se atît de la forța de muncă disponibilă, de la numărul mașilor existenți, meserii și de la resursele locale de materie primă, s-au pus bazele unor cuptoare de ars cărămida și varul, a atelierelor de rotărie, tîmplărie, dulgherie, de confecționat diferite împletituri sau articole de artizanat. Despre aceste activități, fie că ,sînt de tip industrial, fie de uz gospodăresc sau de artizanat, și pot spune multe lucruri bune. Am socotit însă necesar să ne oprim la experiența dobîndită de cooperatorii din Butești, care nu numai că au ținut să continue o vechie tradiție, în prelucrarea lemnului, dar s-au străduit să-i dea noi valențe. Așezat ia zona colinară, am putea spune premontană a județului. Băteștiul se mîndrește, și pe drept cuvînt, cu neîntrecuții săi meșteri în rotărie, tîmplărie și dulgherie. Iscusința unor dăltuitori în lemn s-a perpetuat din tată un fiu. — Cooperativa noastră, datorită condițiilor naturale mai puțin favorabile, a bătut o bună perioadă de vreme pasul pe loc. Producțiile pe care le obțineam din cultura cerealelor și creșterea animalelor, n-au putut să asigure o valoare ridicată a normei de lucru. De asemenea, în unele perioade ale anului, nu puteam aduce un „front de muncă“ pentru toate forțele manuale existente. Spre a ieși din această situație, ne-am îndreptat atenția către activitățile anexe și, în primul rînd, înspre prelucrarea lemnului — ne spunea tovarășul Vasile Cernescu, președintele cooperativei din Bătești. — Ar fi fost păcat să se piardă o îndeletnicire de-a noastră atît de plăcută și, de ce să n-o spunem, și rentabilă — a completat Petru Indricău, contabilul șef al unității Că „anexele“ s-au dovedit intr-adevăr rentabile ne-o dovedesc cu prisosință , și următoarele cifre Pentru anul trecut, cooperativa și-a planificat să obțină din acest sector un venit de 264.311 lei și a obținut 1.201. 308 lei, deci cu aproapeun milion de lei în plus. Cei 30 de meseriași ai unității, ajutați în vîrf de sezon și de alte persoane angajate cu plată de către cooperativă, lucrînd atît în atelierul acesteia cît și la domiciliu, au confecționat din lemn pene pentru ancorarea lingourilor, cozi de unelte, spițe, obezi, butuci și alte obiecte de rotărie, precum și mături și coșuri de nuiele și de sorg. Cîteva cifre în această privință Sînt cît se poate de edificatoare ! numai mături de nuiele s-au valorificat 215.040 bucăți, de sorg 1.083, spițe de căruțe, 3.755 bucăți, cozi de unelte, 16.622 bucăți, pene de ancorat lingouri, 200. 000 bucăți etc. Veniturile realizate de cumpărarea cegii, de 5 de lapte, a bănești suplimentare cooperativă au permis unui autocamion „Buton”, a unui separator 5 perechi hamuri pentru cai și completarea necesarului de furaje concentrate pentru animale. Totodată, a fost restituită Băncii agricole suma de 48.227 lei drept dobinzi pentru banii împrumutați și lichidate datoriile către S.M.A. — 233.422 lei. a Activitatea susținută meseriașilor Ion Bentea, Ionel Mărgescu, Petru Ionuțeni, Teodor Dumitrescu, Ion Popescu și a altora și-a găsit materializarea nu numai în sporirea avuției obștești, ci și în creșterea cîștigurilor personale ale fiecărui cooperator. Unitatea a repartizat in anul trecut pentru fiecare normă convențională, în afară de produsele în natură, și cîte 20 de lei în numerar. Ținînd seama de experiența dobîndită, în dezvoltarea „anexelor”, consiliul de conducere al cooperativei, cu sprijinul și sub îndrumarea nemijlocită a organizației B. BURZ (Continuare in pag. all a) Anexele — cai sigure de sporire a Experiența cooperatorilor din Bătești, în continuarea unor vechi tradiții PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE MAGHIARĂ Ieri, la Timișoara, a avut loc Plenara Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară. La lucrările plenarei au participat tovarășul MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. primsecretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean și municipal, conducători ai instituțiilor județene de învățămînt și cultură, reprezentanți ai consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate germană și sârbă, numeroși invitați din rîndul oamenilor muncii de naționalitate maghiară din județ, activiști de partid și ai organizațiilor de masă, ziariști. In prima parte a lucrărilor, plenara a ascultat o informare prezentată de tovarășul dr. ing. Ernest Sisak, președintele consiliului, și s-au purtat discuții pe marginea activității și sarcinilor ce revin Consiliului în lumina concluziilor rezultate din plenara Consiliului pe țară al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, din cuvintarea rostită, cu acest prilej, de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. La discuții au participat tovarășii Ervin Sallo, lector universitar, dr. Ferenc Baranyi, medic reanimator, Zoltán Franyo, scriitor, Tiberiu Toró, conferențiar universitar, Ladislau Tacsi, profesor, inspector la Inspectoratul școlar județean, Karoly Sinka, actor, directorul Teatrului maghiar de stat, László Egeressy, procuror, Maria Pongracz, ziaristă, secretara consiliului, Terez Nagy, învățătoare la Școala generală din Dumbrava, conf. dr. Ferenc Albert, conferențiar universitar, vicepreședintele consiliului, conf. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean Timiș pentru cultură și artă. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Mihai Tolescu, care a exprimat aprecierea Comitetului județean de partid față de contribuția adusă de oamenii muncii de naționalitate maghiară de pe meleagurile timișene — alături și în strînsă unitate cu oamenii muncii români, germani, sîrbi și de alte naționalități — la dezvoltarea economică și social-culturală a județului, la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Vorbitorul a relevat cadrul larg pe care-l oferă orînduirea noastră socialistă afirmării plenare a oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, grija deosebită pe care partidul o acordă' adîncirii continue a democrației socialiste, importanța traducerii în viață a indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenarele consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germani din Republica Socialistă România. Primul secretar al Comitetului județean de partid, referindu-se la munca politică și cultural-educativă de masă, a subliniat menirea Consiliului județean, sarcinile sporita ce-i revin acestuia în dezvoltarea și diversificarea formelor muncii politice pentru educarea cetățenească, patriotică și internaționalistă a oamenilor muncii de naționalitate maghiară, a făcut, de asemenea, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale consiliului în slujba mobilizării oamenilor muncii de naționalitate maghiară la realizarea sarcinilor ce revin județului în actualul plan cincinal. La punctul doi al ordinei de zi, plenara a cooptat în Consiliul județean al oamenilor muncii de naționalitate maghiară 29 de noi membri din rîndul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, economiștilor, țăranilor cooperatori, oamenilor de cultură și artă și din alte domenii de activitate. In Biroul Consiliului au fost cooptați următorii tovarăși : scriitorul Zoltán Franyo, vicepreședinte, prof. László Tacsi, Géza Hodjai, directorul fabricii Garofița, și Alexandru Kollar, activist la Comitetul județean de partid, — membri. Intr-o atmosferă de entuziasm și însuflețire, participanții la plenară au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu în care se spune printre altele : „Angajați cu toată energia în slujba înfăptuirii mărețului program de dezvoltare a patriei elaborat de Congresul al X-lea al partidului, oamenii muncii maghiari din județul Timiș, strîns uniți cu frații lor români, germani, sîrbi și de alte naționalități, muncesc cu elan sporit, neprecupețindu-și forța și capacitatea creatoare pentru a îndeplini prevederile actualului plan cincinal, a cărui realizare și depășire va ridica patria noastră socialistă pe noi trepte ale bunăstării materiale și spirituale, ale civilizației și progresului social. Un trecut multisecular de trupe și lupte comune cu pagini glorioase înscrise în istoria țării, prezentul nostru socialist, făurit sub conducerea Partidului Comunist Român, identitatea țelurilor și idealurilor noastre legate de viitor — comunismul — spre care înaintăm îndeplinind programul de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, potențează și mai mult energiile noastre acum in ajunul aniversării semicentenarului partidului, dindu-ne posibilitatea să ne exprimăm, prin rezultatele unei munci susținute, dragostea și atașamentul față de partid, față de conducerea sa, față de dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". IN SAFEUL CU JUSTIFICĂRI AL MECANICULUI-SEF... VEGETEAZĂ IMPORTANTE REZERVE DE PRODUCTIVITATE Incercînd, într-un articol recent publicat („Nota 10 la toate disciplinele“ — Drapelul roșu nr. 8156 din 6 aprilie a.c.), să evidențiem factorii principali pe care se sprijină succesul trimestrul incontestabil obținut, în I, de Trustul de construcții — realizarea a 24,2 la sută din planul anual, subliniam că esențiale s-au dovedit judicioasă a producției, organizarea promovarea unor metode _____ avansate de construcție, folosirea mai bună a timpului de lucru și a forței de muncă. Exprimîndu-ne, în același articol o- miinimpinia că rezultatele puteau fi și mai bune — dacă, cităm : . execuția ritmică a planului de producție pe șantiere n-ar fi fost influențată de unele deficiențe organizatorice ce s-au manifestat în activitatea de mecanizare“, promitem cititorilor noștri că vom reveni cu amănunte, iată despre ce este vorba. Trustul de construcții din Timișoara dispune de un important parc de utilaje, începînd de la autocamioane și pină la macarale-turn și poduri rulante. Folosirea cît mai complexă — intensivă și extensivă — a acestui potențial tehnic se impune ca o condiție de bază pentru valorificarea eficientă a forței de muncă. De aici și importanța deosebită a activității de întreținere și reparații — menținerea în perfectă stare de funcționare mașinilor și utilajelor, creînd condiții pentru valorificarea deplină a forței de muncă, cum am spus, și prin aceasta pentru creșterea productivității muncii. Că lucrurile nu stau așa la T.C.T. o dovedesc calculele care prezumează, în trimestrul I, o depășire a productivității muncii cu numai circa 2 la sută. Luînd în considerare eforturile masive făcute pentru îmbogățirea parcului de mașini și utilaje, pentru extinderea metodelor industriale de construcții — 2 la foarte sută este puțin I T.C.T. ne-a obișnuit, în ultimii ani, cu rezultate mult mai bune la acest indicator esențial al activității de construcții-montaj. Investigațiile anchetei noastre s-au axat tocmai pe evidențierea cauzelor care au determinat această stare de lucruri nesatisfăcătoare și, mai ales, a modalităților pentru valorificarea deplină a potențialului tehnic aflat în discuție. Vom spune, dintr-un început, că este curioasă și dăunătoare poziția tov. ing. AUREL BUGARIU, șeful serviciului mecanic-șef, care, atunci cînd a fost solicitat să răspundă pentru unele neajunsuri, a avut gata pregătit un întreg arsenal de „argumente“ și de justificări în care abundă tot felul de explicații și „cauze obiective“. Iată cîteva mostre : „La o mecanizare complexă ca a noastră ! .. „Punctele de lucru sînt foarte dispersate“. „Conform Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag a la) Anchetă economică în legătură cu activitatea de întreținere și reparații pe șantierele Trustului de construcții Timișoara.