Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)
1971-09-19 / nr. 8299
t ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8299 ♦ Duminică, 19 septembrie 1971 ♦ 6 pagini, 30 bani V A In pag. De la loturile demonstrative — la cultura mare Responsabilitatea conducerii, responsabilitate politică VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN In cursul zilei de sâmbătă, 18 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț și Maxim Berghianu a continuat vizita de lucru în județul Caraș-Severin. De la reședința județului se pleacă la primele ore ale dimineții. Cetățenii Reșiței, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură și dragoste pe conducătorul partidului și statului, au dat din nou străzilor „Cetății de foc“ imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziastele și strălucitoarele manifestări populare. In aplauzele și uralele mulțimii, coloana de mașini străbate centrul orașului, îndreptîndu-se spre Caransebeș. Vizita secretarului general în municipiul Reșița, prilejuită și de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activiști de partid și de stat, cu cadre de conducere din economia județului, cu muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile municipiului. Indicațiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reșițenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a județului Caraș- Severin. ...Caransebe sferă entuziastă. In aceeași atmosplină de căldură, conducătorii de partid și de stat străbat arterele principale ale orașului. Aproape întreaga populație a venit în intimpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Prin aplauze și urale, oamenii muncii Își exprimă nețărmurita bucurie de a avea in mijlocul lor pe conducătorul partidului și statului, dragostea și recunoștința față de conducerea partidului și statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt invitați să viziteze noua uzină în care procesul de producție se desfășoară concomitent cu lucrările de construcții și montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine ați venit la mijlocul nostru, iubiți conducători de partid și de stat“. Muncitori și muncitoare înconjoară pe oaspeți și le oferă buchete mari de flori. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orășenesc Caransebeș al P.C.R., Nicolae Magda, și colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere Începe cu o prezentare a profilului unității și a stadiului de construcție. Prin intermediul unor grafice și machete, directorul uzinei, îng. Vasile Uscat, arată că, în final, întreprinderea va produce anual 66.000 tone construcții metalice pentru hale industriale și pentru alte nevoi ale economiei naționale, precum și diferite ansamble sudate pentru construcția de mașini. In prezent, uzina este intrată parțial In funcțiune pentru o capacitate anuală de 20.000 de tone. Se vizitează prima hală de producție intrată în funcțiune. Ea ocupă o suprafață de aproximativ 45.000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de mașini din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producție, de condițiile de muncă și de viață, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de pian și recomandă constructorilor de mașini să aibă tot timpul în atenția lor folosirea rațională a mașinilor cu care lucrează, a suprafețelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivității muncii și a producției de construcții metalice. — Aveți posibilități, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu, să depășiți producțiile planificate. In legătură cu viitoarele construcții care vor întregi uzina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plant cincinal — alte 5 hale de producție, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspeții sunt informați că lucrările se desfășoară din plin, corespunzător graficului de producție la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluții pentru scurtarea termenelor de intrare in funcțiune a tuturor obiectivelor industriale, prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în același ritm și pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare in construcții. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt înconjurați din nou de muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese in muncă, multă sănătate și fericire. Sosind in comuna Obreja, oaspeții sunt întimpinați la intrare de tineri călăreți ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. Fete si flăcăi in costume naționale înconjoară — ca un adevărat viu — pe secretarul general brio al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrin țăran cooperator, Ion Țiron, oferă, după datina străbună, pîine și sare, întreaga suflare a comunei, precum și țăranii cooperatori din satele din preajmă își exprimă, prin puternice urale și ovații, sentimentele de profundă recunoștință dragoste față de partid și conducășitorul său, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Adresîndu-se secretarului general, președintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfățișează dezvoltarea unității, preocupările și perspectivele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complexagricol, zootehnic și pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacție și despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi, unde s-au construit în ultimii ani 4 școli, 4 cămine, două complexe comerciale. Țăranii cooperatori își iau un călduros rămas bun de la oaspeți, ovaționind, aplaudind, rostind cu dragoste numele secretarului general al partidului, în dar, sunt oferite frumoase ștergare și costume naționale, cusute in fir, in motive specifice folclorului bănățean. Tovarășul Nicolae Ceaușescu urează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari. In vechiul centru muncitoresc Oțelul Roșu, al cărui trecut, prezent și viitor s-au legat și se leagă organic de existența uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii români, germani, maghiari și de alte naționalități, care lucrează aici, înfrățiți în muncă și în idealuri, primesc cu o deosebită căldură și bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de existență a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în Uzina „Oțelul Roșu“, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt salutați de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuță, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, de membri ai comitetului de direcție și ai comitetului de partid, de reprezentanți ai organelor locale și de numeroși siderurgiști. Directorul uzinei, ing. Otto, prezintă succesele cu Takacs care colectivul întreprinderii cinstește aniversarea, face un scurt istoric al evoluției producerii și prelucrării metalului, transformărilor petrecute in viața Unității și a celor care muncesc aici. O mică expoziție prezintă produsele pe care se fabrică metalurgiștii Oțelului Roșu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază eforturile făcute de colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de aici în domeniul realizării de instalații, dispozitive diferite utilaje prin mijloace proși prii, cu ajutorul cărora au fost modernizate și perfecționate faze tehnologice și s-a obținut o productivitate sporită. Secretarul general al partidului felicită pe unii dintre inventatorii și inovatorii prezenți, în continuare, este vizitată oțelăria. Secretarul general, oaspeți, asistă la elaborarea ceilalți unei șarje de oțel la cuptorul nr. 1 de către echipa maistrului Gh. Iorgan și a prim-topitorului Gh. Vasiloaie. In continuare, se vizitează hala laminorului de platine, unde se realizează semifabricate pentru producerea tablei subțiri laminate la cald, folosită In diverse domenii ale economiei. In fața machetei uzinei, are loc o discuție referitoare la perspectivele de dezvoltare in actualul cincinal a acestei bătrîne, dar astăzi întinerite vetre industriale, modul cum se transpun in viață indicațiile deosebit de importante pe care le-a dat secretarul general al partidului la întîlnirea cu lucrătorii și cadrele de conducere din întreprinderile metalurgice și constructoare de mașini din luna aprilie a acestui an, cu privire la necesitatea dezvoltării Uzinei Oțelul Roșu, pentru ca ea să-și aducă o contribuție tot mai substanțială la asigurarea cu metal a economiei noastre naționale. In cadrul discuției care are loc, se subliniază necesitatea devansării termenului de construcție a noii oțelării, țînând seama de interesele generale atît ale uzinei, cit și ale economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii ministerului și uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investițiilor prevăzute în actualul cincinal, fapt care va contribui la unei producții sporite asigurarea de oțel, intr-o gamă mult diversificată. În același timp, s-a indicat să se găsească cele mai corespunzătoare soluții pentru utilizarea cu maximum de eficiență ecomomică vechilor construcții. Este apreciat a faptul că noile instalații de la Oțelul Roșu vor fi proiectate de către institutele noastre de specialitate și că marea majoritate a utilajelor vor fi realizate de industria noastră constructoare de mașini. în încheierea vizitei, gazdele roagă pe secretarul general și partidului să semneze pe prima pagină a cărții de onoare a uzinei „Oțelul Roșu“, dedicată aniversării a 175 de ani de metalurgie pe aceste meleaguri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu scrie : ,,Cu prilejul implinirii a 175 de ani de existență a uzinei și pentru realizările obținute în producție in anii construcției socialismului, adresei muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, întregului colectiv precum și conducerii uzinei „Oțelul Roșu“ cele mai calde felicitări și le urez noi și însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor mari și de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănătate și fericire“. In semn de amintire a vizitei făcute în acest moment aniversar, directorul uzinei inmînează secretarului general al partidului, în numele colectivului de giști, un album cuprinzînd siderulimagini din istoricul Întreprinderii, al mișcării muncitorești de pe Valea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o minunată vază, sculptată cu măiestrie de metalurgistul Mircea Munteanu, urmaș al unei vechi familii de siderurgiști din uzină, reprezentind un topitor turnînd o probă de oțel. Pe tot parcursul vizitei, in uzină, metalurgiștii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului. Oțelari, luminoriști, tineri și vîrstnici, oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu buchete de flori. Și urează multă sănătate, îi mulțumesc pentru cinstea făcută de a se vizita întreprinderea, pentru, grija, neobosită față de condițiile lor de muncă și de viață — vom răspunde, prin fapte, prin noi, sucesc in muncă acestei griji, spun oamenii. In hala de bare trase are loc un miting , consacrat sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la Oțelul Roșu. Apariția la tribună a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, a celorlalți conducători de partid și de stat este intîmpinată cu puternice și îndelungi aplauze, eu ovații și urale. Mitingul este deschis de tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului județean Caraș- Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale, răsună minute în șir „Ceaușescu—P.C.R., Ceaușescu și poporul". Are loc solemnitatea înminării unor ordine și titluri ale Republicii Socialiste România, conferite cu prilejul aniversării a 175 ani de activitate neîntreruptă de uzinei, pentru contribuția adusă la a industrializarea țării și participarea activă la opera de construire a socialismului în patria noastră. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, tovarășul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23 August“ clasa I Uzinei „Oțelul Roșu“, precum și titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășului Ilie A. Lințu. (Continuare in pag. a Iha) Discuție in fața machetei privind dezvoltarea Uzinei „Oțelul Roșu" V S-. La Uzina Electromotor, in cadrul acțiunii de autoutilare s-au proiectat și executat numeroase mașini și utilaje. IN IMAGINE , „masinile mecanice" destinate manipulării rotoarelor intre unele faze ale prelucrării, din linia tehnologică de fabricație Investițiile, la nivelul angajamentelor Obiectivele restante— urgent puse în exploatare Cînd vor intra în funcțiune halele de pasâri de la Giroc. Printre obiectivele menite să contribuie la transpunerea in fapte a programului național de dezvoltare a zootehniei se numără și complexele intercooperatiste de creștere și ingrășare a porcilor și păsărilor. Un asemenea complex, la care sunt asociate 31 de unități, a început să prindă contururi și la Giroc. Prin terminarea construcțiilor de hale, prevăzute în plan in acest complex, vor putea fi crescuți anual 390.000 de pui pentru carne, 84.000 găini ouătoare și 58.000 puicuțe pentru reproducție. In acest an, prin darea parțială în funcțiune a primelor capacități de producție, complexul este prevăzut să livreze 1.600.000 de ouă și 225 tone de carne. Dacă constructorii și-ar fi onorat obligațiile contractuale privind darea în funcțiune, la termen, a obiectivelor prevăzute, atunci sarcina de plan atît la ouă cit și la carne putea fi nu numai realizată, ci și depășită. Cum acest lucru nu s-a întâmplat — conducerea șantierului întreprinderii de construcții Azura industriale dovedind, de la bun început, lipsă de seriozitate și răspundere în Îndeplinirea obiectivelor prevăzute — complexul nu-și va putea realiza nici măcar jumătate din planul de carne. Fiind prevăzut cu hale și instalații moderne de creștere a păsărilor pentru ouă și carne, acest important complex intercooperatist trebuia să intre în funcțiune, cu întreaga capacitate, la 30 iunie a.c. Dacă analizăm însă studiul lucrărilor observăm că, deși s-au folosit peste 9 milioane lei din valoarea investițiilor prevăzute ,la Giroc, cele 60.000 de găini și puicuțe pentru înlocuire, precum și păsările cu care se vor popula și celelalte hale, vor risca să intre în iarnă fără ca aici să fie terminate lucrările de la centrala termică și definitivat, cele privind alimentarea cu energie electrică , de forță. Amintim aici faptul că la ferma de la Jebel, aparținătoare aceluiași complex și unde lucrările de reamenajări s-au făcut in regie proprie, stadiul acestora este mult mai avansat. Primele trei hale au fost populate, iar la alt# B. BURi (Continuare în pag. a IIl-a) Rezultate bune la unitățile ceferiste Răspunzînd sarcinilor sporite ce revin organizațiilor de transport în sezonul de toamnă, unitățile din cadrul Regionalei C.F.R. au îndeplinit și depășit planul pe primele 15 zile ale lunii septembrie la toți indicatorii. Efortul depus de toate colectivele de muncă s-a materializat, între altele, în depășirea substanțială a principalilor indicatori calitativi. In condițiile creșterii vitezei comerciale, au fost depășite sarcinile stabilite la „tone expediate" cu 7,1 la sută, la „rulajul vagoanelor marfă" cu 5,2 la sută etc., in timp ce „încărcătura pe vagon marfă" a crescut cu 1,2 la sută. O mai bună organizare a muncii in toate sectoarele, intensitatea crescîndă a întrecerii socialiste au contribuit la rezultatele bune ale harnicelor colective ceferiste. ¥ 9 PARTIDUL MI-A INSUFLAT TĂRIE Străbatem de mai bine de un ceas străzile Lugojului. Cel ce mă însoțește, un bărbat înalt, vîrstnic, este un lugojean îndrăgostit de orațul său. Aproape fiecare colț, aproape fiecare palmă de pămint îi evocă ceva : o amintire de altădată, un crîmpei de viață. Un om. Nl înțeleg: aici au trăit moții ți Strămoșii săi, părinții, intr-una din vechile case acoperite cu paie, în care s-a născut ți a copilărit. — Lugojul de azi, îmi spune, e mîndria noastră, a tuturor. Dacă l-ați fi văzut dv. in copilăria mea, presărat cu hirtoape, cu maidane insalubre, cu lămpațe de gaz, l-ați mai recunoaște acum, sub actuala lui înfățișare? Nu, zic, fiecare generație aduce aportul ei în istoria orațului, nu trebuie nimic uitat, nici negat. Dar generația noastră, epoca noastră, ultimele aproape trei decenii au însemnat foarte mult în viața orațului. Desigur, Coriolan Rusalin Mioc are perfectă dreptate. Deci n-am putut vedea orațul acum o jumătate de veac și mai bine nu e greu să-l compar cu trecutul, îndeosebi cunoscîndu-i perpetua înflorire din ultimii ani, prezentul socialist. Insă ceea ce mă uimește ți mă emoționează cel mai mult este energia și vigoarea acestui harnic cetățean al Lugojului, care ți-a dăruit, atiția ani, atîtea anotimpuri din viață, înfrumusețării ți gospodăririi orașului natal. Pentru că n-a existat acțiune mai însemnată la care el să nu participe, alături de ceilalți cetățeni, mai apoi alături de alegătorii săi. Vechi activist obștesc, deputat încă din primele alegeri, comunist din anul 1947, el a fost riind pe rînd un animator și mobilizator, lucrător în salopetă la importanta acțiune de construire a brandului, la lucrările canalului Cernobora, ale celui de pe Cimpul Libertății pînă la Cortei, la înălțarea Stadionului tineretului. Sînt, la mijloc, multe veri, primăveri ți toamne ți cineva ar fi trebuit — ar fi meritat — să le noteze intr-un jurnal. Altcineva insă, ți nu însoțitorul meu, care nici azi nu se îndeletnicește cu astfel de treburi. Pentru ei,deți la vîrsta cind oamenii se bucură de o binemeritată odihnă dînsul încă lucrează ca președinte al Casei de ajutor reciproc a pensionarilor. Săptămînal participă la consiliul popular municipal, la ședințele comisiei de judecată. Octavian Muntoiu, secretarul consiliului popular municipal, mi-a mărturisit că „decanul deputaților noștri, tovarășul Mioc, e un om energic, hotărât, ascultat și stimat de cei cu care lucrează". Cit despre Calea Caransebeșului, care face parte din circumscripția nr. 96, asistenta Rozalia Marcu spunea că „e foarte bine gospodărită și se numără printre cele mai frumoase din oraș". Nu de mult s-a introdus aici si lumină fluores valentina dima (Continuare in pag. a III-a) PROFILURI CONTEMPORANE rr