Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)
1971-10-27 / nr. 8331
/ Anul XXVIII nr. 8.331 Miercuri, 27 octombrie 1971 4 pagini, 30 Doiti Planul cincinal 1971-1975 Un vast și cutezător program al edificării socialiste Oamenii muncii din județul Timiș, alături de întregul popor, au urmărit cu interes și o vie satisfacție lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale care adoptat planul cincinal de dezvolatare economico-socială a României pe perioada 1971—1975. Ca o expresie a practicii încetățenite de conducerea partidului, proiectul inițial a fost supus consultării producătorilor direcți și în urma unei vaste acțiuni de identificare și valorificare a rezervelor, îmbunătățit considerabil, pe parcursul celor doi ani care au trecut de la istoricul Congres al X-lea al P.C.R. Așadar, planul cincinal exprimă in cel mai înalt grad posibilitățile noastre, corespunde dorinței tuturor cetățenilor — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — de a parcurge o nouă etapă de progres și civilizație pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Vom realiza așadar, un spor mediu al producției industriale de 11—12,2 °/o anual, față de 8,5—9,5 cît se prevăzuse în directive, iar în agricultură, un ritm de creștere de 6,3-8,5 la sută față de 5-5,5 la sută. Cum este și firesc, accelerarea ritmurilor se conjugă cu mutații corespunzătoare în toate sectoarele de activitate, propulsînd cu o forță tot mai mare întreaga viață economico-socială din patria noastră.Caracteristica principală a planului cincinal este creșterea intensivă, calitativă ; ea se întemeiază în principal pe ridicarea eficienței investițiilor — în cincinalul actual sporul de venit național obținut pentru 1.000 lei acumulare va fi cu 45 la sută mai mare decit in cei 5 ani precedenți, pe mai buna folosire a capacităților de producție, reducerea cheltuielilor materiale, creșterea substanțială a productivității muncii. Va trebui să reînnoim mereu gama produselor, să le conferim o tehnicitate mai înaltă, să îmbunătățim caracteristicile lor funcționale, estetice. Este necesar să valorificăm mult mai deplin resursele noastre materiale și umane, să orientăm producția spre sortimente cu un grad mai înalt de prelucrare a materiei prime. Desigur, aceste eforturi ce se cer declanșate în unitățile de producție, vor fi corelate cu mutații calitative ce se întreprind în structura pe ramuri și subramuri a industriei, prin promovarea cu precădere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic. In acest sens, dar și în scopul sporirii potențialului productiv în toate ramurile, investițiile vor juca un rol deosebit. Creșterea fondurilor alocate la 470 miliarde lei — față de 420—435 miliarde lei stabilite de Congres — impune, așa cum s-a apreciat la lucrările sesiunii M.A.N., preocupăm răspunderi sporite pentru ca obiectitivele noi să aibă o fundamentare temeinică, bazată pe studii, în conformitate nu numai cu cerințele curente ale pieței ci și cu cele previzibile, cu tendințele de modernizare a produselor. Sunt, de asemenea, întrunite toate condițiile pentru asigurarea sporului mediu de 6,3—8,5 la sută a producției agricole. Experiența avansată a relevat cu pregnanță că folosind cu pricepere dotarea tehnică, capacitatea lucrătorilor se pot obține rezultate superioare celor planificate. Premisele sînt cu atit mai bune cu cît în cincinalul 1971— 1975 va continua înzestrarea agriculturii cu mijloace de producție moderne, se vor extinde suprafețele irigate, iar măsurile de acum luate, vizînd îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării activității, cele privind stimularea materială a cooperatorilor, își vor afirma in continuare rolul dinamizator. O expresie sintetică a acestui vast și Încurajator program de edificare socialistă ne-o dă prevederea potrivit căreia venitul național urmează să crească mai repede decât produsul social total. Fenomenul acesta este generat de ritmurile susținute ale dezvoltării producției materiale, de amplul program de investiții care promovează pe un front larg progresul tehnic in economie, de acțiunile întreprinse pentru calificarea și specializarea cadrelor. Vor crește în consecință, așa cum s-a arătat, rata acumulării dar și fondul de consum destinat satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerințelor populației. Pentru acțiuni legate nemijlocit de nivelul de trai — majorări de salarii, sporirea pensiilor, lărgirea și modernizarea bazei materiale a invățămintului, artei și culturii, a ocrotirii sănătății, construcții de locuințe etc. se vor aloca 71—73 la sută din venitul național. In acest fel se afirmă o dată mai mult adevărul fundamental că singurul beneficiar al eforturilor constructive ale poporului nostru este omul muncitor. Mărețul program al muncii creatoare aprobat din inimă de întregul nostru popor, va genera noi împliniri și in economia județului Timiș, în viața populației. Prin dotările in curs de execuție, va crește, ponderea construcției de mașini în ansamblul activității industriale. Unitățile industriei chimice — ramura cea mai dinamică a economiei — vor cunoaște sporuri substanțiale de producție, atit prin lucrări de investiții noi cît și prin folosirea mai deplină a capacităților instalate. Economia județului va contribui în mai mare măsură la asigurarea necesarului de materiale de construcție prin introducerea în fabricație a noi produse în stare să determine sporirea gradului de industrializare a lucrărilor. întreprinderile din ramura industriei ușoare, din cea a industriei alimentare sunt chemate să producă mai multe țesături: tricotaje, confecții, încălțăminte, marochinărie, sticlărie, conserve. Va crește și se va diversifica producția industriei locale care va folosi în mai mare măsură materiile prime nevalorificate. Volumul (Continuare în pag. a 1U-a) CEI CINCI ANI PRECEDENȚI DE LA LA 290 470 Volumul total al investițiilor centralizate din fondurile statului, pe perioada 1971—1975, va fi de 470 miliarde lei. Ele vor asigura in primul rind, atit dezvoltarea capacităților de producție cit și modernizarea acestora. VOLUMUL COMERȚULUI EXTERIOR 1971-1975 VA FI CU 6172% MAI MARE DECIT IN 1966-1970 Volumul total al comerțului exterior al anului 1970 a fost cu 75 la sută mai mare decit în anul 1965, depășind creșterea planificată de 50—55 la sută. In actualul plan cincinal se prevede un volum cu circa 61—72 la sută mai mare decit cel realizat in cincinalul anterior. MILIARDE LEI MILIARDE LEI VOLUMUL INVESTIȚIILOR ÎN ANII 1971-1975 VA CREȘTE FAȚADE Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LAÎ Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca in numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, in numele întregului popor român și a nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră. Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Organizația Națiunilor Unite și in toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza progresului și păcii in lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și importanței deosebite a Republicii Populare Chineze in viața internațională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărâre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că in lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în CKN.U. va constitui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite in promovarea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile dintre tate. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convngerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România v i I ANOTIMPUL ROADELOR... „Vrei să cunoști culorile toamnei ? Atunci caută, negreșit, să poposești într-o livadă, la vremea culesului“. Îndemnul mi l-a făcut, de mult, un pasionat pomicultor, poftindu-mă în frumoasa-i grădină cu cîteva zeci de pruni, de meri și peri. Oricum, dacă l-aș întîlni azi i-aș propune să urcăm împreună pe dealurile Honoriciului. Sunt sigur că aici i-ar fi dat să vadă toamna cea mai bogată în culori și arome. Sunt aici peste 800 hectare de livezi, în care predomină merii „ din cele mai alese soiuri — Ionathan, Parmen auriu, London Pepin și multe altele. Iar pentru gospodări cît mai bine imensa lavadă, după reguli științifice, aici au luat ființă trei ferme pomicole, specializate, în cadrul întreprinderii agricole de stat Lugoj. E o bogată policromie acum pe dealurile Honoriciului însă dincolo de podoaba romantică a livezii se află o bogăție mult mai de preț : mintea și brațele oamenilor care fac să rodească atît de frumos prunii, merii și perii. Pentru că fără o muncă permanentă, care cere uneori o încăpățînată perseverență în toate anotimpurile nu ar rodi atît de minunat livezile. Oprim, acum, în vreme de cules, la intrarea celei mai mari și prestigioase ferme de la Honorici — ferma nr. 4. Dar oricine ai fi nu poți pătrunde ușor în livadă. — Fără permisiunea șefului de fermă nu puteți intra. Altfel mă sancționează — ne spune laconic portarul. Și am așteptat răbdători, cuvenita aprobare. Iar șeful de fermă, atît de exigent — și e bine așa — este o tînără femeie — inginera Veronica Mîndruleanu. — Am socotit necesară măsura aceasta, pentru că avem o recoltă frumoasă și uneori își mai fac apariția și „musafiri nepoftiți" ___ Pa fața inginerei se citește ușor încordarea zilelor și nopților de muncă și de multiple probleme ce se cer rezolvate acum la vremea culesului. Dar — ne-o mărturisește sincer — e mult mai puternică satisfacția muncii împlinite. Și are pe deplin cu ce se mîndri ... Ferma avea un plan, la producția de fructe pentru acest an, de 1.200 tone, din care 880 tone de mere. Dar a și livrat peste 1.600 de tone, din care 1.210 tone mere, de o calitate excepțională ______________ fă, cu mare căutare la export. La acestea se vor mai adăuga alte cîte_______ la sute de tone, pentru că recoltatul nu s-a încheiat încă. La 20 octombrie, bunăoară, 80 de tone de mere ca farul erau gata pregătite să ia drumul spre pretențioase piețe externe. Un alt stoc de 100 de tone își aștepta beneficiarii de pe piața internă care n-ar trebui să întîrzie atîta. Cel puțin 200 de tone mai sunt încă de cules.. . Desigur, recoltatul și valorificarea unei asemenea producții implică mari greutăți zilnice, a căror rezolvare cere perseverență, indemînare ... — Dacă ar fi să ierarhizez greutățile din acest sezon — ne spune fermiera — mai dificilă aș socoti-o pe cea de la sfîrșitul lui septembrie. Merele nu ajunseră încă la maturitatea deplină, cînd o furtună puternică ne-a risipit pe jos zeci de tone. O mare pierdere părea inevitabilă. Dar atunci, în cel mai critic moment, am primit un sprijin deosebit din partea Comitetului județean de partid, a Direcției județene agricole, sprijin concretizat în găsirea de beneficiari pentru merele doborîte de furtună. Ele au fost dirijate grabnic spre mari unități de industria- G. MALAI ' 'Continuare în pag. a ///-a) ÎNSEMNĂRI ÎN ZIARUL DE Muncii de educare a tineretului, spirit revoluționar, militant! Din cuvîntul participanților la Plenara lărgită a Comitetului județean Timiș al U.T.C. Trebuie mobilizate forțe sporite pentru urgentarea însilozării furajelor Acțiuni de autodotare Alături de efortul cotidian, depus de colectivul întreprinderii „Bumbacul“ Timișoara, atenția acestuia a fost îndreptată și înspre Materializarea unei acțiuni menite să ridice eficiența activității economice desfășurate de întreprindere. In cadrul acestei acțiuni s-au executat noi fuse, cu un sistem de prindere îmbunătățit, la mașinile de bobinat, precum s-a ajuns și la executarea unor suporți universali pentru înzestrarea urzitoarelor de la preparația țesătoriei, obținindu-se in acest mod un randament sporit și o calitate îmbunătățită la faza de urzit. Colectivul atelierului mecanic a mai executat dispozitive de prisme duble la revolverele războaielor din dotarea întreprinderii, ceea ce a permis economisirea folosirii rutierelor — foarte deficitare — precum și a cartelelor, cuielor de rutieră. Tot în cadrul întreprinderii au mai fost realizate lucrări care pină in prezent erau executate la terți, cum ar fi cap vertical la mașina de frezat orizontală, dispozitive pentru mașina de findelat și alte dispozitive. Concepția și execuția acestor piese și repere au contribuit la realizarea ritmică a sarcinilor de plan, la reducerea cheltuielilor materiale, evidențiind în același timp faptul că nici o dotare modestă a unui atelier mecanic nu împiedică realizarea unor dispozitive și repere de tehnicitate ridicată. încheierea bilanțului muncii voluntar-patriotice desfășurate în municipiul Lugoj, în anul 1970, nu a constituit pentru noi „punctul“ terminus al acțiunilor de bună gospodărire și înfrumusețare. Comitetul Executiv al Consiliului popular municipal, sub îndrumarea Comitetului municipal de partid, s-a străduit, încă de la începutul acestui an, să imprime acestor acțiuni un caracter permanent . Aplicînd în viață, cu mai mulțimmmmmmmmută stăruință prețioasele indicații ale Biroului Comitetului județean de partid, cu sprijinul Consiliului popular al județului Timiș, am acordat o atenție sporită mobilizării masei largi de cetățeni la toate acțiunile pe care ni le programasem in planurile noastre. Cunoscînd posibilitățile pe care le are municipiul nostru, valorificându-le pe o scară mult superioară față de alți propus să realizăm, am, ne-am în 1971, lucrări de interes obștesc in valoare de 22 milioane lei. Angajamentul a fost superior realizărilor anului 1970 și faptul acesta ne-a mobilizat într-o mai mare măsură să materializăm cifrele propuse. Acum, cînd suntem in situația de a pune în „balanță“ munca și succesele anului ’71 trebuie să afirmăm, că ele sunt bune, ceea ce demonstrează capacitatea organelor și organizațiilor de partid, a celor de masă și obștești de munci mai bine cu masele de oameni ai muncii, puterea lor de mobilizare a forțelor de care dispune municipiul Nugoj. Doresc să subliniez că, în anul 1971 s-au efectuat, prin muncă voluntarpatriotică, lucrări a căror valoare depășește suma de 35,7 milioane lei. Aceasta înseamnă că fiecare locuitor din municipiul Lugoj realizat lucrări valorînd cite 91,1 a lei, adică mai mult decât dublu față de anul 1970. Aceste succese nu ar fi fost posibile dacă deputații consiliului popular municipal, comitetele de cetățeni, nu s-ar fi preocupat mai intens de munca cu cetățenii, cărora le-au arătat că lucrările de bună gospodărire au menirea, de a ridica pe un plan superior nivelul urbanistic și edilitar al întregului municipiu. Fiind prin excelență oameni care trăiesc și muncesc în mijlocul oamenilor, deputații municipali au înțeles — ei in primul rând — că angajamentele pe care ni le-am asumat nu pot fi înfăptuite decit prin participarea nemijlocită a cetățenilor la acțiunile inițiate. Din aceasta rezidă, după opinia noastră, factorul esențial care a condus la bilanțul gospodăresc al anului ’71 , participarea largă a cetățenilor la toate acțiunile voluntar-patriotice. Nu voi afirma în cadrul restrîns al unui articol, lucruri necunoscute, dar vreau să subliniez un adevăr : dacă un organ al puterii de stat nu depune strădanii pentru îmbunătățirea propriului său stil de muncă, a metodelor sale de lucru cu masele, nici nu va putea să-și ducă la îndeplinire sarcinile majore care-i stau în față. De aceea, Comitetul executiv Pavel Fișteag prim-secretar al Comitetului municipal Lugoj al P.C.R., primarul municipiului al Consiliului popular municipal s-a străduit să imprime muncii sale cu masele un caracter concret, deputații municipali nefiind simpli mijlocitori între consiliu și cetățenii din circumscripții. E drept că acțiunile au pornit de la cunoașterea planurilor și prevederilor noastre în fiecare parte a orașului — și aș zice chiar, pe fiecare stradă — dar munca deputatului nu s-a terminat aici. El a fost și este, prin excelență, un om în acțiune, și prin aceasta un exemplu convingător, mai mult prin fapte decit prin vorbe, pentru ceilalți concetățeni. Așa au lucrat cei mai mulți dintre deputații Consiliului popular municipal, dar aș dori să relev, în mod deosebit, numele cîtorva dintre ei : Roman Bugariu, Sofia Chilim, Ioan Anghel, Ladislau Udvardi, Iosif Klup și mulți alții. Oameni ca ei au acumulat o experiență valoroasă in munca de mobilizare a cetățenilor și este pozitiv faptul că tocmai ceea ce s-a cîștigat într-o a fost circumscripție generalizat și în celelalte. A precis, deci, că s-a procedat foarte bine atunci cînd comitetul nostru executiv a inițiat mai multe schimburi de experiență între circumscripții pe această temă. Desigur că cifra de 35,7 milioane lei spune de la sine foarte mult, dar nicidecum totul. Consider necesar să amintesc cîteva dintre lucrările mai importante care au fost efectuate la noi și care contribuie direct la ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc municipiului. Pornind de la preal misa că străzile constituie o reală „carte de vizită“ a orașului, ne-am ocupat și în 1971 de mai buna lor întreținere și îngrijire, pentru a asigura condiții optime bunei desfășurări a circulației rutiere. Au fost asfaltate 14 străzi (Continuare în pag. a II-a) LUGOJENII ȘI-AU DEPĂȘIT PROPRIUL ANGAJAMENT Valoarea lucrărilor de bună gospodărire și înfrumusețare se cifrează în 1971, la peste 35,7 milioane ten