Drapelul Roşu, iunie 1972 (Anul 28, nr. 8515-8540)

1972-06-23 / nr. 8534

Caracteristici superioare In dorința de a satisface cit mai complet și operativ dorin­țele beneficiarilor, colectivul de specialiști din cadrul uzinei A­­zur și-a indreptat cercetările proprii in vederea realizării u­­nor produse cu caracteristici su­perioare Astfel, industria mobilei soli­cita nitrolacuri mate pentru mo­bila destinată exportului. In ur­ma unor preocupări susținute, au fost omologate și transpuse in producție asemenea m­itro­­lacuri. Folosirea lor conferă mobilei o eleganță deosebită, aspect plăcut. Aceste noi tipuri de nitrolacuri au o aderență mărită și o tehnologie de utili­zare care asigură o productivi­tate ridicată. Rezultatele obținute atestă maturitatea tehnică a colectivu­lui de cercetare de la această uzină, precum și orientarea lui spre domenii­­ de cercetare cu caracter aplicativ. CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMENI FRUNTAȘI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Eficiență, înseamnă stabilirea rigu­­roasă a unor profiluri de cercetare • La Facultatea de studii economice, creația științifică e orientată in patru direcții principale: • Modelarea matematică in sprijinul optimizării producției. • Echipe studențești vor ajuta la reorganizarea sistemului informațional al intreprinderilor. Legea cercetării științifice, per­­manentele dezbateri ale conducerii superioare de partid cu oamenii de știință angrenați In domeniile de „primă linie“ ale cercetării, recen­ta Conferință pe țară a inginerilor și tehnicienilor, au creat codrul favorabil de legare strinsă a crea­ției științifice de nevoile nemijlo­cite ale economiei naționale. în acest context, un aport sub­stanțial 11 au și catedrele Univer­sității din Timișoara. Pentru a ve­dea ce se preconizează aici pentru creșterea eficienței inteligenței creatoare, am întreprins un scurt tur de orizont printr-o serie de ca­tedre universitare timișorene. La Facultatea de studii economice, colectivele de cercetare și-au în­dreptat activitatea spre domenii ce vizează perfecționarea structurilor economice existente, elaborarea de metodologii concrete pentru fie­care proces economic. In discuția cu conf. ing. Victor Crăciunescu, am remarcat stabilirea riguroasă a unor profiluri de cercetare, in conformitate cu planul de măsuri eiî­ K-,rar la ședința Biroului Comu­­i«** ,lui județean de partid cînd a­n­­alizat această problemă. Astfel,, cercetarea științifică este orientată in patru direcții principale : pro­blema prețului de cost, introduce­rea metodologiilor moderne pen­tru calculul eficienței economice, studii pentru îmbunătățirea tehno­logiilor și probleme de sociologie a muncii. Catedra de contabilitate, conl­ut­er­ează cu numeroase întreprinderi ale județului în probleme de opti­mizare a prețului de cost. Un co­lectiv condus de prof. dr. Cornel Olariu, șeful catedrei, va între­­prinde un studiu pentru introduce­rea unei metodologii moderne de calcul al prețului de cost la între­prinderea „Electromotor". De ase­menea, un alt colectiv compus din lector Mihai Epuran și asistent A­­lexandru Dăza, colaborează cu U­zina mecanică Timișoara pentru „Transpunerea evidenței pe plan de cost zecimal“, care va simplifi­ca substanțial actuala evidență contabilă din uzină. — Vom încheia contracte de cer­cetare pe două planuri — ne-a de­clarat conf. ing. Victor Crăciunes­cu. O direcție este sub patronajul direct al conducerii Universității iar altă direcție sub patronatul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și munc­i. Pentru acest an, avem două con­tracte, cu eficiență economică i­­mediată. Este vorba de „Studiul privind realizarea prototipului noii mașini de prelucrat prin eroziune electro-ch­imică“ încheiat cu uzina „Oțelul Roșu“ — care va permite reducerea de mașini­ importului unor astfel La această temă con­dusă de conf dr. ing. Ioan Turcu, participă la toate studiile și spe­cialiști din producție. O altă temă care reduce substanțial consumuri­­­le de materie primă pentru indus­tria ușoară, este „Studiul analitic și dinamic al lichidului din topi­rea cinepii“ care se finalizează pentru topitoria de cinepă de l­a Sinnicolaul Mare. Orientîndu-se cu prioritate spre cercetări care atrag in confruntarea de opinii, diverse cadre, atît din facultate cit și din industrie, la catedra de economie a industriei, pentru 1972 se preconi­­­zează o temă privind „Studiul or­ganizării locului de muncă la „E­­lectromotor“. La finalizarea ei, lu­crează lector ing. Ion Dănăilă pre­cum și ing. Iulian Bărbulescu și tehnicianul Adalbert Covaci — ca oameni de „la fața locului", din producție. Printr-o organizare su­perioară a capacităților de produc­ție și a întregului flux de elabora­re a motoarelor electrice se va putea spori considerabil producția, calitatea produselor. În laborato­rul de marketing, se lucrează­­,lan­sat“ la studii privind desfacerea pe piață, a produselor întreprin­derii „Electrometal“ , autosifon și boiler. O altă direcție de cercetare o constituie problemele de sociolo­gie a muncii — avînd drept scop îmbunătățirea repartizării forței de muncă in industria ușoară timi­­șeană și în cooperativele agricole de producție. Aceste teme sînt de perspectivă, ele aflîndu-se in pre­zent în faza acumulărilor cantita­tive, a sistematizării materialului faptic. Discutînd cu interlocutorii noștri, am putut trage concluzia că se poate acționa mai energic, con­form indicațiilor Biroului Comite­tului județean­ de partid pentru respectarea termenului legal de trei luni — de aplicare a rezulta­telor cercetării recepționate de în­treprindere. Altfel, tocmai mai ambii parteneri pierd fluxul con­­tinu­u al legăturii care se statorni­cise anterior, astfel că „uită“ la necesitatea operativității introdu­cerii cercetării. Acest fapt, duce­­ o uzură morală a rezultatelor cer­­cetării. La catedra de matematică un co­lectiv condus de conf. dr. Petru Stanciu și avînd în componență pe Ion Beșa, Valeriu Lighezan, Gheorghe David, Doina Criveanu, Brigite Jumanca, Carol Singer, studiază posibilitatea aplicării cal­culului operațional la dirijarea pro­ceselor tehnologice. De asemenea, se studiază modelarea proceselor industriale pe modele matematice. În această direcție, deocamdată se fac studii pe teren, la Reșița și la „Ceramica“ Jimbolia­ , pentru optimizarea problemelor de trans­port. L­a Jimbolia, se preconizează o programare optimă a producției, înainte de punerea in­ funcțiune a liniei tehnologice de la noua In­vestiție. —* Colaborarea cu producția e o­­rientată in direcția organizării și pregătirii datelor economice, cu echipamente complexe electronice, ne declară lectorul Ștefan Ivan, șeful laboratorului de mașini de calcul. Vom participa la „Expo’72“ — expoziția cercetării științifice u­­niversitare — cu lucrări realizate de studenți in limbajul Cobol, în colaborare cu Centru­ teritorial -­e calcul electronic. Dorim ca in pe­­­rioada de vară să organizăm echipe studențești care să ajute la organi­zarea sistemului informațional al întreprinderilor. La Universitatea din Timișoa­ra întreaga activitate de cercetare științifică se desfășoară deci con­secvent orientată spre domeniile moderne ale producției. Trebuie însă acordată o mai mare aten­ție scurtării duratei de cercetare, stimulări acelor o­rginii care reduc timpul afectat cercetării, pentru ca aportul inteligenței creatoa­re de la Universitate să se în­scrie cu un ..atuc substanțial în marele obiectiv național pentru ît.­st­plinirea sarcinilor cin­cinalului înainte de termen. Ing. CORNELIU POI'OVICI IN ÍNTIMPINAREA • I» * TM * * *»» * * «*** ■»•» *• CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI Tinerele țesătoare RADA PIROI, IULIANA POP și FLOARE DAN de la fabrica „Bumbacul“ s-au angajat ca în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului să depășească planul de producție cu 10 la sută la un indice de calitate de sută la sută. Trei promotori ai întrecerii socialiste de la fabrica de cărămizi și țigle Mondial Lugoj­­ ing. PETRU BRANCU s-a angajat în numele secției I să lucreze o zi pe lună cu combustibil economisit; mai­strul MIHAI­OVICE și-a asumat sarcina ca noua linie de cărămizi eficiente să se încadreze la ter­men în parametrii proiectați , brigadierul IOSIF CSANYI și-a luat angajamentul de a lucra fără rebut la fasonarea locurilor de beton cu agregate ceramice. Larga desfășurare de forțe pe ogoare (Urmare din pag. I­­deri. Totodată, se acordă premii pentru cel mai bun șef de secție­­— 1.500 lei, mecanic de întreținere — 800 lei, și clte 500 lei pentru meca­nici de atelier și un manipulant. Ca urmare a muncii politice des­fășurate de organizațiile de partid în rîndul mecanizatorilor, activita­tea de recoltare a cerealelor s-a îmbunătățit, comparativ cu anii trecuți. De exemplu, pînă miercuri seara s-au recoltat 333 hectare cu orz din cele 425 hectare cultivate in cooperativele agricole deservite de această stațiune. Unitățile co­operatiste din Giroc, Chișoda, Frei­dorf și Ciarda Roșie au încheiat această acțiune și au trecut la se­cerișul griului din soiurile timpu­rii. La cooperativa agricolă din Gi­­roc de pe cele 50 hectare cultivate cu orz s-a obținut o producție me­die de 3.571 kg, adică o depășire a prevederilor de plan cu cite 1.171 kg ; în același timp, cooperatorii au livrat in fondul de stat 106 tone și s-au angajat să mai vîndă încă 20 de tone. Această recoltă bună a fost posibilă intrucît, alături de folosirea unei semințe de calitate superioară și pregătirea corespun­zătoare a terenului, cultura s-a amplasat, după mazăre, anul II, solul a fost fertilizat cu­ câte 200 kg superfosfat și­­ 100 kg azotat de amoniu, iar densitatea a fost cea corespunzătoare. Totodată, recolta­tul s-a efectuat fără pierderi : cele 6 combine C 1 și C 3, precum și „Gloria­“ au fost bine pregătite. Cu cele mai bune rezultate se prezintă mecanizatorul Ion Bachiu, care, cu o combină C­1 a­ recoltat zilnic în­tre 14.000—17.000 kg orz, depășind permanent norma stabilită Fină Joi seara s-a adunat și producția de griu de pe 40 de hectare, cultivate cu soiul San Pastore. După cum ne-a informat ingine­rul Dobrivoi Bugraschi, cooperati­va agricolă a stabilit ca să acorde și mecanizatorilor de la S.M.A. a­­numite stimulente. Astfel, la depă­șirea normei, de fiecare tonă recol­tată un plus se acordă cite un kg de griu, iar la fiecare hectar balo­tat, peste prevederi, cite 5 lei. In schimb, pentru arat și culturilor succesive s-a semănatul prevăzut cite 5 lei de fiecare hectar lucrat. Dacă sa recoltat ritmul este bun, nu același lucru ii putem spune In privința balotatului paielor, care s-a executat doar pe 20 hectare, a­­ratul în miriște pe 15 hectare, iar semănatul va începe probabil azi. De fapt și la nivelul S.M.A. Timi­șoara este un decalaj destul de ma­re între recoltat și semănatul cul­turilor succesive. Intrucît fiecare zi de întârziere la semănatul cultu­rilor în miriște este hotărîtoare, puțind influența viitoarea produc­­ție, considerăm de datoria comite­tului de partid pe stațiune să spri­jine mai mult conducerea S.M.A. in organizarea activității în flux continuu și să desfășoare o largă muncă politică în rindul mecaniza­torilor pentru ca aceștia să folo­sească toate utilajele la întreaga lor capacitate și să realizeze per­manent viteza zilnică planificată. Și la­­ I.A.S. Grabați se recoltea­ză orzul de pe ultimele suprafețe. Producția este bogată : in medie de pe cele 500 ha se obțin cu 600 kg în plus față de prevederile planu­lui. Recordul s-a înregistrat ferma nr. 1. Pe o parcelă de 65 hec­la­sare din punctul „la salcie“ s-a ob­ținut o recoltă medie de orz, cu 1.250 kg mai mult decît era plani­ficat. Concomitent cu recoltatul, aici se desfășoară și celelalte lu­crări : balotajul paielor și elibera­tul terenului, executarea arăturii și semănatul culturilor succesive. DRAPELUL ROȘU-8.534 60 de ani de la moartea lui Ion Luca Caragiale Înaltă conștiință artistică și cetățenească O bună parte a literaturii române stă sub steaua lui Ion Luca Caragiale. Scriitorul face par­te din temelia cul­turii­ noastre, din sporul de certitudi­ne ce ne face să privim in urmă se­nini fapta de înte­meiere a scrisului românesc. La 60 de ani de la moartea scriitorului, aniver­sarea e prilej de închinare și recu­noștință. Caragiale reprezintă, azi, rod­nicia unui drum al literelor românești. Comedia interbeli­­că se naște din condeiul său, tipo­logia ei se hrănește din sugestiile sale. Fără replica lui caragialesc erou­nu ar fi existat în lite­ratura universală Eugen Ionescu, fără Caragiale proza noastră (cea născu­tă din povestirile sale) ar fi fost mai puțină și mai săracă. îl Privind în urmă vom pe scriitor descoperi în trinitatea cea mai Înnoitoare a scrisului românesc, alături de Maiorescu și Eminescu. Maioresciana „Beție de cuvinte" e un text caragialesc scris cu alte mijloace. Oratori, retori și limbuți, polemica antologică, are cores­pondențe infinit mai numeroase decît s-ar crede cu rostirea eroilor lui Caragiale. O țesătură fină leagă pamfletul maiorescian de comedia caragialescă, ambele avînd țintă denunțarea unor „for­me fără fond“, a păunoșeniei um­plute de pretenții, a prostiei dra­pate de vorbărie. Discursurile lui Cațavencu, can­doarea, prostia replicilor unu­i Farfuridi pot fi descoperite, de cine ar avea curiozitatea, în dis­cursurile parlamentare ale timpu­lui. Un Blaremberg sub lupa lui Maiorescu nu e prea departe de Trahanache. Dandanache nu e ficțiune pură, ci face parte, așa cum e, gingav și degenerat, din fauna „retorilor și limbuților" tim­pului respectiv. Eminescu e muș­cător, cuvintul său (cînd e vorba de politicianismul vremii) e vi­triolant, pamfletul izbește necru­țător, Caragiale e ironic, fără ca prin asta să ierte. Eminescu, retras în istorie, il invocă pe Țepeș, Ca­ragiale constată surîzător : „Pupat toți piața independenții“. Peste comedia lui Caragiale, adio, iro­nic, vintul împăcării universale. Finalurile sunt întotdeauna bogate in pupături, in muzică, fanfara cintă, se aruncă flori. Nici o coardă profundă nu vibrează, nici o dra­mă nu îi încarcă de sentimente adinei, de idei, contactul epider­mic rezolvă totul, pupătura con­sfințește abolirea conflictului, pac­tul cu adversarul, cel ciomăgit, în­jurat, puțină vreme in urmă. Pupat toți deci, și cu asta matrapazlicu­, escrocheria, necinstea, merg mai departe, ca în lumea voltaireanu­­lui Candid, cel care învățase de la dascălul său că (necinstea) „e cea mai bună cu putință“; aceasta este caragialescă „piață a indepen­­denții", cea mai bună cu putință în perspectiva ironică a marelui dramaturg. Dincolo de „sferele înalte", există în opera lui Caragiale lumea mici­lor „meseriași" ai matrapazlicului i Mache, Tache, Lache, burghezi ex­perți in combinații „amicale", în afaceri mărunte și, mai ales, in afaceri de amiciție. In Momente și schițe mișună amicii de berărie, de cafenea, cavalerii om­ului și ai declarațiilor sentimentale. Ca în Divina comedie a lui Dante, cerul caragialesc e mișcat de iubire. Și cum mai pot să se iubească oa­menii aceștia, cum mai pot să creadă în amiciție, cum mai pot să facă din amiciție o afacere ! Dacă mă iubești, exclamă mereu unul dintre cei mai cunoscuți eroi ai lui Caragile, Trahanache, „dacă mă iubești ai puțintică răbdare“. Totul se rezolvă prin dragoste și răbdare. In D-ale carnavalului dragostea e, copleșitoare, furibundă, fiecare suferă peste poate, se fo­losește „vitrionul" dar, fiți siguri, cu puțină răbdare, toate ajung bine pină la capăt, vitriolul nu e vitriol, ci cerneală „violentă", și, după pu­păturile de rigoare, cortina cade. Inflamată de cuvinte mari, ri« vorbe fără acoperire, lumea lui Caragiale e o lume superficială și falsă; adîncimea din povestiri, din „Năpasta“ ține de alte intenții și reprezintă alte dimensiuni spiri­tuale. Exceptînd „Năpasta“, există aici o bucurie a vieții, o plenitu­dine a sentimentelor, dar și un fior tragic adune. O făclie de Paști, Pă­cat. In vreme de război aduc mărturia unei conștiințe drama­tice și a unui scriitor capabil de largi game de creație. Martor genial al unui timp, Ca­ragiale rămâne, mereu, model de atitudine scriitoricească, de con­știință artistică, veșnic­a noastră, opera lui universală azi, reprezintă o manifestare grăitoare a geniului românesc. C. UNGUREANU 'U'ata't im­pabl­i­­tatea lucrărilor, așa incit toate blocurile să se predea fără o­­biecțiuni la recepție''. Faptul a fost consemnat, mai inu­i, la blocul 13, predat — înainte de termen — cu calificativul foarte bine. Autorii unor lucrări de ca­litate excepțională, realizate aici — brigada de instalatori condusă de comunistul Cociș A­­dalbert și mozaicarii lui Mihai David — au cerut ca această performanță să fie generalizată la toate blocurile — pentru în­ceput la blocul din str. Bălces­­cu, care are termen de predare la sfârșitul acestei luni. Iniția­tiva a găsit un larg ecou în ce­lelalte formații de lucru, astfel că, acum, titlul pentru brigadă de calitate este realmente dispu­tat de inițiatorii ei și brigăzile conduse de Mihai Olah și Ni­­colae Micșa. Faptul relatat de tovarășul Petre Boldea, secretarul comi­tetului de partid, este cu­­m se poate de exact, dar mai viu disputată ni s-a părut compe­tiția pentru raționalizarea cos­tului lucrărilor. Practic, Șan­tierul 2 Lugoj s-a angajat să economisească, față de consu­­murile normate prin devize, 30 tone ciment, 20 mc material lemnos, 3 tone oțel-beton și 25.000 cărămizi. Ca să ne facem o idee, arh. Matei Fleancu, in­­giner-șef, ne-a explicat că a­­cestea înseamnă, în ordine, cre­area disponibilităților de mate­riale pentru : structura de re­zistență a 12 apartamente, co­­frajul a cinci blocuri de locuin­țe cu parter și patru etaje, ar­mătura pentru 16 apartamente și, respectiv, zidăria a trei a­­partamente cu clte două camere. Cum se materializează aceas­tă idee? După cîteva deplasări pe șantierele Timișoarei, șeful unei brigăzi de 25 de zidari, Mihai David, unul din cei mai vechi lucrători lugojeni, și ing. Romeo Petculescu, s-au prezen­tat la conducerea șantierului și au demonstrat, pe bază de cal­cule riguroase, că „și la Lugoj, nu numai la Timișoara, se poa­te introduce sistemul de con­strucții cu cofraje parțiale“. Zis și făcut. Potrivit măsurilor stabilite operativ intr-un plan special de acțiune, metoda, de mare productivitate, a fost a­­plicată, concomitent, la loturile 201 (locuințe), 204 (complexul zootehnic din Barova) și 203 (canalizarea orașului Lugoj). Un prim calcul arată că, pe aceas­tă bază se vor obține, pînă la Conferința Națională a partidu­lui, economii de peste 15 tone ciment! Fierar-betoniștii lui Mircea Grigore, recent primit in partid, și Megherle Iosif au venit și ei cu o inițiativă : „Bucățile de capete nu mai merg la I.C.M.; te vom folosi pentru confecțio­narea diverselor scoabe, cleme, tije etc", in final, economii de trei tone oțel-beton . Cam in același timp, arhitec­tul Matei Fleancu și lăcătușul Mihai Behring, șef de brigadă, au prezentat o inovație — un cufraj alunecător pentru con­struirea canalizării orașului Lu­goj, cu ajutorul căruia, pînă la 211 iulie, se va îndeplini aproa­pe integral angajamentul de ra­ționalizare a materialului lem­nos prevăzut pe întregul an, adică 20 mc panouri de cofraj și scînduri. De mare importanță economică, inițiativa reducerii consumului de cherestea a fost preluată, cu deplin succes — sub­ forma refolosirii panouri­lor de cofraj — și de brigada de dulgheri a lui Petru Po­­povici, de la lotul Racovița. In sfîrșit, acestei autentice compe­tiții a ideilor i se adaugă cen­­teinerizarea transportului de cărămizi în interiorul șantiere­lor — o idee mai veche a con­structorilor lugojeni, care apli­cată acum va asigura, numai din economii, necesarul de că­rămizi pentru zidăria a trei a­­partamente cu clte două ca­mere. Adunarea generală a comu­niștilor de pe șantier pentru desemnarea delegaților la Con­ferința extraordinară a Orga­nizației județene de partid, a constituit deci un nou prilej de stabilire a celor mai bune căi in vederea continuei perfecțio­nări a muncii, de mobilizare a eforturilor pentru a întimpi­­na Conferința Națională cu noi succese în întrecerea socialistă. Și are un temei deplin , cu a­­cest prilej s-a stabilit o nouă suplimentare a angajamentelor anterioare — baza proprie de producție industrială va fi data cu 30 de zile mai devreme, blo­cul din str. Bălcescu nr. 1 va fi predat la 30 iunie, cu 45 zile mai repede, iar lucrările de în­călzire centrală la școli cu 30 de zile mai repede. Reține, însă, în principal atenția, hotărîrea comuniștilor lugojeni de a de­vansa cu o lună de zile punerea în funcțiune a Stației de sor­tare din Chizătău, ceea ce În­seamnă o producție suplimen­tară de 8.000 mc agregată, a­­dică necesarul pentru betoane­­le a zece blocuri cu clte 60 de apartamente ! La Lugoj, ampla mișcare de analiză a potențialului real pen­tru îndeplinirea înainte de ter­men a planului de construcții­­montaj se află, asemenea tutu­ror șantierelor timișene, in continuă desfășurare. La che­marea lotului 503 al T.C.T., „cuvintul de ordine" lansat de comuniștii șantierului 2 este ge­neros, încărcat în semnificații : devansarea tuturor obiectivelor de investiții1 — o acțiune care mobilizează, la rândul ei, ener­gii, inventivitate și pasiune co­munistă I NUME _1 PERFORMANTE PE SCENE ȘI ECRANE VINERI, 23 IUNIE 1972 , Casa de cultură a studen­ților : CONCERTUL CORULUI TINERETULUI DIN MARIBOR — U.S.F. IUGOSLAVIA (20). CINEMATOGRAFE □ Modern­­ ULTIMUL DO­MICILIU CUNOSCUT (8, 14,30, 16,15, 19, grădină, 21); O Arta : SILVIA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, grădină, 21) ; O Parc I ANCHETA DE LA HOTELUL EXCELSIOR (10, 14, 16, 18) ; 100 DE DOLARI PEN­TRU ȘERIF (grădină 21) ; I—I Studio I OSCEOLA (9, 11, 14, 16, 18,15, 20,30) ; □ Melodia ! PUTEREA ȘI A­­DEVARUL (11, 15, 18) ; ANGE­LICA ȘI SULTANUL (9 și gră­dină 21) ; O Victoria : TICK ... TICK ... TICK ... (10, 14, 16, 18, 20) ; I—I Muncitoresc Fratella; DA­I ÎNAINTE, COWBOY ! (15, 17, 19) ; I~i Steaua roșie Mehala i AR­TICOLUL 420 (16, 19) ; I—I Muncitoresc Freidorf ! SU­NETUL MUZICII (16, 19) ; LUGOJ □ 23 August : STEAUA SU­DULUI BUZI­AS I—I Dinamo i MARY POPPINS SINNICOLAUL MARE □ Arta I ULTIMUL RĂZ­BOINIC SIMBOLIA □ Flacara 1 PENTRU CA SE IUBESC DETA O parC ! PUTEREA ȘI ADE­­VARTUL

Next