Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-28 / nr. 8769

• 2 • IDEI PROGRAMATICE CARE ÎNSUFLEȚEAU MASELE Partidul Comunist Român — stegarul celor mai înaintate tradiții ale poporului In articolul „Moment crucial viața mișcării noastre muncitorești",in publicat in ziarul „Drapelul roșu“ din 25 martie a.c., era subliniată importanța creării Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Ro­mânia pentru tînăra clasă munci­toare din țara noastră în lupta sa pentru îndeplinirea misiunii cu ca­re a fost investită de istorie. In materialul de față, ne-am propus să ne oprim la ideile programatice ale primului partid politic al clasei noastre muncitoare. Așa cum se desprinde și din clișeul Proiectul de Program, lu­alăturat,­crările Congresului, ca și hotărîrile elaborate, au fost publicate în ziarul „Munca“ și in alte publi­cații socialiste ale vremii. Apărut in numărul din 13 decembrie 1892 al zia­rului „Munca“. Proiectul era cunoscut socialiștilor­ români. El cuprindea programul marxist de ac­țiune al cercurilor socia­liste înființate în Capita­lă și în alte centre mun­citorești din țară și unele completări cerute de noi­le condiții social-econo­­mice și politice. Cu alte cuvinte erau reluate, sus­ținute și Îmbunătățite pro­blemele cerute de condi­țiile­ concrete ale clasei muncitoare, luptei Căci, așa cum spunea Anton Bacalbașa, „De cînd apărut Programul tipărit a în „Revista Socială" (este vorba de programul din 1886) și pină astăzi, s-au schimbat multe lucruri în țară, noi înșine am intrat in altă fază, incit progra­mul acela ajunsese o lu­crare necompletă“. Prima parte a proiectu­lui de program — partea teoretică — era o expu­­s mmm­mere de motive, în timp ce partea a doua cuprindea revendi­cările cu caracter democratic pen­tru care urma să lupte partidul. Printre altele desprindem : acor­darea dreptului de vot universal, egal, direct și secret ; desprinderea bisericii de stat ; egalitatea juridi­că și practică a femeilor cu bărba­ții ; laicizarea și gratuitatea învă­­țămîntului primar s drepturilor la întruniri, garantarea asociere, greve , introducerea impozitului progresiv pe venituri și desființa­rea dărilor indirecte. Pe lângă a­­ceasta, proiectul, și apoi Progra­mul P.S.D.M.R., conțineau o seamă de revendicări cu caracter social­­economic care priveau pe munci­tori : ziua de lucru de 8 ore ; des­ființarea muncii de noapte ; repaus duminical; reglementarea muncii femeilor ; asigurarea pentru vreme de bătrînețe etc. Pe un alt plan, el prevedea arendarea pământuri­lor moșierești țâr­anilor, prin inter­mediul comunelor, asociațiilor ; a­­cordarea unor credite , crearea de izlazuri comunale și altele. Este ușor de înțeles că toate a­­ceste deziderate țineau la demo­cratizarea vieții sociale a țării, la ridicarea conștiinței cetățenești maselor, la crearea condițiilor ne­­­cesare în care clasa muncitoare să-și desfășoare lupta în vederea eliberării totale acordînd o im­portanță majoră revendicărilor cu caracter general-democratic. Pro­gramul, încă in faza sa de proiect, își propunea ca obiectiv clar — e drept mai îndepărtat — înfăptuirea societății socialiste. P.S.D.M.R. ur­mărea în acest scop : desființarea claselor, înlăturarea inegalității po­litice, economice și sociale, de sex, rasă sau religie. In jurul a­­cestor probleme s-au purtat discu­ții aprinse, atît în perioada de dez­batere a proiectului, cit și în cadrul Congresului. Ele au dus la îmbu­nătățirea Programului, la formu­lări clare, așa cum a fost cazul și in privința formei de guvernămînt — republică — asupra căreia Con­gresul a hotărît să fie înscrisă în partea teoretică a programului. Prevederile Programului Partidu­lui Social Democrat al Muncitorilor din România, cu caracterul lor po­zitiv mobilizator, dar și cu limite­le explicabile pentru acel început de organizare politică a clasei mun­citoare, reflectau idei înaintate, năz­zuințe ale muncitorilor, ca și soluții practice. Referindu-se la modalită­țile de acțiune, Constantin Dobro­­geanu Gherea afirma : „Partidele stăpînitoare .. de bună voie n-au făcut un singur pas pentru îmbu­nătățirea stării celor apăsați, căci­ știut este că orice îmbunătățire a­­dusă celor ce sînt apăsați e o știr­bire a privilegiilor claselor stăpî­nitoare și nu de bună voie vor lăsa din mină aceste privilegii“. In a­­­celași context, Dobrogeanu Gherea 80 de ani de la crearea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România arăta : „Muncitorii sînt puși în si­tuația de a se organiza în partid deosebit, văzind că în nici un chip nu pot dobîndi pe cale pașnică îm­bunătățiri, deoarece ei nu sînt re­prezentați în stat, nu au nici pu­tere de a duce la îndeplinire aces­te îmbunătățiri. Statul fiind în mîinile claselor privilegiate nu rămîne alt mijloc, pentru a dobîn­lo­di cererile lor, decit revoluția“. Atît în forma d­e proiect, cit și după aprobarea de către Congres. Programul a fost dezbătut temeinic in cercurile și cluburile muncito­rești, în coloanele presei socialis­te, cu prilejul unor înflăcărate ex­puneri pe care fruntașii socialiști le țineau în fața diferitelor catego­rii de oameni ai muncii. Mărețele idei programatice — atît cele cu caracter teoretic, cit și cele de na­­­tură practică — erau însușite de masele muncitoare, ca și de pătura cultă chemată să trăiască printre muncitori, pentru a le cunoaște ne­voile și, împreună să acționeze ca soldați ai partidei muncitoare. Așa cum a hotărît Congresul, sarcina principală a cluburilor și asociați­ilor socialiste era de a educa pe membrii lor in spiritul programu­lui, al conținutului său revoluționar, făcind­ din această muncă o „școală pregătitoare a partidului“ Istoria avea să confirme că în ciuda greu­tăților întîmpinate de clasa mun­citoare în organizarea și afirmarea sa politică, a greșelilor, limitelor și confuziilor izvorîte din stadiul res­pectiv de dezvoltare, a dezorgani­zării de mai tirziu, urmată de re­facere. Partidul Social Democrat a inițiat și condus importante acțiuni muncitorești, a făcut ca proletaria­____ tul român să se manifeste încă de la sfirșitul secolu­lui trecut ca o importan­tă forță politică a țării. Evident, adevărata sa a­­firmare s-a materializat în alte condiții, sub con­ducerea înțeleaptă a par­tidului comunist — deta­șament de avangardă al clasei muncitoare, condu­cătorul înțelept al întregii națiuni. Drumul străbătut de la crearea primului partid al clasei muncitoare până în zilele noastre, cind cei peste 2 milioane de co­muniști, și du­pă exemplul lor întregul popor, acțio­nează cu însuflețire pen­tru Înfăptuirea societății socialiste multilateral dez­voltate, a fost greu și a­­nevoios. El a fost insă parcurs cu succes spre binele și fericirea noas­tră. Sinte­tizînd această perioadă glorioasă, cu în­ceputurile ei optimiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta , înscri­ind ca revendicări princi­pale imediate amelio­rarea stării materiale și intelectuale a muncitori­lor, dreptul de grevă, de organizare, de întrunire, m b învățămînt general, ziua de 8 ore, programul Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România afir­mă, totodată, pentru prima dată în istoria României, necesitatea luptei pentru desființarea proprietății pri­vate asupra mijloacelor de produc­ție și prefacerea lor în proprietate socială", „distrugerea societății burgheze și întemeierea societății socialiste". Atitudinea mișcării so­cialiste împotriva monarhiei, pen­tru o republică democratică, pentru realizarea egalității între toți cetă­țenii, indiferent de naționalitate, a contribuit la crearea unei largi opinii democratice în România. Noi cei ce suntem­ beneficiarii ma­terializării ideilor programatice ale primului partid politic al clasei muncitoare, cei ce ne bucurăm din plin de viața nouă, socialistă, ne îndreptăm și cu acest prilej gîndu­­rile pline de recunoștință către înaintași, ne unim și mai mult rin­­durile in jurul stegarului încercat — Partidul Comunist Român, con­tinuatorul celor mai înaintate tra­diții ale poporului. ION ULARU Televiziune MIERCURI, 28 MARTIE 9,00 Curs de limba engleză. Secția a 46-a. 9,30 De la Alfa la Omega — enciclopedie elevi. 10,00 Telex. 10,05 pentru Prim­­plan. Ion Alexandru Barindan, șeful Filialei din Cluj a Insti­tutului de cercetări și proiectări echipamente termoenergetice. 10,35 Cîntece și jocuri din Oaș. 10,45 Film serial : „Pe urmele lui Capița“. Episodul IX. 11,45 La ordinea zilei. Azi, județul Mehedinți. 12,00 Revista literar­­artistică TV. 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheață . Româ­nia — Elveția.­­Campionatul mondial — grupa B — transmi­siune directă de la Graz). 17,30 Curs de limba germană. Lecția a 46-a. 18,00 Telex. 18,05 Trage­rea pronoexpres. 18,15 Dialog. Discuție pe tema „înnoiri ale artei, înnoiri ale esteticii“. 18,40 Barzi și rapsozi. Secvențe fil­mate la primul festival al rap­sozilor populari organizat la Brăila între 23 și 25 februarie 1973. 18,55 Timp și anotimp in agricultură. 19,20 1.001 de seri. 49,30 Telejurnal. Cincinalul îna­inte de termen —­ cauză a între­gului popor. 20,00 Cîntecul săp­­tămînii . „In România“ de G. Grigoriu. 20,05 Drumuri în is­torie. O aniversare glorioasă. 80 de ani de la întemeierea PrS.D.M.R. 20,25 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. „Vizita“. 22,05 24 de ore. România în lu­me: 22,45 Fotbal : Austria—Olan­da. (înregistrare de la Viena). Promisiunile nu țin loc de acoperămînt la solarii /Urmare din pag.­ s­­tru noua recoltii. La cooperativii agricolă din Ghiroda cele două hectare de solarii sînt acoperite și plantate. Și la cooperativele agricole din Tomnatic și Varias întreaga suprafață de solarii este acoperită — 10 ți respectiv 4, la Boldur sunt acope­rite 20 din cele 21 de hectare, la Asociația inter­co­operatistă Lovrin polietilena e întinsă pe 0 din cele 10 hectare de solarii, iar la Cărpiniș pe 8 din 10 hectare. Legumicultorii de la Asociația intercooperatistă­­ Timișoara — Lovrin, precum și cei de la cooperativele agricole din VariaS și Boldur au trecut efectiv ,și la plantat. De subliniat, totuși, că față de perioada în care ne aflăm, de timpul prielnic, lucrările în so­larii sunt mult întinsate, perioada optima a plantării Deși — stabilită pentru a asigura apa­riția avantajoasă a producției — se apropie de scadență, mai sunt neacoperite, în județ, circa 60 de hectare de solarii, iar răsadul este plantat pe mai puțin de 6 hectare. Cooperativa agricolă din Rudna, bunăoară, încă nici nu­­ i-a procurat polietilena pentru solarul său de un hectar. Nejus­tificat rămase în urmă cu acope­ritul sunt si cooperativele agri­cole din Sînnicolaul Mare, Biled, Chizătău si altele. Dar situația cea mai critică se află la Aso­ciația intercooperatistă Jimbolia. Din 20 de hectare sunt acoperite doar . .. 3,5. Ce folos că, numai cu doua săptămâni in urmă, la adunarea generală a asociației, s-au stabilit măsuri concrete pen­tru a asigura o activitate norma­lă la complexul de salarii spre a nu se mai repeta situația de anul trecut, cînd aici s-au înre­gistrat pierderi de circa 800.000 lei ? Printre altele, președinții cooperativelor agricole din Com­­­losu Mare și Comlosu Mic — unități care fac parte din respec­tiva asociație — s-au angajat și paraangajat că vor începe ime­diat să­ trimită cel puțin câte 50 de oameni zilnic la acoperirea salariilor. Realitatea ? După cum ne spune inginerul Ladislau Kiss, președintele asociației, de atunci promisiunile­­ sosesc zilnic de la cele două unități, dar încă nici un om nu și-a făcut apari­ția la salarii. A fost lăsat totul pe seama cooperatorilor din Jim­­­bolia care, singuri, nu prididesc cu marele volum de lucrări. Or, promisiunile, oricît de multe ar fi, nu b­n loc de acoperămînt pentru solarii Unde muai pui că tot din vina celor două unități, asociația nu și-a procurat pină acum decit jumătate din cele 56 tone de polietilenă necesare. A­­­cest mod superficial de achitare a obligațiilor înscrise în­­ statutul asociației solicită intervenția­­ promptă, holăntă, atît din partea comitetului comunal de partid Comlosu Mare, cit si din partea­­ organelor agricole județene. Atît la Jimbolia cit și în celelalte u­­nități întîrziate cu lucrările în salarii, trebuie actionat de ur­gentă, cu forțe sporite, pentru ca nici cea mai mică suprafață din spațiile protejate să nu rămână necultivată în­ perioada optimă. Pe lângă renumitele ei ape tămă­duitoare, Stațiunea balneară din Buziaș dispune de o aparatură tot mai modernă pentru diferite trata­mente. (Foto : E. ROBICSEK) e scene și ecrane MIERCURI, 28 MARTIE n Teatrul Național : Teatrul și catedra. Spectacol festiv de poezie „Luceafărul“ (16) ; O Teatrul german de stat : OASPEȚII NANEI ROZA (19,30); r~i Opera de stat : ȚARA SC­­RISULUI (19,30) ; CINEMATOGRAFE □ Modern : DRUMUL SPRE VEST (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; r~) Arta : AM INCALCAT LE­GEA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21,15); □ Parc : EXPLOZIA (10, 16, 18, 20); O Studio : DIRECTORUL (10, 16, 19);­­—i Melodia : COLEGA MEA, VRĂJITOAREA (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : UN ADEVAR PE JUMĂTATE (10, 16, 18, 20); I—I MUncitoresc AL TREILEA (15­ — Fratelia 17, 19); n Steaua roșie — Mehala . DINCOLO DE BRAZI (15, 17, 19!) LUGOJ □ 23 August : CAPCANA PENTRU GENERAL □ S­T.L. : VA ARAT EU, VOUĂ BUZIAȘ­I—1 Dinamo ! ZESTREA. SÎNNICOLAUL mare □ Arta : GENTLEMENII NO­ROCULUI JIMBOLIA □ Flacăra : ZERO. MERIDIANUL DETA 1~1 Parc : LEGENDA. 14, (Urmare din pag. I­­ locarea a 23.000 mc și ne străduim ca pină la 1 mai să efectuăm cel puțin 17.000 mc. Este răspunsul nostru dat comunei Stoicănești, ju­dețul Olt, angajamentul comunei la Chemarea adresată oamenilor muncii de la sate de către Confe­rința județeană a secretarilor și primarilor comunali. GH­EORGHE OURADOV, vicepre­ședinte al Consiliului popular al comunei Cenei. S­ au canale în volum de 2.500 mc. săpat Sub conducerea Comitetului comunal de partid au fost luate măsuri ener­gice în scopul unei participări ma­sive a cetățenilor pe șantierul in­­tercomunal de îmbunătățiri funcia­re, șantier aflat în raza comunei noastre. Drept urmare, numai du­minică, 25 martie, au ieșit la săpa­tul canalelor 230 de țărani coope­ratori, mecanizatori și alți cetă­țeni din Cenei, Bobda și Checea, între care Ștefan Maghiaru, loan Coată, Cristofor Chirș, Ioan Radi­­ța și Ion Dumitru. S-au făcut să­pături noi și dezpotmoliri, fiind dislocați — într-o singură zi — mai bine de 650 mc de pămînt ! Din sarcina pe acest an, de 23.000 mc, pină la 1 mai vom reali­za cel puțin 60 la sută. PARASCHIVA GOGOAȘE, secre­tar al Comitetului comunal de partid Sînmihaiul Român, prima­rul comunei . Demarate in cursul NICI O ZI RĂGAZ iernii, lucrările de pe șantierul in­­tercomunal de hidroameliorații se află în plină desfășurare. Trebuie să spunem că mobilizarea n-a fost făcută însă așa cum trebuie, cum am fi dorit. Duminică, de pildă, au ieșit la săpatul canalelor doar 27 de oameni, ceea ce socotim că e foar­te puțin. Sarcina anuală de plan la munca patriotică este de 20.000 mc, la care se adaugă 16.200 mc volum de excavat prin contribuția coope­rativelor agricole din comună. Pentru a impulsiona lucrările au fost luate o serie de măsuri cu ca­racter organizatoric, între care formarea unui comandament comu­ni­nal larg reprezentativ: sînt defalcate pe unități și sarcinile chiar pe oameni și nu ne rămîne decit să intensificăm munca politică de ma­să pentru antrenarea cetățenilor la lucru, pentru ca fiecare să-și facă datoria. Spun aceasta întrucît Le­gea cu privire la folosirea și apă­rarea pămîntului este obligatorie pentru toți cetățenii și nu ne poa­te fi indiferent dacă lucrările de pe șantier înaintează așa cum tre­buie sau nu. Mulți dintre săteni au ieșit cu drag la muncă, alții nu. Intre cei care se disting la aceas­tă activitate se află Petru Dumi­­trescu, Coriolan Rotariu, Tiberiu Popovici, Ioan Zărie, Ștefan Man­­cilă, Aurel Petcu și alții. Ne-am propus ca în etapa întîi să reali­zăm cel puțin 75 la sută din planul anual. E o treabă nu tocmai ușoa­ră, înfăptuirea ei cerîndu-ne efort, dar suntem­ hotărîți să respectăm cuvintul dat. Am mai vrea să ară­tăm că tovarășii de la Șag, căro­ra li s-au repartizat pe șantierul intercomunal de la noi un sector de lucru n-au făcut încă mai ni­mic. Iată, așadar, destule exemple po­zitive, sate și comune care își aduc din plin contribuția la efectuarea unui volum de muncă cit mai mare pe șantierele de îmbunătățiri fun­ciare. Comitetele comunale de partid, consiliile populare, con­ducerile de unități agricole so­cialiste au datoria să întreprindă neîntîrziat măsuri de natură să conducă la impulsionarea activită­ții pe acest tărîm. ★ %** DRAPELUL ROȘU 8.769 Biblioteca — instituție consacrată prin profilul său, muncii de instruire și educare socialistă a oamenilor muncii — are menirea, ca, prin ac­țiunile organizate, să antreneze un număr cel mai mare de cititori spre carte și multiplele ei învățăminte, să faciliteze accesul acestora spre cultură, in consens ce revin tuturor instituțiilor sarcinile ce cu profil educațional. Intr-un recent raid-an­­chetă prin cîteva biblioteci sindica­le timișorene, ne-am propus să ur­mărim modul în care ele își desfă­șoară activitatea, conlucrarea fac­torilor responsabili în realizarea unui program de lucru bogat și in­structiv. La clubul „Banatul“, unde func­ționează și biblioteca întreprinderii, în hol afișe și panouri care înfă­țișează apariții noi în editura poli­tică, pagini din istoria P. C. R., pu­blicații de larg profil. In sala bi­bliotecii, curățenia este exemplară, cărțile sunt ordonate în rafturi, pe indice de autori, specialități, în di­ferite limbi, o expoziție a cărții po­litice. Bibliotecara Valeria Kis este foarte atentă cu cititorii, recoman­dă și dă relații despre cârți, dove­dind și o bună pregătire profesio­nală. Dinsa ne relatează că pe lân­gă biblioteca de la club mai func­ționează și trei biblioteci volante, în secțiile întreprinderii: cusut, m­e­­canic-șef și textili. Peste 500 de ci­titori și-au înscris numele de la în­ceputul anului pe fișele de împru­mut, în planul tematic de activita­te sunt cuprinse acțiuni cu largă eficiență cultural-educativă, organi­zate cu sprijinul comitetului U. T. C. și al comitetului sindical: o seară literară, medalionul literar „Ion Sla­vici“, o călătorie pe hartă: „Să ne cunoaștem județul“, dimineți de poezie, la stația de radioamplifica­re. Binevenită ni s-a părut discuția pe marginea cârtii lui Mihai Stoian, „Minori în derivă“, carte care de atunci este mult solicitată de ti­neri. In cinstea Zilei femeii a avut loc o întîlnire literară și a fost or­ganizată o expoziție de cărți despre femei, scrise de femei. Acestor ac­țiuni li se adaugă expuneri și dez­bateri despre etica tineretului, des­pre antrenarea sa socială. Dacă într-un raid anterior publi­cat în ziarul Drapelul roșu bibliote­ca sindicală de la întreprinderea „Arta textilă“ era considerată ca un „depozit de cărți peste care se aștern praful și ... nepăsarea“ de data aceasta am putut consemna un oarecare reviriment. In urma arti­colului apărut, comitetul sindicatului a luat măsurile necesare pentru a impulsiona activitatea bibliotecii. A fost înlocuită bibliotecara Maria Po­povici, care a manifestat dezinteres și superficialitate, această sarcină fiind încredințată acum tovarășei Barbara Balog, o pasionată a căr­ții, a muncii cu cititorii. Dintre muncitorii care frecventează tot mai des această „lume a cărților“ amin­tim pe Maria Șlehta, Ileana Mer­­cea, Eduard Grob, Elena Jora. În­trucât rosturile bibliotecii merg și dincolo de împrumutul cărților, ar trebui ca sprijinul comitetului sin­dical și al U. Z. C. să fie direcțio­­nat mai ales spre latura activități­lor instructiv-educative, cu o tema­tică în spiritul preocupărilor oame­nilor muncii. O activitate modestă se desfășoa­ră și la biblioteca fabricii „Derma­­lina", profilată doar pe împrumu­tul­ de carte. Am încercat să aflăm care sunt motivele ce generează, o asemenea restrîngere a rosturilor bibliotecii, de ce nu organizează și alte acțiuni, în măsură să atragă un număr câ­ mai mare de munci­tori. Și, cu toate că Maria Marian, responsabila bibliotecii spunea că „organizatorii de grupă sindicală duc muncă de lămurire a cititori­lor“ (! ?), Nicolae Gartner, dintele comitetului sindicatului prese­re­cunoaște că, nu prea ajutăm biblio­teca, prin luna noiembrie am­ ară­tat într-o ședință că există și o bi­bliotecă ..." £ firesc, deci, ca la o astfel de preocupare din partea or­ganului sindical, ca și a organizației de tineret, biblioteca să trăiască intr-o nedorită letargie. Nu este fi­resc, însă, ca situația să rămână ast­fel cînd rolul unei biblioteci este deosebit de important în educarea comunistă a colectivului de munci­tori. Am încheiat aici succinta prezen­tare a unor aspecte legate de cite­va biblioteci sindicale din Timișoa­ra. Ne simțim datori să subliniem, și aceasta privește în primul rînd Consiliul municipal al sindicatelor, că bibliotecile sindicale sînt chema­te să întreprindă acțiuni concrete pentru atragerea unui număr și mai mare de muncitori, de toate vîrste­­le, spre carte și cultură, prin orga­nizarea de manifestări cît mai con­sistente, mai diverse ca formă și conținut, de popularizare și cunoaș­tere a aparițiilor editoriale și pu­blicistice de larg profil, politico-so­cial, tehnico-științific, de artă cultură. Doar astfel această insti­și­tuție de cultură își va aduce­­ mod activ contribuția la lărgirea orizon­tului de cunoaștere spirituală a oa­menilor muncii, la educarea lor so­cialistă. Anchetă realizată de TRAIAN TOD­OR DRUMUL CĂRȚII SPRE CITITOR PRETINDE ACȚIUNI MAI CONSISTENTE Arta și cultura timișeană să sprijine activ educația socialistă a oamenilor muncii Tehnica acuarelei, aparent la îndemîna oricui, se dovedește, pină la urmă, o tehnică ale că­rei taine se descifrează și se stă­­pînesc prin îndelungată exersa­re, dar care presupune și o a­­numită înclinație temperamen­tală pentru ea. Acuarela se pretează în egală măsură impro­vizațiilor, cit și unor elaborări pedante și lucide. însă, indiferent de In general preferința celui care o practică, pentru a nu-și altera specificul, adică transparența și prospețimea, ea necesită din partea acestuia utilizare ce implică un anumit­­ grad de hotărîre și certitudine, o fermitate a gestului. Virginia Baz Baroiu utilizea­ză această tehnică, aparent sim­plă, dar, de fapt, de o complexi­tate specifică, de la începutul carierei sale artistice. Pentru cine a avut răbdare să urmă­rească, pas cu pas, evoluția cre­ației acestei graficiene, a apărut evident trecerea treptată, efectuată de artis­tă în lucrările sale, de notația spontană spre formulă­lu­rile mai complexe, cu caracter vizionar. Paralel, s-a realizat și o metamorfoză tehnică, elabo­rarea suprafețelor devenind tot mai rafinată, nemaivorbind de progresele cromatice, care au trecut de la accente pluricolore la armonii monocorde, game cromatice restrinse și alese. In sfîrșit, momentul de față mar­chează o împlinire atît în sec­torul compozițional, cît și în cel al rafinamentului cromatic. Intr-un domeniu tehnic relativ dogmatizat, Virginia Baroiu in urma bogatei sale experiențe de acuarelistă, ajunge să smul­gă materialului noi posibilități expresive. Așa, de exemplu, ea „scaldă și spală“ suprafața in culoare, reușește să revină a­­supra ei prin atingeri ușoare, dar ferme, și obține transparen­țe și suprapuneri care extind nuanțele in gama cromatică scurtă autoimpusă și dau, tot­odată, efecte de halou și paste­luri. Destul de legată de o rea­litate directă, permițindu-și o oarecare distanțare de aceasta, Virginia Barb­u reface din me­morie o secvență văzută sau știută, un anumit colț de natură (peisaj) sau o anumită iposta­ză din ciclul diurn. Aceste sec­vențe, de fapt structuri compozi­ționale, sînt combinate uneori cu elemente alegorice. Global, artista ne apare ca o apolinică, calmul și echilibrul lucid carac­­terizînd-o, iar în acest sens ex­primările sale par foarte firești, exceptînd însă tentativele „dio­nisiace“, declarați­v­ expresionis­­te care, deși bine făcute, păs­trează o tentă de artificiu. Viziunea Virginiei Barb­u se definește in cadrul a circa patru coordonate : peisajul de notație directă și spontană (de exemplu, frumoasele lucrări „In Deltă“ și „Liniște“), peisajul semicita­­din și de semiinvenție, cu at­mosferă poetică („Cetate“, „O­­rașul“, „Zi toridă“, „Nocturnă marină" ș.a.), unele compoziții alegoric-simbolice, cu prezențe sau ficțiuni umane („Toamnă“, „Pomul vieții“ ș.a.) și un sfîrșit, „peisaje compoziționale" care includ un anumit dinamism ten­sional în liniște misterioasă, de factură suprarealistă, culminînd in „Viziunea fantastică“, una din lucrările de vîrf ale expozi­ției. Această lucrare ca și cea intitulată „Cetate“ pot fi privite ca semnificative pentru etapa actuală a creației artistice. Ele sunt construcții grafice simple, dar cu implicații compoziționale savante, și cu un excesiv dozaj al „griurilor“ reci în prima, sau al „griurilor" calde, în cea de a doua. Unele din lucrări par a fi ve­nite din adincul memoriei, con­cepute ca reconstituiri ale unor mituri sau impresii din copilă­rie, avînd totodată o notă per­sonală. Virginia Barb­u este foarte bună coloristă, paleta ei o stăpînind impecabil game diver­se, calde, reci sau tranzitorii. De obicei artista evită striden­țele, preferind tonurile estom­pate și catifelările. Suita de lu­crări, privită ca unitate sensibi­lă îndeosebi grafică și cromatică, constituie un ansamblu bine în­chegat din acest punct de ve­dere, definind maturitatea artis­tică a Virginiei Barb­u. Prin dezinvoltura și ingeniozitatea soluționărilor cromatice și teh­nice actuala expoziție personală denotă calitatea și virtuozitatea la care a ajuns artista. CIPRIAN RADOVAN VIRTUOZITĂȚILE DE EXPRESIE ALE UNEI MATURIZĂRI ARTISTICE Expoziția de acuarelă a artistei plastice Virginia Baz Baroiu „Răsărit“

Next