Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)
1973-03-28 / nr. 8769
• 2 • IDEI PROGRAMATICE CARE ÎNSUFLEȚEAU MASELE Partidul Comunist Român — stegarul celor mai înaintate tradiții ale poporului In articolul „Moment crucial viața mișcării noastre muncitorești",in publicat in ziarul „Drapelul roșu“ din 25 martie a.c., era subliniată importanța creării Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România pentru tînăra clasă muncitoare din țara noastră în lupta sa pentru îndeplinirea misiunii cu care a fost investită de istorie. In materialul de față, ne-am propus să ne oprim la ideile programatice ale primului partid politic al clasei noastre muncitoare. Așa cum se desprinde și din clișeul Proiectul de Program, lualăturat,crările Congresului, ca și hotărîrile elaborate, au fost publicate în ziarul „Munca“ și in alte publicații socialiste ale vremii. Apărut in numărul din 13 decembrie 1892 al ziarului „Munca“. Proiectul era cunoscut socialiștilor români. El cuprindea programul marxist de acțiune al cercurilor socialiste înființate în Capitală și în alte centre muncitorești din țară și unele completări cerute de noile condiții social-economice și politice. Cu alte cuvinte erau reluate, susținute și Îmbunătățite problemele cerute de condițiile concrete ale clasei muncitoare, luptei Căci, așa cum spunea Anton Bacalbașa, „De cînd apărut Programul tipărit a în „Revista Socială" (este vorba de programul din 1886) și pină astăzi, s-au schimbat multe lucruri în țară, noi înșine am intrat in altă fază, incit programul acela ajunsese o lucrare necompletă“. Prima parte a proiectului de program — partea teoretică — era o expus mmmmere de motive, în timp ce partea a doua cuprindea revendicările cu caracter democratic pentru care urma să lupte partidul. Printre altele desprindem : acordarea dreptului de vot universal, egal, direct și secret ; desprinderea bisericii de stat ; egalitatea juridică și practică a femeilor cu bărbații ; laicizarea și gratuitatea învățămîntului primar s drepturilor la întruniri, garantarea asociere, greve , introducerea impozitului progresiv pe venituri și desființarea dărilor indirecte. Pe lângă aceasta, proiectul, și apoi Programul P.S.D.M.R., conțineau o seamă de revendicări cu caracter socialeconomic care priveau pe muncitori : ziua de lucru de 8 ore ; desființarea muncii de noapte ; repaus duminical; reglementarea muncii femeilor ; asigurarea pentru vreme de bătrînețe etc. Pe un alt plan, el prevedea arendarea pământurilor moșierești țâranilor, prin intermediul comunelor, asociațiilor ; acordarea unor credite , crearea de izlazuri comunale și altele. Este ușor de înțeles că toate aceste deziderate țineau la democratizarea vieții sociale a țării, la ridicarea conștiinței cetățenești maselor, la crearea condițiilor necesare în care clasa muncitoare să-și desfășoare lupta în vederea eliberării totale acordînd o importanță majoră revendicărilor cu caracter general-democratic. Programul, încă in faza sa de proiect, își propunea ca obiectiv clar — e drept mai îndepărtat — înfăptuirea societății socialiste. P.S.D.M.R. urmărea în acest scop : desființarea claselor, înlăturarea inegalității politice, economice și sociale, de sex, rasă sau religie. In jurul acestor probleme s-au purtat discuții aprinse, atît în perioada de dezbatere a proiectului, cit și în cadrul Congresului. Ele au dus la îmbunătățirea Programului, la formulări clare, așa cum a fost cazul și in privința formei de guvernămînt — republică — asupra căreia Congresul a hotărît să fie înscrisă în partea teoretică a programului. Prevederile Programului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, cu caracterul lor pozitiv mobilizator, dar și cu limitele explicabile pentru acel început de organizare politică a clasei muncitoare, reflectau idei înaintate, năzzuințe ale muncitorilor, ca și soluții practice. Referindu-se la modalitățile de acțiune, Constantin Dobrogeanu Gherea afirma : „Partidele stăpînitoare .. de bună voie n-au făcut un singur pas pentru îmbunătățirea stării celor apăsați, căci știut este că orice îmbunătățire adusă celor ce sînt apăsați e o știrbire a privilegiilor claselor stăpînitoare și nu de bună voie vor lăsa din mină aceste privilegii“. In același context, Dobrogeanu Gherea 80 de ani de la crearea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România arăta : „Muncitorii sînt puși în situația de a se organiza în partid deosebit, văzind că în nici un chip nu pot dobîndi pe cale pașnică îmbunătățiri, deoarece ei nu sînt reprezentați în stat, nu au nici putere de a duce la îndeplinire aceste îmbunătățiri. Statul fiind în mîinile claselor privilegiate nu rămîne alt mijloc, pentru a dobînlodi cererile lor, decit revoluția“. Atît în forma de proiect, cit și după aprobarea de către Congres. Programul a fost dezbătut temeinic in cercurile și cluburile muncitorești, în coloanele presei socialiste, cu prilejul unor înflăcărate expuneri pe care fruntașii socialiști le țineau în fața diferitelor categorii de oameni ai muncii. Mărețele idei programatice — atît cele cu caracter teoretic, cit și cele de natură practică — erau însușite de masele muncitoare, ca și de pătura cultă chemată să trăiască printre muncitori, pentru a le cunoaște nevoile și, împreună să acționeze ca soldați ai partidei muncitoare. Așa cum a hotărît Congresul, sarcina principală a cluburilor și asociațiilor socialiste era de a educa pe membrii lor in spiritul programului, al conținutului său revoluționar, făcind din această muncă o „școală pregătitoare a partidului“ Istoria avea să confirme că în ciuda greutăților întîmpinate de clasa muncitoare în organizarea și afirmarea sa politică, a greșelilor, limitelor și confuziilor izvorîte din stadiul respectiv de dezvoltare, a dezorganizării de mai tirziu, urmată de refacere. Partidul Social Democrat a inițiat și condus importante acțiuni muncitorești, a făcut ca proletaria____ tul român să se manifeste încă de la sfirșitul secolului trecut ca o importantă forță politică a țării. Evident, adevărata sa afirmare s-a materializat în alte condiții, sub conducerea înțeleaptă a partidului comunist — detașament de avangardă al clasei muncitoare, conducătorul înțelept al întregii națiuni. Drumul străbătut de la crearea primului partid al clasei muncitoare până în zilele noastre, cind cei peste 2 milioane de comuniști, și după exemplul lor întregul popor, acționează cu însuflețire pentru Înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate, a fost greu și anevoios. El a fost insă parcurs cu succes spre binele și fericirea noastră. Sintetizînd această perioadă glorioasă, cu începuturile ei optimiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta , înscriind ca revendicări principale imediate ameliorarea stării materiale și intelectuale a muncitorilor, dreptul de grevă, de organizare, de întrunire, m b învățămînt general, ziua de 8 ore, programul Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România afirmă, totodată, pentru prima dată în istoria României, necesitatea luptei pentru desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție și prefacerea lor în proprietate socială", „distrugerea societății burgheze și întemeierea societății socialiste". Atitudinea mișcării socialiste împotriva monarhiei, pentru o republică democratică, pentru realizarea egalității între toți cetățenii, indiferent de naționalitate, a contribuit la crearea unei largi opinii democratice în România. Noi cei ce suntem beneficiarii materializării ideilor programatice ale primului partid politic al clasei muncitoare, cei ce ne bucurăm din plin de viața nouă, socialistă, ne îndreptăm și cu acest prilej gîndurile pline de recunoștință către înaintași, ne unim și mai mult rindurile in jurul stegarului încercat — Partidul Comunist Român, continuatorul celor mai înaintate tradiții ale poporului. ION ULARU Televiziune MIERCURI, 28 MARTIE 9,00 Curs de limba engleză. Secția a 46-a. 9,30 De la Alfa la Omega — enciclopedie elevi. 10,00 Telex. 10,05 pentru Primplan. Ion Alexandru Barindan, șeful Filialei din Cluj a Institutului de cercetări și proiectări echipamente termoenergetice. 10,35 Cîntece și jocuri din Oaș. 10,45 Film serial : „Pe urmele lui Capița“. Episodul IX. 11,45 La ordinea zilei. Azi, județul Mehedinți. 12,00 Revista literarartistică TV. 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheață . România — Elveția.Campionatul mondial — grupa B — transmisiune directă de la Graz). 17,30 Curs de limba germană. Lecția a 46-a. 18,00 Telex. 18,05 Tragerea pronoexpres. 18,15 Dialog. Discuție pe tema „înnoiri ale artei, înnoiri ale esteticii“. 18,40 Barzi și rapsozi. Secvențe filmate la primul festival al rapsozilor populari organizat la Brăila între 23 și 25 februarie 1973. 18,55 Timp și anotimp in agricultură. 19,20 1.001 de seri. 49,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul săptămînii . „In România“ de G. Grigoriu. 20,05 Drumuri în istorie. O aniversare glorioasă. 80 de ani de la întemeierea PrS.D.M.R. 20,25 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. „Vizita“. 22,05 24 de ore. România în lume: 22,45 Fotbal : Austria—Olanda. (înregistrare de la Viena). Promisiunile nu țin loc de acoperămînt la solarii /Urmare din pag. stru noua recoltii. La cooperativii agricolă din Ghiroda cele două hectare de solarii sînt acoperite și plantate. Și la cooperativele agricole din Tomnatic și Varias întreaga suprafață de solarii este acoperită — 10 ți respectiv 4, la Boldur sunt acoperite 20 din cele 21 de hectare, la Asociația intercooperatistă Lovrin polietilena e întinsă pe 0 din cele 10 hectare de solarii, iar la Cărpiniș pe 8 din 10 hectare. Legumicultorii de la Asociația intercooperatistă Timișoara — Lovrin, precum și cei de la cooperativele agricole din VariaS și Boldur au trecut efectiv ,și la plantat. De subliniat, totuși, că față de perioada în care ne aflăm, de timpul prielnic, lucrările în solarii sunt mult întinsate, perioada optima a plantării Deși — stabilită pentru a asigura apariția avantajoasă a producției — se apropie de scadență, mai sunt neacoperite, în județ, circa 60 de hectare de solarii, iar răsadul este plantat pe mai puțin de 6 hectare. Cooperativa agricolă din Rudna, bunăoară, încă nici nu i-a procurat polietilena pentru solarul său de un hectar. Nejustificat rămase în urmă cu acoperitul sunt si cooperativele agricole din Sînnicolaul Mare, Biled, Chizătău si altele. Dar situația cea mai critică se află la Asociația intercooperatistă Jimbolia. Din 20 de hectare sunt acoperite doar . .. 3,5. Ce folos că, numai cu doua săptămâni in urmă, la adunarea generală a asociației, s-au stabilit măsuri concrete pentru a asigura o activitate normală la complexul de salarii spre a nu se mai repeta situația de anul trecut, cînd aici s-au înregistrat pierderi de circa 800.000 lei ? Printre altele, președinții cooperativelor agricole din Comlosu Mare și Comlosu Mic — unități care fac parte din respectiva asociație — s-au angajat și paraangajat că vor începe imediat să trimită cel puțin câte 50 de oameni zilnic la acoperirea salariilor. Realitatea ? După cum ne spune inginerul Ladislau Kiss, președintele asociației, de atunci promisiunile sosesc zilnic de la cele două unități, dar încă nici un om nu și-a făcut apariția la salarii. A fost lăsat totul pe seama cooperatorilor din Jimbolia care, singuri, nu prididesc cu marele volum de lucrări. Or, promisiunile, oricît de multe ar fi, nu bn loc de acoperămînt pentru solarii Unde muai pui că tot din vina celor două unități, asociația nu și-a procurat pină acum decit jumătate din cele 56 tone de polietilenă necesare. Acest mod superficial de achitare a obligațiilor înscrise în statutul asociației solicită intervenția promptă, holăntă, atît din partea comitetului comunal de partid Comlosu Mare, cit si din partea organelor agricole județene. Atît la Jimbolia cit și în celelalte unități întîrziate cu lucrările în salarii, trebuie actionat de urgentă, cu forțe sporite, pentru ca nici cea mai mică suprafață din spațiile protejate să nu rămână necultivată în perioada optimă. Pe lângă renumitele ei ape tămăduitoare, Stațiunea balneară din Buziaș dispune de o aparatură tot mai modernă pentru diferite tratamente. (Foto : E. ROBICSEK) e scene și ecrane MIERCURI, 28 MARTIE n Teatrul Național : Teatrul și catedra. Spectacol festiv de poezie „Luceafărul“ (16) ; O Teatrul german de stat : OASPEȚII NANEI ROZA (19,30); r~i Opera de stat : ȚARA SCRISULUI (19,30) ; CINEMATOGRAFE □ Modern : DRUMUL SPRE VEST (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; r~) Arta : AM INCALCAT LEGEA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21,15); □ Parc : EXPLOZIA (10, 16, 18, 20); O Studio : DIRECTORUL (10, 16, 19);—i Melodia : COLEGA MEA, VRĂJITOAREA (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : UN ADEVAR PE JUMĂTATE (10, 16, 18, 20); I—I MUncitoresc AL TREILEA (15 — Fratelia 17, 19); n Steaua roșie — Mehala . DINCOLO DE BRAZI (15, 17, 19!) LUGOJ □ 23 August : CAPCANA PENTRU GENERAL □ ST.L. : VA ARAT EU, VOUĂ BUZIAȘI—1 Dinamo ! ZESTREA. SÎNNICOLAUL mare □ Arta : GENTLEMENII NOROCULUI JIMBOLIA □ Flacăra : ZERO. MERIDIANUL DETA 1~1 Parc : LEGENDA. 14, (Urmare din pag. I locarea a 23.000 mc și ne străduim ca pină la 1 mai să efectuăm cel puțin 17.000 mc. Este răspunsul nostru dat comunei Stoicănești, județul Olt, angajamentul comunei la Chemarea adresată oamenilor muncii de la sate de către Conferința județeană a secretarilor și primarilor comunali. GHEORGHE OURADOV, vicepreședinte al Consiliului popular al comunei Cenei. S au canale în volum de 2.500 mc. săpat Sub conducerea Comitetului comunal de partid au fost luate măsuri energice în scopul unei participări masive a cetățenilor pe șantierul intercomunal de îmbunătățiri funciare, șantier aflat în raza comunei noastre. Drept urmare, numai duminică, 25 martie, au ieșit la săpatul canalelor 230 de țărani cooperatori, mecanizatori și alți cetățeni din Cenei, Bobda și Checea, între care Ștefan Maghiaru, loan Coată, Cristofor Chirș, Ioan Radița și Ion Dumitru. S-au făcut săpături noi și dezpotmoliri, fiind dislocați — într-o singură zi — mai bine de 650 mc de pămînt ! Din sarcina pe acest an, de 23.000 mc, pină la 1 mai vom realiza cel puțin 60 la sută. PARASCHIVA GOGOAȘE, secretar al Comitetului comunal de partid Sînmihaiul Român, primarul comunei . Demarate in cursul NICI O ZI RĂGAZ iernii, lucrările de pe șantierul intercomunal de hidroameliorații se află în plină desfășurare. Trebuie să spunem că mobilizarea n-a fost făcută însă așa cum trebuie, cum am fi dorit. Duminică, de pildă, au ieșit la săpatul canalelor doar 27 de oameni, ceea ce socotim că e foarte puțin. Sarcina anuală de plan la munca patriotică este de 20.000 mc, la care se adaugă 16.200 mc volum de excavat prin contribuția cooperativelor agricole din comună. Pentru a impulsiona lucrările au fost luate o serie de măsuri cu caracter organizatoric, între care formarea unui comandament comuninal larg reprezentativ: sînt defalcate pe unități și sarcinile chiar pe oameni și nu ne rămîne decit să intensificăm munca politică de masă pentru antrenarea cetățenilor la lucru, pentru ca fiecare să-și facă datoria. Spun aceasta întrucît Legea cu privire la folosirea și apărarea pămîntului este obligatorie pentru toți cetățenii și nu ne poate fi indiferent dacă lucrările de pe șantier înaintează așa cum trebuie sau nu. Mulți dintre săteni au ieșit cu drag la muncă, alții nu. Intre cei care se disting la această activitate se află Petru Dumitrescu, Coriolan Rotariu, Tiberiu Popovici, Ioan Zărie, Ștefan Mancilă, Aurel Petcu și alții. Ne-am propus ca în etapa întîi să realizăm cel puțin 75 la sută din planul anual. E o treabă nu tocmai ușoară, înfăptuirea ei cerîndu-ne efort, dar suntem hotărîți să respectăm cuvintul dat. Am mai vrea să arătăm că tovarășii de la Șag, cărora li s-au repartizat pe șantierul intercomunal de la noi un sector de lucru n-au făcut încă mai nimic. Iată, așadar, destule exemple pozitive, sate și comune care își aduc din plin contribuția la efectuarea unui volum de muncă cit mai mare pe șantierele de îmbunătățiri funciare. Comitetele comunale de partid, consiliile populare, conducerile de unități agricole socialiste au datoria să întreprindă neîntîrziat măsuri de natură să conducă la impulsionarea activității pe acest tărîm. ★ %** DRAPELUL ROȘU 8.769 Biblioteca — instituție consacrată prin profilul său, muncii de instruire și educare socialistă a oamenilor muncii — are menirea, ca, prin acțiunile organizate, să antreneze un număr cel mai mare de cititori spre carte și multiplele ei învățăminte, să faciliteze accesul acestora spre cultură, in consens ce revin tuturor instituțiilor sarcinile ce cu profil educațional. Intr-un recent raid-anchetă prin cîteva biblioteci sindicale timișorene, ne-am propus să urmărim modul în care ele își desfășoară activitatea, conlucrarea factorilor responsabili în realizarea unui program de lucru bogat și instructiv. La clubul „Banatul“, unde funcționează și biblioteca întreprinderii, în hol afișe și panouri care înfățișează apariții noi în editura politică, pagini din istoria P. C. R., publicații de larg profil. In sala bibliotecii, curățenia este exemplară, cărțile sunt ordonate în rafturi, pe indice de autori, specialități, în diferite limbi, o expoziție a cărții politice. Bibliotecara Valeria Kis este foarte atentă cu cititorii, recomandă și dă relații despre cârți, dovedind și o bună pregătire profesională. Dinsa ne relatează că pe lângă biblioteca de la club mai funcționează și trei biblioteci volante, în secțiile întreprinderii: cusut, mecanic-șef și textili. Peste 500 de cititori și-au înscris numele de la începutul anului pe fișele de împrumut, în planul tematic de activitate sunt cuprinse acțiuni cu largă eficiență cultural-educativă, organizate cu sprijinul comitetului U. T. C. și al comitetului sindical: o seară literară, medalionul literar „Ion Slavici“, o călătorie pe hartă: „Să ne cunoaștem județul“, dimineți de poezie, la stația de radioamplificare. Binevenită ni s-a părut discuția pe marginea cârtii lui Mihai Stoian, „Minori în derivă“, carte care de atunci este mult solicitată de tineri. In cinstea Zilei femeii a avut loc o întîlnire literară și a fost organizată o expoziție de cărți despre femei, scrise de femei. Acestor acțiuni li se adaugă expuneri și dezbateri despre etica tineretului, despre antrenarea sa socială. Dacă într-un raid anterior publicat în ziarul Drapelul roșu biblioteca sindicală de la întreprinderea „Arta textilă“ era considerată ca un „depozit de cărți peste care se aștern praful și ... nepăsarea“ de data aceasta am putut consemna un oarecare reviriment. In urma articolului apărut, comitetul sindicatului a luat măsurile necesare pentru a impulsiona activitatea bibliotecii. A fost înlocuită bibliotecara Maria Popovici, care a manifestat dezinteres și superficialitate, această sarcină fiind încredințată acum tovarășei Barbara Balog, o pasionată a cărții, a muncii cu cititorii. Dintre muncitorii care frecventează tot mai des această „lume a cărților“ amintim pe Maria Șlehta, Ileana Mercea, Eduard Grob, Elena Jora. Întrucât rosturile bibliotecii merg și dincolo de împrumutul cărților, ar trebui ca sprijinul comitetului sindical și al U. Z. C. să fie direcționat mai ales spre latura activităților instructiv-educative, cu o tematică în spiritul preocupărilor oamenilor muncii. O activitate modestă se desfășoară și la biblioteca fabricii „Dermalina", profilată doar pe împrumutul de carte. Am încercat să aflăm care sunt motivele ce generează, o asemenea restrîngere a rosturilor bibliotecii, de ce nu organizează și alte acțiuni, în măsură să atragă un număr câ mai mare de muncitori. Și, cu toate că Maria Marian, responsabila bibliotecii spunea că „organizatorii de grupă sindicală duc muncă de lămurire a cititorilor“ (! ?), Nicolae Gartner, dintele comitetului sindicatului preserecunoaște că, nu prea ajutăm biblioteca, prin luna noiembrie am arătat într-o ședință că există și o bibliotecă ..." £ firesc, deci, ca la o astfel de preocupare din partea organului sindical, ca și a organizației de tineret, biblioteca să trăiască intr-o nedorită letargie. Nu este firesc, însă, ca situația să rămână astfel cînd rolul unei biblioteci este deosebit de important în educarea comunistă a colectivului de muncitori. Am încheiat aici succinta prezentare a unor aspecte legate de citeva biblioteci sindicale din Timișoara. Ne simțim datori să subliniem, și aceasta privește în primul rînd Consiliul municipal al sindicatelor, că bibliotecile sindicale sînt chemate să întreprindă acțiuni concrete pentru atragerea unui număr și mai mare de muncitori, de toate vîrstele, spre carte și cultură, prin organizarea de manifestări cît mai consistente, mai diverse ca formă și conținut, de popularizare și cunoaștere a aparițiilor editoriale și publicistice de larg profil, politico-social, tehnico-științific, de artă cultură. Doar astfel această instișituție de cultură își va aduce mod activ contribuția la lărgirea orizontului de cunoaștere spirituală a oamenilor muncii, la educarea lor socialistă. Anchetă realizată de TRAIAN TODOR DRUMUL CĂRȚII SPRE CITITOR PRETINDE ACȚIUNI MAI CONSISTENTE Arta și cultura timișeană să sprijine activ educația socialistă a oamenilor muncii Tehnica acuarelei, aparent la îndemîna oricui, se dovedește, pină la urmă, o tehnică ale cărei taine se descifrează și se stăpînesc prin îndelungată exersare, dar care presupune și o anumită înclinație temperamentală pentru ea. Acuarela se pretează în egală măsură improvizațiilor, cit și unor elaborări pedante și lucide. însă, indiferent de In general preferința celui care o practică, pentru a nu-și altera specificul, adică transparența și prospețimea, ea necesită din partea acestuia utilizare ce implică un anumit grad de hotărîre și certitudine, o fermitate a gestului. Virginia Baz Baroiu utilizează această tehnică, aparent simplă, dar, de fapt, de o complexitate specifică, de la începutul carierei sale artistice. Pentru cine a avut răbdare să urmărească, pas cu pas, evoluția creației acestei graficiene, a apărut evident trecerea treptată, efectuată de artistă în lucrările sale, de notația spontană spre formulălurile mai complexe, cu caracter vizionar. Paralel, s-a realizat și o metamorfoză tehnică, elaborarea suprafețelor devenind tot mai rafinată, nemaivorbind de progresele cromatice, care au trecut de la accente pluricolore la armonii monocorde, game cromatice restrinse și alese. In sfîrșit, momentul de față marchează o împlinire atît în sectorul compozițional, cît și în cel al rafinamentului cromatic. Intr-un domeniu tehnic relativ dogmatizat, Virginia Baroiu in urma bogatei sale experiențe de acuarelistă, ajunge să smulgă materialului noi posibilități expresive. Așa, de exemplu, ea „scaldă și spală“ suprafața in culoare, reușește să revină asupra ei prin atingeri ușoare, dar ferme, și obține transparențe și suprapuneri care extind nuanțele in gama cromatică scurtă autoimpusă și dau, totodată, efecte de halou și pasteluri. Destul de legată de o realitate directă, permițindu-și o oarecare distanțare de aceasta, Virginia Barbu reface din memorie o secvență văzută sau știută, un anumit colț de natură (peisaj) sau o anumită ipostază din ciclul diurn. Aceste secvențe, de fapt structuri compoziționale, sînt combinate uneori cu elemente alegorice. Global, artista ne apare ca o apolinică, calmul și echilibrul lucid caracterizînd-o, iar în acest sens exprimările sale par foarte firești, exceptînd însă tentativele „dionisiace“, declarațiv expresioniste care, deși bine făcute, păstrează o tentă de artificiu. Viziunea Virginiei Barbu se definește in cadrul a circa patru coordonate : peisajul de notație directă și spontană (de exemplu, frumoasele lucrări „In Deltă“ și „Liniște“), peisajul semicitadin și de semiinvenție, cu atmosferă poetică („Cetate“, „Orașul“, „Zi toridă“, „Nocturnă marină" ș.a.), unele compoziții alegoric-simbolice, cu prezențe sau ficțiuni umane („Toamnă“, „Pomul vieții“ ș.a.) și un sfîrșit, „peisaje compoziționale" care includ un anumit dinamism tensional în liniște misterioasă, de factură suprarealistă, culminînd in „Viziunea fantastică“, una din lucrările de vîrf ale expoziției. Această lucrare ca și cea intitulată „Cetate“ pot fi privite ca semnificative pentru etapa actuală a creației artistice. Ele sunt construcții grafice simple, dar cu implicații compoziționale savante, și cu un excesiv dozaj al „griurilor“ reci în prima, sau al „griurilor" calde, în cea de a doua. Unele din lucrări par a fi venite din adincul memoriei, concepute ca reconstituiri ale unor mituri sau impresii din copilărie, avînd totodată o notă personală. Virginia Barbu este foarte bună coloristă, paleta ei o stăpînind impecabil game diverse, calde, reci sau tranzitorii. De obicei artista evită stridențele, preferind tonurile estompate și catifelările. Suita de lucrări, privită ca unitate sensibilă îndeosebi grafică și cromatică, constituie un ansamblu bine închegat din acest punct de vedere, definind maturitatea artistică a Virginiei Barbu. Prin dezinvoltura și ingeniozitatea soluționărilor cromatice și tehnice actuala expoziție personală denotă calitatea și virtuozitatea la care a ajuns artista. CIPRIAN RADOVAN VIRTUOZITĂȚILE DE EXPRESIE ALE UNEI MATURIZĂRI ARTISTICE Expoziția de acuarelă a artistei plastice Virginia Baz Baroiu „Răsărit“