Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)
1973-06-10 / nr. 8833
In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, sala „Dalles“ din Capitală, expozitația jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe Întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire neam și țară, pentru libertate de progres, pentru unitatea și indeipendența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihail Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința Națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oarmeni de cultură. Este ora 12,15 La intrarea în sala expoziției, secretarul general al partidului este Inttmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, președintele U.A.P., Brăduț Covaliu, de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinței lor naționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția pentru prilejul de a se întilni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept în mottor cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iași ! „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai Înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate națională, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea (Continuare în pag. a V-a) PROLETÁR! DIN TOATE TÃRILE, UNKfL-VÁ! apelul rosu Anul XXX nr. 8.833 # Duminică. 10 iunie 1973 • 6 pagini. 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției 125 de ani de la Revoluția din 1848 în România Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pină la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim in cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente portante din istoria națională, imsă înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru.Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, in stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit mod minunat să dea expresie orienentării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari in viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe am văzut-o tot aici, cu cîțiva care ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă in direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoasta și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această direcție. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de victoria insurecției naționale armatate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. " Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități neliminate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state, Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea europeană. cesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gândiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul îndepărtat al patriei noastre, mai realizați în anii următori noi exsăpoziții în care să fie oglindite, momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului in care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să succesele popoarelor în lupta redați ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în virstă, cei de virstă mijlocie cit și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase in această expoziție — se vor lua in continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai pentru a contribui și pe valoroase, această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întilni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul in care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). ...L-am căutat la Timișoara, la Sînnicolaul Mare, apoi la Sînpetru acolo unde mi s-a spus că lucrează oamenii conduși de el, dar nu am reușit să-l găsesc, era plecat mereu dintr-o parte în alta. L-am cunoscut mult mai tîrziu, într-o bună zi cînd a pășit pragul redacției un băiat negricios, înalt și bine legat, de departe am invățat să muncească și să trăiască în aer liber, care ne-a zis, simplu, de la ușă: „Sunt Pirjol Ion". Pe Ion Pirjol, șef de brigadă in elita Trustului de constructii-montaj Timișoara, mi l-a recomandat, insistent, însuși directorul general Gheorghe Ciurea : „E un muncitor extraordinar; merită cu prisosință să scrieți despre el in ziar !“ ( am spus despre ce este vorba, la început s-a odus ,mai sunt și alți brigadieri la trust, eu îi venit nu de prea mult timp“), dar... Transcriu, întocmai, convorbirea pe care am avut-o : — Mai întîi, despre debutul pe șantiere ! — Sînt constructor din firina am terminat școala Profesională ca lăcătuș „instalații-gaze“. Abia 5 ani mai tîrziu, după armată, am participat la o lucrare mai serioasă : fabrica de ciment din Tîrgu Jiu. Cînd a fost gata, în ’67, întreprinderea la care lucram m-a detașat la șantierul unde se ridica Combinatul chimic Craiova, dpai, după doi ani, m-au detașat din nou la Timișoara. Așa că prima mea lucrare din Timișoara a fost cele două atomizoare ale Fabricii de detergenți. A urmat Tăbăcăria minerală, serele din Calea Aradului, niște rezervoare mari, de 300 mc capacitate, la Satchinez. — Observ că lucrările diferă una de alta de — Am făcut și montat panouri pe șantierele prefabricate, de locuințe din Lugoj ! — Deci, practic, — ca să nu uităm acest aspect ai pretenția că brigada dumitale e o brigadă de muncitori policalificați l — La atîtea meserii, sigur că da! Sunt oameni care „se țin“ de lucrează cu mine din ’65. La Drobeta Turnu Severin, împreună, am făcut, pentru Combinatul de hîrtie și celuloză, cel mai mare cazan de regenerare din Europa — 6.250 de tone în 24 de ore. Așa că noi putem face multe meserii: montaj utilaje tehnologice, instalații, montări de prefabricate, conducte, aducțiuni, sudură în argon, construcții metalice — tot ce e posibil în materie de montaj. — Ce lucrare ai acum pe șantier ? —■ Aducțiune de apă la Sînnicolaul Mare. Aducem apa din Sînpetru, unde sunt niște puțuri forate, printr-o conductă lungă de 17 km ; diametrul este de 350 mm. La 30 august, o terminăm. Mai am pe Calea Aradului, la U.M.T., o conductă de 500 mm, care condiționează punerea în funcțiune a filaturii de vigoare. Din familia dumitale mai e cineva constructor ? — Am un văr, care lucrează cu mine. E sudor. Pe urmă, un cumnat, care ține pe sora lui nevastămea. El e șef de brigadă, ca mine. Altcineva din familie, nu. — Copiii ? Ion Pirjol, un erou al șantierelor patriei, ne declară, cu modestie: „DACĂ NU MERG 0 ZI LA LUCRU. NU MĂ POT SIMȚI BINE!“ MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a V-a) INDUSTRIA TIMIȘEANĂ LA UN PĂTRAR DE VEAC DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE Act politic de majoră importanță în istoria contemporană a poporului nostru, pregătit și înfăptuit sub conducerea P.C.R., naționalizarea principalelor mijloace de producție industrială a pus capăt, pentru totdeauna, dominației economice a burgheziei, a dus la desființarea exploatării omului de către om, la lichidarea ca clasă a burgheziei industriale, a transformat proletariatul într-o clasă nouă — stăpînă pe mijloacele de producție, într-o clasă conducătoare în stat. Astfel, după zeci și zeci de ani de exploatare, asuprire și umilință, clasa muncitoare și-a văzut împlinit idealul eliberării de exploatare și „exproprierea expropriatorilor“. Programul industrializării socialiste a țării, elaborat de Partidul Comunist Român, a fost însușit și aplicat cu înflăcărare și de către oamenii muncii din județul Timiș, hotărîți să-și aducă o contribuție substanțială la transformarea României într-o țară cu o industrie înfloritoare, la generalizarea relațiilor socialiste, la victoria deplină a socialismului. Dezvoltarea Industriei timișene a început de la situația ei , relativ înapoiată, de la o serioasă rămîne Iile Morodan secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. dein urmă, dublată de distrugerile pricinuite de război. Cu toate că se numără printre județele „industriale" ale României burghezo-moșierești, Timișul avea la naționalizare o industrie insuficient dezvoltată, cu o structură nerațională, dominată de industria textilă și alimentară. întreprinderi mai mari existau doar la Timișoara, dar acestea erau înfeudate monopoluirilor străine, încolo, unități mici, ateliere insalubre, cifrate la aproape 2.000. Funcționînd, în medie, cu aproximativ cite 25 de salariați, aproape 3/4 chiar și sub 10 salariați, acestea erau dotate cu utilaje rudimentare, avînd un ridicat grad de uzură, la care majoritatea lucrărilor se efectuau manual. Stăpîni pe întreprinderi, oamenii muncii din județul nostru au început organizarea acestora pe baze socialiste, muncind cu entuziasm și abnegație pentru continua sporire a producției. In numai cîțiva ani, peisajul industrial al județului Timiș s-a îmbogățit cu întreprinderi moderne, create sau reutilate la nivelul tehnicii înaintate. Avînd strălucita perspectivă a programului trasat de Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului, prețioasele indicații ale conducerii superioare de partid, personal ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii timișeni, conduși de organele și organizațiile de partid, au scris astfel filele unei noi istorii a dezvoltării industriei de pe meleagurile timișene. După 25 de ani, care au trecut de la naționalizare, ca urmare a sprijinului conducerii partidului, personal al tovarășului Nicolae Ceaușescu, valorificării cu înaltă răspundere a a marilor investiții alocate de statul socialist, prin care s-au creat forța de producție calitativ noi, industria din județul Timiș nu mai seamănă cu ceea ce s-a preluat de la 11 iunie 1948, creîndu-se o industrie cu totul nouă, proprietatea și rodul activităților oamenilor muncii. In anii dinamici ai perioadei 1966—1970, bunăoară, cele 8 miliarde lei investiții — cu 77 la sută mai mult decit in cincinalul anterior — alocate dezvoltării județului nostru, din care mai bine de 3 miliarde lei au fost destinați industriei, s-au materializat în peste 60 de capacități de producție, amplasata la Timișoara și Lugoj. In orașele Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, Buziaș, precum și în comunele cu unități industriale — Nădrag, Tomești, Margina, Cărpiniș, Periam. In actualul cincinal, județului Timiș i-au fost alocate fonduri de investiții, în valoare de peste 10 miliarde lei, numai în anii 1971— 1972 realizîndu-se lucrări de aproape 4,7 miliarde lei; s-au pus în funcțiune Întreprinderea de aparate electrice de măsurat, Fabrica de scule, matrițe și utilaj tehnologic pentru industria electrotehnică, noua hală de mașini de ridicat și transportat, de la U.T.T., Fabrica de spume poliuretanice, Fabrica de tramvaie,, noi secții și capacități la Electromotor, Dermatina, Victoria, Electrobanat, Ceramica — Jimbolia, Mondial — Lugoj, Fabrica de plăci aglomerate din puzderie de cînepă din Sînnicolaul Mare. Trebuie, de asemenea, programul de investiții pe arătat că acest an prevede executarea unui volum de lucrări de peste 2,3 miliarde lei, urmînd a fi puse în funcțiune peste 40 de noi capacități de producție. In 1973 și în viitorii ani ai cincinalului vor intra în funcțiune Fabrica de mașini agricole din cadrul uzinei Tehnometal, Fabrica de prefabricate din beton, secția de memorii pentru calculatoare electronice, Fabrica de piese de schimb pentru industria ușoară, Fabrica de ceramică fină și majolică la Lugoj, fabricile de PAL de la Mănăștur și Deta etc. Acest amplu program de investiții a făcut posibil ca, în intervalul Filatura — una dintre secțiile de bază din cadrul „Industriei linii". (Foto E. ROBICSEK) Nici un metru pătrat de pămînt care să nu producă Rezervele nu au fost încă epuizate In contextul preocupărilor consacrate sporirii continue a producției agricole, sarcina stabilită de Conferința Organizației județene de partid, din ianuarie a.c. — de a folosi, cu maximă eficiență, fondul funciar, prin aplicarea întregului complex de lucrări, pentru obținerea de producții vegetale sporite la toate culturile precum și pentru redarea circuitului agricol a cel puțin 350 de hectare prin defrișarea de mărăcinișuri, îngustarea și desființarea unor drumuri inutile — constituie un obiectiv major în activitatea organelor comunale de partid și de stat, a organizațiilor de partid din I.A.S., C.A.P. și S.M.A., a tuturor oamenilor muncii din agricultură. Sub îndrumarea directă a Comitetului județean de partid s-au întreprins, pînă în prezent, în toate unitățile agricole din județul nostru însemnate acțiuni pentru identificarea și redarea circuitului productiv a unor mari suprafețe de teren. In urma defrișărilor, îngustării și desființării drumurilor inutile, a restrîngerii spațiilor de depozitare a furajelor, a îngrășămintelor chimice și a altor materiale din sectoarele zootehnice au fost arate și însămînțate, mai ales cu plante de nutreț peste 460 de hectare. Au sporit simțitor preocupările conducerilor de unități pentru cultivarea terenului de-a lungul canalelor de desecare, din zonele inundabile, unde s-a retras apa, folosirea răsadurilor în scopul producerii unor culturi duble legumicole etc. A crescut spiritul gospodăresc, grija față de avutul obștesc, la majoritatea conducerilor de unități agricole. Fără aceste preocupări trebuie îndoială, continuate iar ordinea și respectul față de muncă, disciplina, mândria de a fi adevărat gospodar trebuie să-și găsească locul cuvenit în fiecare localitate, în fiecare unitate. Din acest punct de vedere merită evidențiate conducerile și întregul colectiv de muncă de la cooperativele agricole din Macedonia, Genei, Recaș, Liebling, Nerău, Cralovăț, Tomnatic, Gătaia, I.A.S Periam, Teremia Mare, Jimbolia și multe altele. Nu se pot trece, însă, cu vederea neajunsurile care mai persistă într-o serie de unități agricole, privind gospodărirea fondului funciar. Cu ocazia recentelor controale, organizate în toate localitățile din județ, s-a constatat că nu s-a respectat, pretutindeni, Indicația Biroului Comitetului județean de partid de a reda circuitului productiv toate suprafețele, de a acționa energic în vederea folosirii mai intensive a terenului arabil, a gospodăririi, cu randament maxim, a fiecărui metru pătrat de pămînt. Bunăoară, conducerile cooperativelor satul German, agricole din Sirmi- Darova, Hodoni, Banloc, Seceani, Clopodia, Ferendia, cele ale I.A.S. Liebling și altele nu pot nega că unele suprafețe de teren au rămas neînsămînțate datorită, în primul rînd, slabei lor gospodăriri și nu „condițiilor naturale nefavorabile“. Cadrele de conducere și tehnice din unitățile menționate nu au controlat zi de zi zvîntarea terenului spre a indica măsuri de evacuare operativă a (Continuare în pag. a Il-a) (Continuare in pag. III-a) Mecanizatorii de la S.M.A., folosind din plin timpul prielnic muncilor în timp, au trecut la prășitul II mecanic la porumbul cultivat pe ogoarele cooperativei agricole de la Berinî. (Foto i E. ROBICSEK)