Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-27 / nr. 9105
ÎN BANAT, CA ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ MASELE MUNCITOARE AU ACȚIONAT ÎN STRÎNSĂ UNITATE Printre problemele care au stat permanent în atenția Partidului Comunist Român, și de care depindeau succesul forțelor revoluționare în lupta pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, scoaterea României din războiul antisovietic, eliberarea țării și participarea ei la zdrobirea Germaniei hitleriste, era și înfăptuirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare. Conștient de importanța înfăptuirii acestui deziderat, partidul comunist a făcut serioase și îndelungi eforturi, pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc de sus în jos. Conform înțelegerii survenite între conducerea celor două partide ale clasei muncitoare — P.C.R. și P.S.D. — vestea încheierii Frontului Unic Muncitoresc a fost adusă la cunoștința maselor populare în ziua de 1 Mai 1944 printr-un manifest care chema toate forțele antihitleriste din România la o luptă comună pentru pace, răsturnarea guvernului antonescian, formarea unui guvern de coaliție națională, izgonirea armatelor hitleriste, sabotarea și distrugerea mașinii de război germane. Manifestul Frontului Unic Muncitoresc a avut un larg ecou in rîndurile maselor muncitoare din întreaga țară. La Ploiești, Timișoara, Cîmpina, Brașov, Brăila și în alte centre industriale, muncitorii l-au primit cu mare satisfacție, în Banat, comitetele Frontului Unic Muncitoresc, întemeiate pe principiile unității de acțiune, aveau la bază activități specifice. La Timișoara, Arad, Reșița și în celelalte centre muncitorești, ele au desfășurat o muncă intensă de propagandă, elaborînd și difuzînd mai multe manifeste. Comitetele F.U.M. au activat nemijlocit în direcția unirii clasei muncitoare și a tuturor forțelor patriotice, contribuind la legarea luptei pentru revendicări economice și politice cu caracter local, de lupta popor pentru doborîrea întregului dictaturii militaro-fasciste și instaurarea unui guvern democratic, pentru scoaterea țării din războiul hitlerist și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Ca urmare a activității politice desfășurate, în lunile mai-august 1944, în Banat s-au intensificat acțiunile de sabotaj, in special în industria siderurgică și metalurgică. La Reșița procesul de producție a fost întrerupt în tot timpul zilei de 14 iulia 1944, ca urmare a tăierii de către muncitorii comuniști și social-democrați a cablului electric Anina — Reșița. Expresie a intereselor fundamentale ale clasei muncitoare, Frontul Unic n-a însemnat doar o însumare aritmetică de forțe, ci o puternică bază de unire a maselor, coloana vertebrală a coalizării tuturor grupurilor patriotice și democratice fiind înfăptuirea recției naționale antifasciste insuarmate. Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste la 23 August 1944 a deschis în istoria țării o epocă nouă, de adinci prefaceri și a marcat începutul revoluției populare. In noile condiții create, cerința primordială ce revenea P.C.R. era de a întări și dezvolta Frontul Unic Muncitoresc printr-o strînsă colaborare cu P.S.D. Faptul că cele două partide ale clasei muncitoare colaborau în cadrul Blocului național democrat și al guvernului, prevederile programatice comune referitoare la lupta antihitleristă, la democratizarea vieții publice, la înfăptuirea unor reforme cu caracter burghezo-democratic au creat climatul favorabil unei tot mai strînse conlucrări la nivelul organizațiilor regionale, județene, orășenești, comunale, de întreprinderi și instituții. De exemplu, organizația P.S.D. din Arad, a discutat și aprobat în prima sa ședință propunerea făcută de partidul comunist de a trece împreună la organizarea mișcării sindicale. Realizarea Frontului Național Democrat a creat baza polarizării tuturor forțelor revoluționare, democratice progresiste din România în jurul clasei muncitoare, a asigurat victoria luptei maselor populare pentru instaurarea unui guvern democratic. După 6 martie 1945 s-a impus cu stringență continuarea și întărirea colaborării de front unic între P.C.R. și P.S.D. Instaurarea guvernului democratic, condus de dr. Petru Groza, a determinat schimbări însemnate și în activitatea organizațiilor de masă, chemate să lupte activ pentru ridicarea nivelului de organizare și a conștiinței politice a oamenilor muncii, pentru atragerea acestora, pe baza comunităților de interese, la munca constructivă pe teren economic și întărirea noii puteri de stat. Un pas important în realizarea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare, l-a făcut Conferința Națională a P.C.R. din octombrie 1945. In Rezoluția adoptată cu această ocazie se sublinia că „Muncitorimea, a cărei unitate în acțiune a consuma““‘ tuit punctul de plecare al unirii forțelor democratice, are datoria de a întări și pe mai departe această unitate de acțiune și de a o desăvîrși“. In final, rezoluția chema în mod solemn pe social-democrați „la înfăptuirea unității politice a clasei muncitoare printr-un mare partid unic muntoresc“. Precizînd felul în care se preconiza realizarea partidului unic, rezoluția arăta : „P.C.R. concepe înfăptuirea partidului unic muncitoresc nu ca o contopire mecanică între cele două partide existente, ci ca o unificare politicăorganizatorică pe baze principiale, în urma unei acțiuni de lămurire ideologică și a înfăptuirii unei depline unități de acțiune“. Victoria Blocului, partidelor democrate în alegerile parlamentare din noiembrie 1946 și victoria în alegerile sindicale din vara anului 1947 au consolidat și mai mult unitatea clasei muncitoare, au creat premisele necesare pentru înfăptuirea partidului unic al acesteia. Convocat pentru zilele de 21—23 februarie 1948 — Congresul al VI-lea al P.C.R. a consfințit crearea Partidului Muncitoresc Român. Referindu-se la importanța acestui moment istoric, tovarășul Nicolae Ceaușescu, arăta că „el a asigurat clasei muncitoare condițiile nizatorice și politice pentru orgaputea îndeplini înalta misiune a și clasă conducătoare a societății de în opera de construire a socialismului". De la făurirea Frontului Unic Muncitoresc s-au scurs trei decenii. In acest răstimp, poporul român, condus cu înțelepciune de P.C.R., a reușit să obțină mari succese in opera de făurirea' 'societății‘socialiste. In prezent eforturile sale sînt concentrate în sensul dobîndirii unor mari și prestigioase succese în întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și a Congresului al XI-lea al P.C.R. 30 DE ANI DE LA FĂURIREA FRONTULUI UNIC MUNCITORESC GH. I. doctor OANCEA, în istorie Pentru a avea grădină frumoasă... (Urmare din pag. 1) aer proaspăt. Spre seară se închid din nou ermetic, pentru a păstra căldura necesară in timpul nopții. Privim rigolele drepte pe care apa, din a patra udare, se prelinge ușor, ducînd spor de hrană la rădăcina plantelor. Din Ioc in loc, la capete de parcele — țăruși înfipți cu grijă, pe care sunt înscrise. ’Citeț, nume de oameni. „Lucrăm în acord global, cu plata la 1.000 lei venit. Și astfel știm în fiecare moment cui li aparține parcela, cui trebuie să ne adresăm dacă nu e ceva în ordine. Aceasta a sporit mult interesul pentru lucrări de calitate. E o adevărată întrecere pentru lucrări operative, de calitate“. Consemnăm doar cîteva nume de pe țărușii în dreptul cărora se înșiruie parcele foarte frumoase: Zoriță Fănătean, Ana Pijoca, Boiana Panin, întreaga echipă a lui Mihai Weber merită menționată. Ca și Dumitru Megheleș, care intervine prompt cînd se ivește vreo spărtură în acoperămintul de polietilenă. Ca și Adam Zaica, motoristul de la A.P.T., care se îngrijește să nu lipsească și să nu se risipească apa pe conducte. Intrînd și ieșind dintr-un solar Ia altul îi reține atenția grija ce se acordă folosirii judicioase fiecărei palme de pămînt. Pe Inatervale și între ancore fiecare bucățică e lucrată. Sînt semănate cu castraveți circa 20 de ani. La marginea solariilor, unde se deschide cîmpul neted, cîțiva bărbați plantează șiruri de stîlpi scunzi din beton și întind sîrma spalierului. „De aici încolo e terenul pentru cele 25 de hectare de tomate pe care le cultivăm în timp". Pentru primele 5 hectare, destinate timpuriilor, pămîntul e bine mărunțit și neted. De fapt și alte suprafețe, aproape 15 hectare, sunt modelate și pentru cultura ardeiului. Răsadul e de mult pregătit. Totul se află în ghivece nutritive, avînd și o rezervă de circa 20 la sută. Ghivecele sînt așezate în răsadnițe pentru călire, spre a face mai ușor trecerea de la sera înmulțitor la cimp. „De mîine începem plantatul la tomatele timpurii. Nu e treabă ușoară. Dar ne dau o mină de ajutor și cei de la cultura mare, ca să putem merge cu cel puțin 60 de zilnic. Altfel nu putem ține brate ritmul". De fapt un asemenea ajutor s-a făcut bine simțit și pînă acum. Pentru că tot cei de la cultura mare, înainte de a trece la răritul sfeclei, au prășit cele 30 hectare de ceapă și 12 hectare de morcovi, iar în zilele din urmă cîteva prășituri cu cai zoresc prima lucrare de întreținere la cele 40 de hectare de cartofi timpurii. După ce trecem pe lingă un colț de tarla, de un verde crud, unde se încarcă, pe o platformă, lădițe pline cu a opta mie de kilograme de salată, proaspăt recoltată de un grup de femei harnice, ne oprim la o solă, care abia lasă să se mai vadă printre rînduri pămîntul. „Aici, conform planului, trebuia să punem 5 hectare de varză timpurie. Avînd însă răsad bun de rezervă ne-a părut rău să nu-l folosim. Așa că am mai plantat două hectare. După ce vom culege varza urmează să plantăm ardei". De ce e atl frumoasă varza ? Pentru că a deși fost irigată de trei ori și prășită. O dată cu trecerea la plantatul răsadului în timp nevoia de apă va fi și mai mare. Intrucit ferma nu are altă sursă pentru irigat decit o baltă al cărui nivel a coborît mult din cauza acestei primăveri secetoase, legumicultorii vin în ajutorul motopompelor, adîncind, din loc in foc, niște gropi unde se introduce sorbul. Dar ce nu e în stare să facă grădinarul harnic pentru a avea grădina frumoasă. .. Vremea PENTRU 27 APRILIE: Vremea va fi nestabilă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi locale iar în munți va ninge. Vîntul va sufla moderat din sud-est. Temperatura va fi cuprinsă, noaptea, 4 și 9 grade, iar ziua între între 11 și 16 grade. PENTRU 28 ȘI 29 APRILIE : Vremea se menține nestabilă, cu cerul noros. Vor cădea ploi locale. PENTRU MUNTE : nestabilă, cu cerul noros. Vreme Vor cădea precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. CONCURSUL NOSTRU „PATRIE, VATRĂ DE AUR După lansarea concursului pe adresa redacției, sosesc repo ale căror autori vor să facă cu lui, fapte și nume de oameni da acestor vremi de muncă, cu tea se numără și primele imnmatori. Astăzi, ziarul nostru pu membrii a două cercuri foto așorene: „Patrie, vatră de aur”, zilnic, etaje, portrete, poezii, fotografii noscute, prin coloanele ziarecare scriu simplu, firesc, agentezanță și împliniri. Intre acestini surprinse de fotografii aplică trei imagini realizate de le elevilor de la școli timi ș. „LA MAȘINA DE ȚESUT", aspect din atelier, evidențiat cu aparatul de fotografiat de cercul Grupului școlar M.I.U. 2). „CROITORESELE“, imagine surprinsă din activitatea colegelor lor de către fotografii amatori de la Grupul școlar M.I.U. 3). „CALCULE DE GRINZI", se intitulează fotografia realizată de cercul Liceului industrial de construcții civile. Așteptăm, în continuare pe adresa redacției fotografii realizate și inspirate din munca și viața colectivelor din întreprinderi, aspecte semnificative din activitatea practică și de studiu a elevilor sau studenților etc DRAPELUL ROȘU 9.105 ZAREAD Priveliștea zării nuanțîndu-se ochiului la ceasuri crepusculare, poeții izbutesc să o zugrăvească, salicitînd mai cu seamă, amănunte cromatice, cu tot felul de adaosuri conotative. Zarea de opal, peruzeaua zării etc. sînt exemple, oricînd citabile, din poezia lui Jan Pillat. Nu pot să omit terținele - din păcate, mai puțin cunoscute ale lui Mateiu Caragiale : „Sunt ieri, spre toamnă, adinci și strălucite / Ce, luminîndu-mi negura amintirii, / Trezesc în mine suflete-adormite / De mult, încît cad pradă amăgirii / Cînd cerul pîrguit la zări cuprinde / Purpura toată și toți trandafirii" (Pajere). „Prețios" — în sensul bun al cuvintului — ca totdeauna, „craiul" foburgului bucureștean de odinioară, Mateiu, zice altfel decit în limba noastră, a tuturora : „La zări". Posibilitățile de selectare a impresiilor cromatice, sunt, subiectiv, infinite, cum se gvădește, între al LIMDAtele, din acest caracteristic, " din ȘI CULTURĂ Sadoveanu : „Feciorii Gîrbovului au rămas cu frunțile plecate în locul în care se aflau, așteptînd mustrarea hatmanului. Dar hatmanul tăcea și nu-i mustra, îi privea într-o mare depărtare, vn zarea sinilie a asfințitului, în priveliștea neuitată a Moldovei" (Nicoarâ Potcoavă). Capăt — așa cum, prin mai multe exemple, am încercat să arăt — al „departelui", care și-a căutat un „superlativ", pe care, pînă la urmă, și l-a găsit, cu ajutorul derivării. Sufixul -iște, adăugind valorii sale obișnuite (miște „loc cultivat cu in", porumbiște „loc cultivat cu porumb" etc.) alta, surprinzătoare, inculcă derivatului zariște o pregnantă nuanță intensivă. De altfel, multe formații cu sufixul -iște sunt solicitate de limbajul poetic, după cum se vede din cunoscutele versuri eminesciene : „Scîrțiirea de condeie dădea farmec astei liniști, / Vedeam valuri verzi de grine, undoiarea unei mniști" (Scrisoarea II). Identitatea sufixului prilejuiește o rimă plină, bogată, difuzînd ecouri scăzute, dar stăruitoare, în „cutia de rezonanță" a pauzelor, care marchează consumarea unităților metrice și gramaticale. In Noapte de mai, Blaga reia rima eminesciană, micșorind distanța dintre cele două cuvinte în ultimul vers, unde se realizează, pentru ochi, o rimă „orizontală", iar pentru ureche, un murmur abia deslușit, care vestește ființa intimă a Poeziei : „doar în miști cele liniștit în schimb, in primul distih din Cîntecul călătorului in toamnă, rima, întemeiată pe același sufix, se reașează vertical, sunetul versurilor rămînind, însă, la fel de stins : „Piere zvon subt zariște, / talanga în zariște". De altfel, zariște se rînduiește, evident, printre termenii cei mai caracteristici pentru modul în care poetul din Lancrăm scruta alcătuirile lumii. De aceea „O fată frumoasă e / mirajul din zariște, / aurul graiului, / lacrima raiului". Este cit se poate de semnificativ că în acest poem — pe care il străbat, a nu știu cita oară, cu emoția întîii lecturi — Blaga întruchipează, lingvistic, un fel de „superlativ" al substantivului cer, care să răspundă mai prompt privirilor sale, rezemate pe muchiile zării. Versurile sunt din acelea care nu se uită : „Ce umbră curată / aruncă-n lumină o fată ! / E aproape ca nimicul, / singurul lucru fără de pată. / / O fată frumoasă e /a trarului Coriște, / cerul cerului, / podoabă inelului" (Catrenele fetei frumoase). Cât de încărcat de nuanțe semantice subțiri ne apare, acum, verbul corespunzător substantivului care , mă refer la a zări... iată cum descrie Sadoveanu, in Frații Jderi, ivirea lui Ștefan cel Mare : „Cu toate că numai un om viteaz poate cuteza să ridice ochii spre măria sa, iar cei nevrednici cată să-și plece pietele în țarină, muierile tot ar îndrăzni să fure cu coada ochiului, doar l-or zări". Intr-un ceas tîrziu al nopții, pe cînd focul se stingea și tăciunii se umbreau sub spuză, Nicoara Potcoavă ascultă vorbele unui cîntec vechi, șoptite de lie Caraiman : „Hatmanul tace adierile strunelor , se amestecă în susurul austrului. Prin deschizătura de sus a cortului, Nicoară zărește o stea care" lucește pripit lăcrămînd". ★ Evocînd, îndeobște, „deportele", zare, zariște, a zări sînt, deopotrivă, cuvinte ale muntelui, închei cu cîteva rînduri din Hronicul și cîntecul vîrstelor, de Lucian Blaga : „Și urcam ! Și urcam ! Zăream pentru o clipă Șurianul prin neguri, sfîșiate de-o ochire a soarelui, în depărtare. Vîrful se ascunse apoi iarăși, după alte coame de munți...". G. I. TOHANEANU Plenara Consiliului Național al Femeilor Vineri după-amiază a început Plenara Consiliului Național al Femeilor din Republica Socialistă România, ale cărei lucrări sunt consacrate analizării muncii desfășurate de această mișcare, de comitetele și comisiile femeilor în anul 1973 și sarcinile ce le revin în mobilizarea maselor de femei la realizarea planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării noastre pe 1974. In dezbateri se acordă o atenție deosebită participării femeilor la viața politică și socială a țării, la activitatea de producție. Totodată, în cadrul plenarei, este examinat programul de activitate al Consiliului pe acest an. La lucrări participă tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., tovarășa Lina Ciobanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., tovarășul Miron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. iau parte — ca invitați reprezentanți ai unor ministere și instituții centrale, ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, U.T.C., U.N.C.A.P., ai altor organizații de masă, activiste obștești ale mișcării de femei. ECOURI LA SEMNALELE CRITICE • ECOURI LA SEMNALELE CRITICE « ECOURI LA SEMNALELE CRITICE DERANJAMENTELE AU FOST ÎNLĂTURATE Exprimîndu-și satisfacția pentru sprijinul acordat. Consiliul de conducere al Cooperativei Urseni ne-a informat că, la agricole scurt timp după publicarea notei „Sens unic" (rubrica „Contraste cotidiene" din 21 martie) deranjamentele survenite la Unda telefonică ce asigură satului legătura cu celelalte localități au fost înlăturate, iar necazurile, persistente pe parcursul cîtorva săptămîni, uitate. Ceea ce n-au înțeles, totuși, sătenii, este greutatea cu care acționaseră pînă atunci jiniorii M.T Tc., aceștia necatadicsind să răspundă decit la intervenția ziarului. Bine că, pînă la urmă, totul s-a terminat cu bine ! „ACTELE VORBESC“ . . .Așa Că lui Traian Irimescu, care nu avea acte doveditoare că este tatăl celor trei copii ai săi, nu i s-a plătit alocația pentru copii cam vreun an de zile. Despre asta s-a scris într-o notă apărută la 13 martie a.c. Aflăm dintr-un răspuns de la întreprinderea lung de produse ceramice Jimbolia, unde lucrează T.I. că lucrurile s-au rezolvat. Cităm din răspuns: „.. .Omul a adus o adeverință de la Consiliul popular Cărpiniș, în care se precizează că numita Curcan Ana (soție nelegitimă și mama copiilor, N.A.) a plecat în loc necunoscut la 11 septembrie 1972 și a lăsat copiii în întreținerea tatălui lor firesc, Irimescu Traian. Pe temeiul acestei dovezi tovarășului Irimescu Traian i s-a achitat, retroactiv pentru 12 luni, alocația de stat in valoare de 6.105 lei, și i se va achita în continuare alocația de stat. „BANCA N-A TĂCUT, CI A ACȚIONAT“ Cuvintele din titlul de mai sus alcătuiesc esența răspunsului pe care Sucursala județeană Timiș a R.R.S.R. îl dă la nota „Sume neomorate“ apărută la 20 martie a.c. Reproducem explicațiile primite : „In baza ordonanței din 8 oct. 1973 a Judecătoriei Timișoara (...) s-a dispus poprirea sumei de 20.370 lei din contul I.F.E.T. Timișoara în favoarea creditorului Munteanu Gheorghe, domiciliat în satul Bătrîna nr. 92, oficiul P.T.T.R. Dobra, jud. Hunedoara. De asemenea s-a dispus ca de la 19 IX 1973 să se poprească lunar cite 602 lei. Suma de 20.370 lei s-a poprit la 20 X 1973 și recipisa C.E.C. a fost depusă la 30 oct. 1973 la Judecătoria Timișoara, contravaloarea a și fost încasată de creditorul Munteanu Gheorghe. In mod legal sumă poprită de instanța judecătoorească este reținută din contul unității, se virează apoi la C.E.C., care eliberează recipisa, o restituie băncii, aceasta o depune la instanță și apoi este eliberată creditorului pentru încasarea de la C.E.C. Pentru asemenea operațiuni banca încasează un comision bancar de 25 lei care este imputabil salariaților întreprinderii. In ce privește poprirea lunară a sumei de 602 lei, pentru a evita formalitățile arătate mai sus și a ușura încasarea ei de creditor, prin scrisorile noastre nu (...) am cerut I.F.E.T. Timișoara să fie de acord ca suma să fie plătită creditorului prin caseria proprie, prin mandat poștal. Deoarece I.F.E.T. Timișoara n-a răspuns la scrisorile noastre la 16 III 1974 înainte de publicarea articolului în ziar (s.n.) am luat măsura să se poprească suma de 3.612 lei pentru perioada de la 19 IX 1973 pînă la 19 III 1974. După procedura legală, recipisa trebuia sa fie eliberată creditorului Munteanu Gheorghe de Judecătoria Timișoara și apoi încasată de la unitatea C.E.C. Pentru a veni în ajutorul susnumitului, am obținut noi viza de plată din partea Judecătoriei Timișoara și i-am expediat recipisa cu scrisoarea nr. 1 659/22 III 1974. Menționăm că I.F.E.T. Timișoara trebuia să executa sentința civilă nr. 254/13 II 1974 fără să aștepte ca Munteanu Gheorghe să ceară executarea ei prin poprire la Banca Națională a R.S.R. Suc. jud. Timiș, în cazul cînd după ce vom lua legătura cu conducerea I.F.E.T. Timișoara aceasta nu va accepta să plătească lunar suma de 602 lei prin caseria proprie, prin mandat poștal, vom lua măsura ca de la 19 IV 1974, în continuare să reținem din contul său suma respectivă și să o expediem prin mandat poștal creditorului Munteanu Gheorghe. I.F.E.T. Timișoara n-are cu ce acuza Banca Națională a R.S.R. Sucursala jud. Timiș, așa cum se afirmă în articolul publicat în ziar deoarece, după cum v-am arătat mai sus, „banca n-a tăcut“ ci a acționat pentru respectarea hotărîrii judecătorești și a ajutat creditorul pentru executarea ei intr-un termen mai scurt decit prevederile procedurale legale“. Semnează : director T. Terfaloagă, și consilier juridic dr. T. Chița. DEOCAMDATĂ, TOT PE JOS ! In urma apariției, la rubrica „Contraste cotidiene“ din ziarul nostru nr. 9084, a notei critice „De ce ?“, Autobaza de transporturi auto Timișoara, ne face cunoscute, sub semnătura tovarășilor ing. Miron Bîciu, șef de autobază, și ing. Ștefan Mustață, șef exploatare, următoarele : „Amplasarea stației de autobuz din strada Eroilor s-a făcut in baza aprobării de către Miliția municipiului Timișoara și a Consiliului popular municipal. Este vorba de stația de autobuze ce deservește traseele interurbane Cerna, Stamora Română, Urseni, Tormac, Șipet și Dragșina, întrucît în locul respectiv este un refugiu amenajat, fapt ce nu stînjenește circulația. S-a cerut aprobare pentru ca stația respectivă să fie stabilită mult mai aproape de tramvai, respectiv pe partea dreaptă a străzii Ștefan cel Mare, cam la 12 metri de intersecția cu strada Gh. Asachi, însă răspunsul forurilor municipale a fost negativ. Considerăm că cetățenii au dreptate, atunci cînd își exprimă nemulțumirea că sînt puși în situația să facă un drum atît de lung pe jos (cîteva sute de metri) numai că după cum am arătat, mutarea stației nu depinde de noi". In ce ne privește, mai avem puțintică răbdare. Poate tot se afla o soluție favorabilă călătorilor. „STIMAȚI TOVARĂȘI“ Primind răspunsul mult așteptat de la dumneavoastră ne-am bucurat foarte mult și citind credeam că sunt cea mai fericită căci ascultat. Cu răspunsul primit m-ați la data de 5 ianuarie 1974 de de la dumneavoastră mi-ați scris să merg la C.A.P. și am mers. O zi mi s-a spus să merg a doua zi. Cînd am mers a doua zi tov, inginer a spus să merg pe 25, căci nu este juristul C.A.P.-ului. Cînd am mers la data arătată tov. jurist a spus că legea este următoarea : „Copiii ar fi primit pensie de urmași după tatăl lor dacă aș fi fost și eu moartă — dar eu trăiesc — și nu poate să mă ajute că pot să cresc căci așa este legea". Mă îmi treb singură, cum poate să fie așa, dacă soțul meu a lucrat timp de atîția ani și a fost pensionar de boală ? Acum să uite, C.A.P.-ul ? Așa răspuns să-mi dea ? Eu vă rog, încă o dată să-mi scrieți ce părere aveți de răspunsul primit din partea C.A.P.-ului și dacă este just ce spun ei. Vă mulțumesc din suflet și aștept încă un răspuns. Petrescu Milena, comuna Remetea Mare, sat. Bucovăț 33, județul Timiș. Vă mulțumesc“. N.R. Ei bine, am dori și noi să știm cum e cu legea, ori cu legile acestea în privința dreptului de urmași cînd e vorba de copiii unui țăran cooperator decedat ? Așteptăm un răspuns de la U.J.C.A.P., care să i-1 comunicăm, prin ziar, Milenei Petrescu. Rubrică redactată de ION DUMITRU Pe scene și ecrane SÂMBATA, 27 APRILIE □ Teatrul Național : SOLDĂȚELUL DE PLUMB (15), FETELE DIDINEI (19,30); □ Filarmonica „Banatul" : CONCERT SIMFONIC. Dirijor George Vintilă. Solist Ilea Cătălin. Sala „Modern" (19); CINEMATOGRAFE □ Modern: CINTECUL NORVEGIEI (11,15, 16); o Arta : OMUL CU CREIERUL TRANSPLANTAT (9,11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ PArc : UIMITOARELE AVENTURI ALE LUI ROBINSON CRUSOE (9, 11, 16, 18, CEAȚA (20); □ Melodia: VIFORNIȚA (9, 11, 14), RĂSUNĂ VALEA (16, 18, 20); □ VICTOria : SAMURG, PASAREA FERICIRII (11, 14, 16), AVENTURILE UNEI PRINȚESE GERMANE LA CURTEA REGELUI SOARE (18, 20); □ Muncitoresc — Freidorf TECUMSEH (17, 19); a Steaua roșie — Mehala: PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR 06, 19); r~i Muncitoresc — Fratelia : RONDUL DE NOAPTE (15, 17, 19); LUGOJ □ 23 August : PACALA, BUZIAȘ □ Dinamo : CIDUL JIMBOLIA □ Flacăra : MISIUNEA SECRETA A MAIORULUI COOK: SINNICOLAUL MARE □ Arta ; UN OM IN SĂLBĂTICIE ; DETA I—I Parc : PRĂBUȘIRE. MISTERIOASA