Drapelul Roşu, martie 1978 (Anul 34, nr. 10293-10319)

1978-03-15 / nr. 10305

ANUL XXXV NR. 10.305 MIERCURI, 15 MARTIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI In PREZENTA tovarășului Nicolae ceaușescu IERT A AVUT LOC LA BUCUREȘTI, PLENARA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE MAGHIARĂ ȘI GERMANĂ Tovarășul NICOL­AE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a participat, marți dimineața, la ple­nara comună a Consiliilor oamenilor muncii de naționali­tate maghiară și germană. La sosirea în sală, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu entuziaste a­­plauze și ovații, participanții reafirmînd dragostea și re­cunoștința fierbinte, devota­mentul profund pe care oa­menii muncii de naționalita­te maghiară și germană din țara noastră le nutresc față de partid și secretarul său general, pentru condițiile a­­sigurate de a participa efec­tiv, în condiții de egalitate, la întreaga viață politică, e­­conomică și socială, la con­ducerea societății, de a-și manifesta plenar capacitățile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socia­lismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea și uni­ta familie a României so­cialiste, în prezidiul ședinței, ală­turi de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat loc tova­rășii Virgil Cazacu, Constan­tin Dăscălescu, Janos Faze­­kaș, Gheorghe Pană, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ște­fan Andrei, Iosif Banc, Va­sile Marin, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consi­liului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, E­­duard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, pre­­­­ședintele Consiliului oame­nilor muncii de naționalita­te germană, precum și vice­președinții Consiliului oame­nilor muncii de naționalitate­­ maghiară și ai Consiliului oamenilor muncii de națio­nalitate germană. Au participat­­­ de aseme­nea, membri ai C.C. al­e P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, reprezen­­­­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, oameni de știință, artă și cultură. In deschiderea ședinței luat cuvîntul tovarășul Ște­­a c lan Peterfi, care în numele consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, a salutat cu deo­sebită stimă, cu multă căl­dură și bucurie prezența to­varășului Nicolae Ceaușescu la lucrările plenarei comu­ne ale celor două consilii. Tovarășul Ștefan Peterfi a spus : In numele con­siliilor oamenilor muncii de naționalitate maghia­ră și germană vă­tăm cu deosebită stimă, sala­cu multă căldură și bucurie. Pre­zența dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. La lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezin­tă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului statului nostru pentru a asi­si­gura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționali­tate, în condiții de deplină egalitate, la întreaga viață politică și socială a țării. Permiteți-ne să vă rapor­tăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii și au fost ale­se, în unanimitate, organele executive — birourile aces­tora Participanții la discuții și-au exprimat adînca lor satisfacție față de marile realizări obținute de oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea partidului, în în­deplinirea obiectivelor so­­cial-economice și au dezbă­tut pe larg sarcinile care ne revin pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor Congresului al XI- lea și Conferinței Naționale ale partidului. Lucrările plenarelor au e­­vidențiat faptul că Raportul prezentat de dumneavoastră, la Conferința Națională, do­cumentele adoptate au făcut un cuprinzător bilanț al suc­ceselor obținute prin munca eroică a întregului popor și au jalonat direcțiile funda­mentale ale dezvoltării so­cietății românești în perioa­da actuală și­ în perspectivă. Totodată, în ședințele plena­re a fost exprimată hotărî­­rea consiliilor, a tuturor oa­menilor muncii maghiari germani, de a participa, îm­­m­preună cu întregul popor, cu toate forțele, la realiza­rea tuturor hotărîrilor adop­tate de Conferința Națională a partidului. Participanții au subliniat cu profundă satisfacție că rezultatele primilor doi ani ai cincinalului, precum și o­­biectivele stabilite pentru anii următori reflectă cu pregnanță justețea și realis­mul politicii partidului de repartizare judicioasă a for­țelor de producție pe întreg teritoriul țării, de dezvolta­re economică armonioasă tuturor județelor, ceea ce a­ a­sigură baza materială pentru realizarea în fapt a egalității în drepturi a tuturor cetățe­nilor patriei, fără deosebire de naționalitate, pentru ma­nifestarea și afirmarea ple­nară a capacităților lor crea­toare în sfera producției de­­ bunuri materiale, în toate sectoarele de activitate. Plenarele au dat o înaltă apreciere principialității con­secvente și modului creator în care Partidul Comunist Român a rezolvat problema națională, rolului dumnea­voastră determinant, de în­semnătate excepțională, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, în elaborarea și înfăptuirea politicii naționa­le a partidului, care asigură deplina egalitate în drepturi a oamenilor munci, români, maghiari, germani și de alte naționalități, întărirea unită­ții și frăției tuturor fiilor țării. Cele două consilii ale oa­menilor muncii de naționali­tate maghiară și germană au relevat și au dat o înaltă a­­preciere grijii și preocupă­rilor dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru continua dezvoltare a democrației so­cialiste în toate sectoarele de activitate, printr-o parti­cipare mai activă a maselor la dezbaterea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru. In cadrul lucrărilor celor două plenare s-a evidențiat cu o multitudine de fapte că învățămîntul în limba maternă, existența ziarelor și revistelor, a programelor de radio și televiziune, a e­­diturilor, a teatrelor și a al­tor instituții de cultură, con­stituie factori reali, care concură la educația în limba maternă, la păstrarea și cul­tivarea tradițiilor proprii, la dezvoltarea vieții spirituale (Continuare in pag. a IV-a) \' \ \ ín pag. a |i-a | | • VIATA SOCIALA, j CADRU OPTIM DE AFIRMARE A FEMEII „PAUZA" REGRETABILA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR \ • MEANDRELE TULBURI ALE­­­TRAIULUI PARAZITAR Pentru dezvoltarea mai accentuată a tuturor localităților Conferința județeană a deputaților consiliilor populare, larg­ii reprezentativ for de conducere colectivă Cea de-a doua Conferinței județeană a deputaților con­siliilor populare a dezbătut modul în care au acționat consiliile populare, deputații, toți oamenii muncii din ju­deț — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte națio­nalități — pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI- lea și Conferinței Naționale ale partidului. Relevînd, în­­tr-o atmosferă de exigență și răspundere civică, succesele de seamă în dezvoltarea economico-socială și edilitar­­gospodărească a județului. Conferința a jalonat, totoda­tă, noile obiective pentru dezvoltarea în continuare a industriei, agriculturii, con­strucțiilor, ridicarea neînce­tată a bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. Așa cum, pe bună drep­tate, s-a apreciat în ca­drul dezbaterilor, remarcabi­lele realizări din primii doi ani ai cincinalului — obți­nerea unei producții indus­triale suplimentare în valoare de 3,2 miliarde lei, intrarea în funcțiune a 39 de obiecti­ve și capacități industriale și agrozootehnice mai impor­tante, îndeplinirea indicato­rilor de creștere a producti­vității muncii, de asimilare a noi produse cu performanțe superioare, realizarea celor mai mari producții din istoria agriculturii timișene, darea în folosință în ultimii­ doi ani a 12.000 apartamente, peste 8.600 locuri în cămine de ne­­familiști, dezvoltarea bazei materiale a comerțului serviciilor, invățămîntului, cur­și­turii, înfăptuirea de noi lu­­crări edilitar-gospodărești — reflectă hotărîrea unanimă a oamenilor muncii timișeni de a da viață sarcinilor ce revin in actuala etapă a con­te­strucției socialiste, in numele­­ tuturor oamenilor muncii pe care îi reprezintă, deputații au dat o înaltă apreciere în­­tregii politici interne și exter­­­ne, profund științifice, partidului și statului, al că­­­rei promotor este tovarășul — Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, pre­ședintele Republicii, expri­­mîndu-și hotărîrea de a face totul pentru înfăptuirea aces­tei politici ce corespunde in­tereselor și aspirațiilor fun­damentale ale națiunii noas­tre socialiste, în scopul creșterii contribu­ției județului la materializa­rea sarcinilor izvorite din do­cumentele Congresului al XI- lea și Conferinței Naționale ale partidului, Conferința cheamă pe toți oamenii mun­cii din municipiile, orașele și comunele timișene să acțio­neze cu pasiune și răspunde­re sporită la îndeplinirea exemplară a sarcinilor planu­lui cincinal și a Programului suplimentar, asigurînd, in acest fel, progresul fiecărei localități, creșterea bunăstă­rii și fericirii celor ce mun­cesc. Evidențiind obiectivele (Continuare în pag. a II-a» In plantația de pomi fructiferi a I.A.S. din Sinnicolaul Mare se desfășoară din plin lucrările de stropiri, în vederea prevenirii și combaterii dăunătorilor. Reducerea de combustibil, consumurilor de energie electrică și termică — subli­nia secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — constituie sarcină a întregului partid,­­ a tuturor oamenilor muncii, a întregului sarcină căreia nostru popor, trebuie să-i acordăm atenția pe care merită și pe care să o solu­­­ționăm cu rezultate cit mai bune. Răspunzînd acestui mobilizator îndemn, colecti­vul oamenilor muncii­ de la întreprinderea „Electromo­tor“ din Timișoara a dobîn­­dit o bună experiență în a­­cest domeniu de stringentă actualitate economică. In anul 1977 datorită valori­ficării superioare a energiei și combustibililor, prin folosirea acestora cu randament ridi­cat, s-a realizat un volum de producție cu 28 la sută mai mare decât cel obținut în anul precedent — ceea ce, de fapt, înseamnă economii relative de 2.240 MWh ener­gie electrică și 740 tone c­c. Aceste substanțiale reduceri ale consumurilor au fost po­sibile și ca urmare­­ a apli­cării mai multor măsuri teh­nice și organizatorice, la înfăptuirea cărora și-au adus contribuția toți factorii de răspundere. Un rol decisiv l-a avut munca politică, des­fășurată sub conducerea ne­mijlocită a organizației de partid, cu sprijinul organi­zației de tineret și sindicat, dezideratul economisirii e­nergiei electrice și combus­tibilului devenind o proble­mă a întregului colectiv. Documentarea întreprinsă în uzină ne-a prilejuit o sinteză a celor mai bune inițiative : analiza critică a tuturor soluțiilor tehnologi­ce de fabricație ; înlocuirea unor instalații depășite din punct de vedere al consumu­lui de energie; încărcarea corespunzătoare a utilajelor, urmărindu-se, cu rigurozi­tate,­­ evitarea funcționărilor lor In gol , stabilirea de responsabilități precise pe sectoare, secții, ateliere locuri de muncă, în gospo­și dărirea judicioasă a ener­giei electrice. „Avem orga­nizat un control sever al consumurilor, pe fiecare schimb, pe fiecare loc de muncă, ceea ce ne permite să cunoaștem cu exactitate situația în orice moment“, ne spunea ing. Virgil Ones­­cu, din cadrul secției meca­­no-energetice. în cadrul a­­cestor preocupări, ponderea în planul­ de acțiuni o dețin măsurile de modernizare instalațiilor mari consuma­a­toare de curent electric. D­e pildă, prin dotarea cu pro­gramatoare a cuptoarelor cu inducție, se economisesc, anual, circa 100 MWh ; im­portante economii de ener­gie se obțin și prin progra­marea funcționării cuptoru­lui de tratamente­­ termice, în­­ funcție de sarcinile zilni­ce de producție. ... Centrala termică a în­treprinderii — o încăpere a cărui interior poate fi ase­muit cu cel al unei farmacii. Ing. Gheorghe Prodan ne prezintă câteva din preocu­pările lucrătorilor de aici pentru raționalizarea consu­mului de gaz metan. Este vorba de dotarea centralei cu cazane de randament sporit, avînd procesul de ardere automatizat ; de în­locuirea pe rețea a instala­ ION CIUCA ........... ii I ....... ii I - -----­ (Continuare in pag. a­nr.a) Energie electrică /i combustibilul. go­podărire cu­­ eve­ritate! SOLUȚIILE INGENIOASE DETERMINĂ REDUCEREA CONSUMURILOR Colectivul oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromotor" este hotărit să înfăptuiască exem­plar sarcinile stabilite privind economisirea curentului electric și a gazului metan

Next