Drapelul Roşu, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12722-12746)

1986-01-15 / nr. 12732

Anul XLIII nr. 12.732 Miercuri,. 15 ianuarie 1986 4 pagini, 50 bani PLANUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a județului Timiș, in profil teritorial, pe anul 1986 ADOPTAT IN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DIN 11 IANUARIE a.c. Consiliul popular al județului Ti­miș, întrunit în cea de a XV-a sesiu­ne ordinară, luînd în dezbatere pla­nul de dezvoltare econom­i­co-socială a județului Timiș pe anul 1986, în pro­fil teritorial ; Avînd în vedere prevederile Legii pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1986 , In temeiul Legii nr. 57/ 1968 de pr­Art. 3. Comitetele și birourile exe­cutive ale consiliilor populare, jude­țean, municipale, orășenești și co­munale vor sprijini consiliile oame­nilor muncii din unitățile economice să asigure­­ îndeplinirea și depășirea sarcinilor privind producția fizică și valoarea producției marfă prin desfă­șurarea ritmică a proceselor de fa­bricație in toate întreprinderile in­dustriale la nivelul tehnic și calitativ corespunzător, încărcarea maximă a capacităților de producție prin creș­terea gradului de utilizare a mașini­lor, utilajelor, instalațiilor și supra­fețelor productive. In acest scop, Comisia județeană de planificare teritorială, în colaborare cu organismele județene de speciali­tate va urmări decadal producția marfă și producția în unități fizice la principalele produse, iar lunar reali­zarea tuturor indicatorilor de plan, în profil teritorial și va propune Comi­tetului executiv al Consiliului­ popu­lar al județului Timiș, măsuri opera­tive pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe anul 1986. Art. 4. în domeniul cercetării știin­țifice, dezvoltării tehnologice și in­troducerii progresului tehnic, în anul 1986, se prevăd 155 obiective princi­pale­ care vor contribui substanțial la valorificarea superioară a mate­riilor prime, ridicarea nivelului teh­nic și calitativ al producției și reou­ganizare și funcționare a consiliilor populare. HOTĂRĂȘTE : Art. 1. Se adoptă planul de dezvol­tare economico-socială a județului Ti­miș pe anul 1986, în profil teritorial. Art. 2. In anul 1986, producția marfă industrială va fi de 45,1 miliar­de lei, iar la principalele produse in­dustriale se vor realiza următoarele niveluri: cerea consumurilor materiale și ener­getice, creșterea mai rapidă a pro­ductivității muncii, a eficienței gene­rale a producției. Totodată, se vor asimila în fabricație produse și mate­riale, astfel încît în industria repu­blicană, în anul 1986, producția mar­fă să fie realizată în proporție de 16,5»/, pe seama produselor noi și mo­dernizate, iar ponderea valorii produ­selor de calitate superioară în valoa­rea produselor cu indicatori de cali­tate să ajungă la 70 °/h. In acest scop consiliile oamenilor muncii din unitățile economice vor lua măsuri pentru asigurarea tuturor condițiilor în vederea îndeplinirii pre­vederilor din programul privind îm­bunătățirea nivelului tehnic și calita­tiv al produselor, stabilind măsuri care să asigure : modernizarea produ­selor existente în fabricație ; per­fecționarea proceselor tehnologice de producție; creșterea calității fiabili­tății și competitivității produselor pe piața externă ; utilizarea cu eficiență sporită a aparaturii de măsură și control, a tuturor standurilor de probă, precum și a platformelor de montaj existente în unități, în vede­rea realizării indicatorilor specifici de măsurare a nivelului tehnic și ca­litativ al produselor fabricate. Art. 5. Pentru creșterea producti­vității muncii în anul 1986 cu 12,8»/» în industria republicană și cu 12,5»/, în activitatea de construcții montaj, consiliile oamenilor muncii din uni­tățile economice vor lua măsuri pen­tru înfăptuirea integrală a prevede­rilor din Programul privind creșterea mai accentuată a productivității mun­cii în care scop se va acționa pen­tru : introducerea și extinderea pe scară largă a progresului tehnic ; în­cadrarea strictă în normele de con­sum de muncă, pe produse și grupe de produse, aprobate prin plan ; sta­bilirea productivității muncii pe pro­duse fizice, urmărindu-se diminuarea consumului de manoperă pe fiecare produs concomitent acționîndu-se mai hotărit pentru soluționarea rapidă a problemelor de automatizare din sec­toarele calde și din alte domenii de muncă grea ; respectarea disciplinei tehnologice și de folosire integrală a timpului de lucru, întărirea ordinei și disciplinei la fiecare loc de muncă; perfecționarea pregătirii profesionale a personalului muncitor și utilizarea eficientă a tuturor categoriilor de personal. Art. 6. In anul 1986, se prevede ca în industria republicană cheltuielile la 1­000 lei producție marfă să fie redu­se față de anul 1985 cu 55,9 lei la total, din care cu 48,5 lei la cele ma­teriale și cu 12,0 lei în activitatea de construcții-montaj. Comisia financiar-bancară și cele­lalte organisme județene de speciali­tate, vor sprijini consiliile oameni­lor muncii din unitățile economice să îndeplinească programele de reducere a costurilor și a cheltuielilor mate­riale de producție, precum și realiza­rea veniturilor din bugetele de veni­turi și cheltuieli. în acest scop, se va acționa în toate unitățile economice pentru respecta­rea strictă a prevederilor noului me­canism economico-financiar, aplicarea cu fermitate a principiilor autocondu­­cerii muncitorești și autogestiunii e­­conomico-financiare, asigurînd, ca, prin utilizarea eficientă a mijloace­lor materiale și bănești precum și a forței de muncă să se acopere cheltu­ielile din resursele proprii și să crească eficiența economică în toate sectoarele de activitate. Art. 7. In anul 1986, producția des­tinată exportului va spori cu 67,7% Pe relația di­ring țări socialiste și cu 99,4%/% pe relația de vize convertibile față de realizările anului 1985. Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi vor lua măsuri să asi­gure realizarea fondului de marfă pre­văzut la export prin lansarea din timp în fabricație a produselor la structura sortimentală și la nivelul tehnic și calitativ prevăzut în contrac­tele încheiate cu partenerii externi ; adoptarea operativă a producției la cerințele pieții externe urmărind creș­terea ponderii produselor cu grad ri­dicat de prelucrare. « Comisiile județene de planificare teritorială, de comerț exterior în co­laborare cu organismele județene de specialitate și unitățile economice vor urmări zilnic livrarea produselor destinate exportului : motoare elec­trice, mașini și utilaje, lacuri și vop­sele, țesături, produse tricotate, con­fecții textile, încălțăminte și vor in­terveni operativ la întreprinderile de comerț exterior pentru asigurarea de comenzi și contracte la nivelul sar­cinilor de plan. Art. 8. Comitetele și birourile exe­cutive ale consiliilor populare jude­țean, municipale, orășenești și comu­nale vor sprijini consiliile oamenilor muncii din unitățile de industrie mică să înfăptuiască măsurile stabilite în Programul județean de dezvoltare a I (Continuare In pagina a ll-a) — țiței extras mii t 405,2 — gaze asociate utilizabile inclusiv gaze libere mii mc 184,0 — motoare electrice de 0,25 KW și peste MW 3180,0­­ aparate de măsură și control electro­tehnice mii. lei 850,0 — mijloace ale tehnicii de calcul electronice mii. lei 145,0 — produse de mecanică fină și optică mii. lei 285,5 — utilaje tehnologice pentru lu­crări miniere t­­ 15 000,0 — utilaje tehnologice pentru metalurgie t­9 000 — utilaje tehnologice pentru industria alimentară 1 600 — poduri rulante electrice buc. 640 — autoturisme de oraș buc. 10 000 — polietilenă de mare densitate mii t echiv 100»/. 33,0 — lacuri și vopsele­­ mii t 69,3 — detergenți mii t 34,0 — materiale de zidărie mii. buc. echiv. 240 118,0 — obiecte sanitare din porțelan și semipor­­t 3 700,0 țelan fine — mobilier din lemn mii. lei 518,6 — țesături mii mp 86 014,1 — produse tricotate mii buc. 30 600 — confecții textile mii. lei 1114,3 — încălțăminte mii per. 13 005,6 — uleiuri comestibile t 31 500,0 — carne tăiată în abatoare din fondul de stat mii t 116,9 — lapte de consum mii ll 377,0 — unt t 2 900,0 — brînzeturi t 3 600,0 — zahăr t 72 600,0 — legume și fructe conservate inclusiv pastă de roșii t 13 600,0 _ vin brut mii hl 129.2 _ bere mii hl 645,0 IN SPIRITUL MOBILIZATOARELOR? INDICAȚII ALE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎNCĂ din prima lună A ACEsTUI AN, PRODUCȚII PESTE PREVEDERILE PLANULUI! In aceste zile de început de an, activitatea din toate sectoarele economice timișene se desfășoară sub semnul vibrantelor chemări și îndemnuri ale secretarului gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru îndeplinirea și depășirea planului încă din luna ianuarie, asigurîndu-se, pe această cale, realizarea indicatorilor de dezvoltare intensivă stabiliți de Congresul al XIII-lea al partidului. Acum, după încheierea primei decade a lunii ianu­arie, trebuie analizate, cu exigență și răspundere, felul în care s-a muncit, rezultatele obținute. Pe baza aluziilor desprinse, este necesar să se întreprindă, con­în continuare, noi acțiuni și măsuri concrete, care să conducă la perfecționarea organizării operative, produc­ției și a muncii, la creșterea eficienței întregii activități productive. Anul 1986 așează și în fața colectivului Trustului antrepriză generală de construcții-montaj Timiș sarcini mobilizatoare, pentru realizarea cărora, munca trebuie riguros organizată, în așa fel încît, pe toate șantierele și la bazele de producție, să se folosească la întreaga capacitate utilajele și instalațiile din dotare, să se va­lorifice toate posibilitățile și condițiile create. Iată deci, există un amplu și mobilizator program pentru toți fac­torii implicați în acest domeniu. Despre ceea ce se face concret la T­ A.G.C.M. Timiș, ne vorbește astăzi ing. Aurel Zavolan, directorul unității. Ritm intens de lucru pe toate șantierele de construcții — Pentru început, tova­rășe director, vă propun să vă referiți la modul în care colectivul trustului pe care-l conduceți a debutat în noul an de producție. — înainte de asta, voi pre­zenta, succint, bilanțul cin­cinalului și anului recent în­cheiate. Ca unitate subordo­nată direct Consiliului popu­lar județean, prin activitatea T.A.G.C.M.T., pe care o desfășoară, și-a adus și își aduce în continuare o con­tribuție însemnată la spori­rea potențialului economic și social al județului, în cin­cinalul recent încheiat, am finalizat un volum de inves­tiții însumînd 4,3 lei, materializat, între miliarde alte­le, prin darea în folosință a 24.298 apartamente, cu 1.000 peste prevederile planificate, alte importante obiective social-culturale și edilitar­­gospodărești. Numai în anul 1985, am predat beneficia­rilor 4.005 apartamente, cu­ 375 mai mult decît­­ sarcina stabilită, o modernă școală cu 16 săli de clasă, la Deta, două cinematografe, la Ti­mișoara și Buziaș, două săli de gimnastică, la Timișoara și Lugoj, Spitalul de chi­rurgie toracică, 7.653 mp. spații comerciale și de de­­servire. De asemenea, au fost puse în funcțiune sta­țiile de epurare și colecta­re în Lugoj și Buziaș, ex­tinderi de alimentare cu a­­pă, la Sînnicolaul Mare și Lugoj, parțial alimentarea cu gaze naturale a Centra­lei electrice de termoficare Timișoara, alte capacități industriale și agrozootehnice. Materializing hotărîrile sta­bilite de comitetul de partid și programul de măsuri po­­litico-organizatorice și teh­­nico-economice al consiliu­lui oamenilor muncii, am reușit să îndeplinim și să depășim toți indicatorii va­lorici și de­­ eficiență, ceea Convorbire consemnată de VARTIADE ȘTEFAN (Continuare In pag. a lll­a) În sufletul nostru, patria vibrează Patria este o realitate complexă, alcătuită din ele­mente materiale și spirituale, etnice, biologice, geo­grafice și sociale, economice, politice și militare, ar­tistice și morale/ ea se reflectă in sufletul și viața noastră intr-un mod tot atît de complex. Toate a­­ceste elemente sînt fundamentale, ele ne apar ca or­ganice și intrinsece. Le gîndim, le simțim, le trăim și le exprimăm, în așa fel nncit putem­ spune împreu­nă cu un mare scriitor că „patria este înlăuntrul nostru“. Desigur, iubirea de patrie definește in mod structural orice viziune asupra lumii și vieții. Pentru noi, românii, patria este o noțiune cu atît mai scumpă cu cit în trecutul nostru am fost de multe ori in situația de a ne-o apăra cu arma in mim­i, fi­nind piept năvălitorilor din afară. De ideea de țară se leagă, de asemenea, lupta străveche pentru uni­tate națională, pentru apărarea ființei noastre etnice, a limbii, a obiceiurilor moștenite din străbuni, „a tot ce mișcă în țara asta, rîul, ramul“, cum spunea marele poet Eminescu. De aceea, in sufletul popo­rului nostru patria vibrează atît de profund, pulsînd în bătaia inimilor noastre. Făclia de lumină — idea­lul de viață materială și spirituală mai bună — a fost purtată de moșii și strămoșii noștri prin ideea de a face patria mai frumoasă și mai bună. Trecută din mină in mină, făclia emancipării sociale și na­ționale s-a corelat strins, in fiecare moment al ista­ lector univ dr. IOAN AVRAM (Continuare in pagina a III-a) J

Next