Dreptatea, martie 1928 (Anul 2, nr. 113-139)

1928-03-01 / nr. 113

atica dela noi in „Cuvântul" d. Titus Enacopici, dă în traducere după buletinul pentru studiul political externe?uprecierile pe care le face acest buletin desspre politica din (ara noastră. Importarița acestui studiu este evidentăt tie* dăm după „Cuvântul" pasagiile pe care le-a publicat d. T. Enacovici. „Existit la New-York o asociaţie pentru studiul politicii externe (l’eteign Policy Association), care publica un buletin bisăpun aninat cu iezuitului acestor studii. Aceste publisutului servesc la ducuiocuterea a 700 de editori de ziare ii a sute de profesori din Statele Uniteți din afara. Buletinul acestei publicajiuni aparn la 3 Eelmarh, 1928 se ocupa de ,,Români» de dupa război („Postwar Rumania"). Acest buletin face parte din volumul ill al publicațiunilori paginele 378—394. Este un studiu serios, obiectiv și făcut după documente de priiua , mâna. In politica internă a rlomâniei „Buletinul" constată că sunt două partide: partidul liberal şi naţional-ţărănesc a căror politică se * deosebeşte fundamental, una de alta. POLITICA PARTIDULUI LIBERAL Sub acest titlu „buletinul" scrie următoarele: (traduc capitolul în înltregime) „Partidul liberal, moştenind tradiţionalul liberalism continental al veacului al 19-lea, pare că şi-a terminat programul de reforme după îndeplinirea unităţii şi a independenţii naţionali, extinderea drepturilor electorale şi distrugerea puterii aristrocraţiei agrare. Prin dispariţia partidului conservator după ce s-a absorbit rămăşiţele, el se găseşte apărătorul ordinei existente, reprezentând pătura industrială, comercială şi în special interesele bancare. El este pe scurt, partidul marilor afaceri. El este, ca urmare favorabil mai mult taxelor indirecte decât impozitelor directe, el a acordat ridicate tarife protectoare in beneficiul industriilor din ţară şi a urmat un naţionalism economic care, opoziţia pretinde, a servit interesele puternice în loc să se fi identificat cu el (naţionalismul economic N. R.) Atitudinea lor de rezervă ostilă faţă de capitalul străin, în opinia acestei opoziţii a lipsit România de asistenţa financiară străină urgent necesară pentru reconstrucţia financiară. El a întârziat să stabilizeze leul şi scopul politicei financiare pare a fi revalorizarea leului hârtie. Cu toate că are la activ reforma agrara, opoziţia pretinde, că el a făcut puţin ca su ajute pe ţărani să beneficieze din ea şi să promoveze cauza agriculturii cu toate că ţara are un caracter agricol predominant". Dacii aceasta judecată nu poate încânta un partid politic, critica sistemului de conducere liberal este făcută în capitolul următor, sub titlul: PARTIDUL NAŢIONAL-TARANESC „Partidul naţional-ţărănesc, pe de altă parte, reprezintă democraţia ţărănească, care a venit la suprafaţă, ca rezultat al reformei agrare şi al votului universal, precum şi al liberalismului politic şi administrativ al Românilor din Transilvania. El are un past program de reforme, în care cel mai substanţial punct este încurajarea cooperativelor agricole printr o finanţare mai generoasă a Băncii Naţionale. El profesează o atitudine mai liberală faţă de capitalul străin, şi preconizează descentralizarea administrativă, o oarecare indepedenţă de guvernare locală, reforma jandarmeriei rurale, şi o politică mai luminată faţă de minorităţi, insatuţierea partidului naţimnal-ţară fiesc dela putere, in dispreţul covârşitoarei lui preponderenţe numerice "se datoreşte numai rolului decisiv jucat de Coroană în politica româneasca, şi abilităţii guvernului in stare aproape invariabil să controleze o alegere generală. Defunctul Rege Ferdinand a dat o interpretare liberală prevederii constituţionale (articolul 88) care învesteşte Coroana cu puterea de a „numi şi revoca" pe miniştri. In mai multe ocaziuni primii miniştri români au demisionat din ordin regal fară să se ţină semnă de situaţia parlamentară. Acesta a fost adevărul despre demisia d-lui Vaida- Voevod în 1919 şi înlocuirea lui cu generalul Averescu. Acesta a fost adevărul, asemenea asupra înlocuirii celui urmă, după câteva luni, prin defunctul Take Ionescu şi despre ascensiunea la putere a lui Brătianu în 1922 şi în 1927, ca şi asupra celei de a doua administraţii a generalului Averescu în 1926. In fiecare din aceste cazuri, afară de acela al lui Take Ionescu, care a demisionat după un vot de blum. Primul ministru numit de Coroană a disolvat parlamentul şi a făcut alegeri generale din care partidul său a eşit victorios. Astfel prin uzarea liberă a prerogativei regale, prin frecventele disolvări şi operaţiile de după ele cari par să fie legea nescrisă a politicei din România prin care guvernul nu pierde niciodată o alegere generală, cu excepţia ministerului de scurta durată al lui Vaida în 1919, de către partidele din regat (Românie de dinainte de războiu) şi în particular de către atotputernicul partid liberal". Se poate înţelege din aceste două judecăţi ce trebue să facem ca streinătatea să aibă încredere în noi? Se deduce din ele, că liberali nu inspiră încredere? REGENŢA ŞI PARTIDUL LIBERAL Regret că din cauza cenzurii nu pot traduce şi acest capitol. Voi da numai concluzia cu care autorul termină acest capitol: „Fără a examina autenticitatea acestui interview, (E vorba de interprem-ul d-lui Meniu din „Petit Parisien") prevalarea impresiei că in trecutul recent Coroana s'a identificat prea strâns cu partidul liberal este foarte semnificativă. Dela determinarea și abilitatea actualilor deținători ai puterii regale, și a partidului liberal, de o dispensă această impresie prin o întoarcere la un constituţionalism strict ca depinde in cel mai înalt grad viitorul monarhiei în România". închei fără comentarii. TITUS ENACOVICI Dela Organizaţii Dela organizaţia 25-a de Capitală In localul casei de stat „Dudeştii" au avut loc alegerile comitetului de conducere pe anul 1938 sub prezidenţia d-lui Aurel Bolintineanu şeful culorii de negru. Procedftndu-se la vot în urma listei ce s-a propus cu 20 candidaţi sunt declaraţi aleşi: Marin Georgescu avocat Ion Petrescu industriaş, Cristache Georgescu Industriaş, Anghelescu Vasile comerciant, Ilie Vieru funcţionar şi Tache Niculescu, în urma cererei d-lui Ioan Petrescu de a i se face cinstea trimiterii în comitetul culori, prin aclamaţiunii se acceptă această cerere. Tot prin aclamaţiuni au fost aleşi în congresul Capitalei d-nii Anghelescu Ilie, Iancu Krug, Tache Niculescu, , D. Tache Niculescu evocă trecutul luptelor ce a dus şi este de părere ca comitetul ales să declare preşedinte pe d-l avocat Marin Georgescu care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. D-l avocat Marin Georgescu mulţumeşte celor prezenţi pentru încrederea ce i s-a arătat şi declară că fiind propus pe lista candidaţilor şi ales nu ţine la demnităţi ci numai la activitatea şi prosperitatea partifidului naţional-ţărănesc, singurul, ce adevărata democraţie. ) ■ ii Organizaţia electorală circ. li poliţienească sunt *din ruja ji a se întruni Miercuri 29 ebruarie a. c., ora 7 seara, în pasele d-lui Maior Anghelescu din Calea Plevnei 38. UL * A* I i ) * Membrii circumscripţiei 6 Culoarea de Galben, sunt convocaţi pentru Vineri 2 Martie a. c. orele 6 jum. p. ia. la Clubul central al partidului din Calea Victoriei 73, la ordinea zilei fiind: 1) Alegerea comitetului secţiei pe anul 1928. 2) Alegerea a 3 membrii pentru congresul Capitalei. 3) Alegerea unui reprezentant în comitetul culoarei de Galben. Alegerea se va face cu orice număr de membrii ar fi prezenţi..... . .... . Membrii partidului naţionalţărănesc din culoarea de galben, secţia 15-a, sunt convocaţi a doua oară pentru ziua de Miercuri 29 Februare 1928, la orele 8 seara, la clubul central din Calea Victoriei No. 78. La ordinea zilei: I) Alegerea comitetului pe anul 1928. II) Alegerea reprezentanţilor pentru congresul Capitalei III) Alegerea unui reprezentant în comitetul culorii. Se aduce la cunoştinţă că la această dată se va efectua alegerea cu orice număr de membrii, conform regulamentului de organizare a Capitalei. Preşedintele secţiei XV-a, Dr. GH. RADULESCU * Membrii organizaţiilor Capitalei, din circumscripţia XV-a şi a Ill-a periferie, sunt rugaţi să ia neapărat parte la adunarea din ziua de Miercuri 29 Februarie a. c. ora 8 seara, la Clubul central (Calea Victoriei). Ordinea de zi: 1) Alegerea comitetelor. 2) Alegerea a câte 3 delegaţi pentru congres. 3) Alegerea a câte unui delegat în comitetul de culoare. Membrii partidului naţional-ţârănesc din culoarea de verde, secţia Principele Carol, sunt convocaţi pentru a doua oară in ziua de 29 Februarie 1928, la orele 8 seara, la Casa de Sfat a culorii din Calea Griviţei 209 A, ■ . La ordinea zilei 1 . 1. Alegerea comitetului pe anul 1928.Alegerea reprezentanţilor pentru congresul Capitalei 3. Alegerea unui reprezentant In comitetul culorii. Se aduce la cunoștință că la această dată se va efectua alegerea cu orice număr de membrii, conform regulamentului de organizare a Capitalei, , w Tv. ' : U.. . ■ Consiliul de miniştri de ori Membrii guvernului »-au întrunit ori dimineaţă în consiliu sub preşedinţia d-lui Vintilă I. C. Brătianu. D. dr. C. Angelescu a prezentat proectul pentru modificarea legii învăţământului secundar. Consiliul a aprobat proectul care va fi depus la Cameră zilele acestea. Noua lege prevede liceul unitar cu două cicluri: gimnaziu şi liceu. Gimnaziul are trei clase cu un examen de absolvire pe baza căruia absolvenţii gimnaziului vor putea cere înscrierea în liceu. Liceul are 4 clase şi, la Sfârşitul careurilor, bacalaureatul este obligatoriu. Asupra economiei noului profet, ca şi asupra concepţiei ce a prezidat la întocmirea lui, d. dr. C. Angelescu va face o expunere presei în cursul zilei de mine. ■ LEGEA CULTELOR „ D. Al. Lapedatu a adus la cunoştinţa consiliului că încercările de conciliere cu reprezentanţii cultelor n'au dat nici un rezultat. Ca atare, consiliul a autorizat pe d. ministru de culte să depue in Senat proectul în forma sa iniţială, însoţit de observaţiunile consiliului legislativ rămânând ca modificări să se introducă ulterior de către comitetul delegaţilor maturului corp. D. Lapedatu a convocat pe reprezentanţii presei pentru azi după amiază, la ministerul cultelor spre a le împărtăşi principiile proectului pentru reglementarea cultelor. ANIVERSAREA ALIPIRII BASARABIEI Consiliul a aprobat programul pentru sărbătorirea a zece ani de la alipirea Basarabiei. Sărbătorirea va avea loc în ziua de 29 Aprilie a. c. Vor lua parte: înalta Regenţă guvernul. Parlamentii, înalţii demnitari ai Statului, foştii demnitari civili şi militari cari au servit in Basarabia, foştii deputaţi ai „Sfatului Ţării". Dimineaţa va avea loc un tedeum la Catedrala Arhiepiscopiei. După amiază, va avea loc o şedinţă festivă în fostul local al Sfatului Ţării, la care se va evoca votul de alipire. După şedinţă, va avea loc solemnitatea dezvelirii monumentului lui Ştefan cel Mare. Serbările vor fi încheiate printr'un mare banchet, ,■ In restul ţării, în toate Comunele, se vor oficia servicii divine, iar preoţii şi învăţătorii vor vorbi despre însemnătatea faptului alipirii Basarabiei la patria mumă. După propunerea d-lui Ion Inculeț consiliul a însărcinat pe d. Argetoianu să întocmească un proeet de lege prin care se autoriză ministerul domeniilor să vândă loturi până la 50 ha. foştilor deputaţi ai „Sfatului Ţării". MUTAREA MINISTERULUI JUSTIŢIEI S-a semnat apoi jurnalul prin care localul preşedinţiei se cedează ministerului de justiţie, care va adăuga clădirii încă două etaje spre a putea cuprinde toate serviciile sale. Preşedinţia se va muta în clădirea Breţulescu, din str. Ştirbey-Vodă, care a fost pusă la dispoziţie de către Primărie. » ♦ » Desmembrarea partidului liberal Vlăscean Giurgiu. — Cu motive destul de temeinice și cunoscute desmembrarea în partidul liberal a început. Astfel d. N. Pascal fost deputat, fost primar al Giurgiului, a demisionat din partidul liberal al cărui membru a fost mai bine de 40 de ani, înscriindu-se în organizaţia de Vlaşca a partidului Naţional de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga, fiind ales preeşdinte al acestei organizaţii. D. Paul Rădulescu fost vice-preşedinte al partidului liberal a cerut înscrierea în partidul naţional-ţărănesc, dar a fost respins. D-nii N. Bălănescu, Ghiţă Petrescu şi Carapancea, deşi mai cu legături cu organizaţia liberala de la centru, aci la Vlaşca stau în espectativă. In întreg judeţul partidul liberal e ,în descompunere. Străjerii nu au mai rămas decât d-nii Juca, lupistul Calotă şi o ceată pipernicită de căţelandri jigăriți. ... . COR. Expoziţia lui Theodorescu-Sion Marele nostru pictor Theodorescu- Sion, deschide, după doi ani de migală şi pasiune gândită în atelier, expoziţia sa. Artistul acesta, aduce întotdeauna din profunzimea sufletului Moţilor şi din sclipirea cerului românesc, frumuseţe de meşter minunat. De aceea, expoziția lui e atât de așteptată. CĂRŢI-REVISTE A apărut „POSTA INFORMATIVA" No. 4, revistă pentru funcţionarii P. T. T. sub conducerea d-lui ing. I. Pitulesca, fost director general P. T.T DREPTATEA Legalitate şi democraţie Conferinţa d-lui C. V. Notara Răspuns „Universului“ D. Osias Melich, mulţumeşte d-liu Notara pentru frumoasa conferinţă, in numele comitetului de conducere al Casei da Stat „Dudeşti". In ceia ce priveşte articolul din „Universul", el se referă chiar la organizaţia locală, circ 21 şi prin cei aleşi din care face parte şi nu ,se vizează evreimea, se seamănă şi se întărâtă ura, nemulţumiţi fiind desigur cu cele întâmplate la Oradea Mare. Dar uită şi nu apreciază un lucru „Universul" d-lui Stelian Popescu, că la alegerea făcută au votat membrii evrei ce sunt înscrişi în majoritate în partidul naţional-ţărănesc ce locuesc în această parte a Capitalei şi care ţin să lupte alături de reprezentanţi adevăraţi ai democraţiei ţărei noastre, cari nu fac deosebiri de rasă, ci caută să asimileze cu egale drepturi şi datorii pe cetăţeni evrei de cerc fuge d. Stelian Popescu, dar cu tare a înţeles să se D. C. V. Notara a ţinut o conferinţă la Casa de Stat Dudeşti a partidului naţional-ţărănesc, în care a expus modul cum se înţelege în ţările demomate. Aceasta, că răspuns „Universului", care într'un articol s'a revoltat că la această secţie au fost aleşi în comitet câţi-oa evrei în frunte cu O. Melle. : . . Redacţia ţină să constate că in partidul liberal se găsesc evrei bogaţi, ca Bercovitz şi alţii, care duc excelentă casă cu naţionalistul superintegral, d St. Popescul In partidul naţionalţăiânesc sunt evrei săraci. Minorităţile, spune d. C .V. Notam, în partidele unde se gesse trebui să conhibue cu activitatea lor pentru dezvoltarea principiilor acestor partida şi implicit pentru dezvoltarea şi progresul ţărei unde sa găsesc. In America ideia de libertate nu a ceva extraordinar,« o libertate îngrădită de regi respectată da cetăţeni Un exemplu ne paite edifica: Nu » liber alcoolul Deci o oprimare a libertăţi, croiată însă de voinţa poporului care a avut toată libertatea de a-şi spune părerea cu vot ce a întrunit majoritatea. E dar vot exprimat liber nu aşa cum se obişnueşte să se scoată la noi o majoritate prin falsificarea voinţei naţiunei, deşi au fost lupte în ambele talere. La noi există libertate absolută, deoarece un număr de oameni, guvernanţii in mod absolut dă unora o lucitate prea mare, iar pentru alţii o ingrdesc sau o suprimă, pur şi simplu. In America există concepţia de egalitate. Nu se fac excepţie de rang social, multimilionarului ca şi omul simplu, se socotesc din punct de miere al fiinţei umane la fel. Acolo a respectată munca, implicit omul. Numai cei catru muncesc nu pot fi respectaţi Multimilionarul poate deveni muncitor şi invers, dar continuitatea munci le menţine acelaşi rang seriei. Toată lumea trăeşte într’un conform modern şi civilizat Vizitând America în centrele româneşti de-acolo chiar români de-ai noştri au maşini Aceasta desigur nu-i lucru mare, ştiut fiind în urma statisticei făcute că la 5 locuitori corespunde o maşină. Ion Streşea, în Bucureşti vindea gaz, azi şef de echipă într’o întreprindere de exploatarea plumbului in America are o locuinţă destul de confortabilă, cameră de dormit cameră de luat masa, cameră de bac, telefon, electricitate, etc., şi maşină proprie. Trăesc deci civilizat şi traiul aşa cum îl auzi este respectat în toate direcţiile. In trenul de San Francisco erau soldaţi, nu însă în vagoane de marfă sau de transportul animalelor, ci în vagoane cu paturi de dormit Dece? Fiindcă toţi oameni sunt învăţaţi să trăiască bine şi Statul care se serveşte de ei le respectă acest trai pe comptul lui. Este adevărat că între rasa albă şi neagră există o luptă, însă niciodată nu sunt lupte de distrugere a bunului altuial, aşa cum au fost la Oradia Mare, ci luptă, tacită. In faţa legii toţi sunt egali. Albul care a lovit pe negru primeşte aceiaşi pedeapsă ca şi negrii care a lovit pe alb. Faptul religiunei asemenea nu are deosebire pentru Cetăţeanul american. America-i formată mai mult de emigranţi. Prima generaţie ţin legătură cu patria lor, a doua generaţie însă nu. Copii sunt primiţ la şcoli fără acte, înfrăţească şi să trimeată reprezenfără nici o îngrădire. Un copil al men tanţi in parlament atunci când ce nu avea ce face în timpul vizitei ales in America, l-am dat la școală, unde a fost primit fără nici un act, fără a întreba naționalitatea ei numai dacă posedă limba engleză, ca să poată urma o clasă de studii chiar corespunzătoare celei din patria de unde venise. Toate neamurile intră în aceste jurnale de şcoli şi es americani. Sunt fetiire după r^oîu". americanii patrioţi? E suficient pen-" tru aceasta de amintit elanul din marele război. într’un an de zile e’a format o armată de voluntari cea mai puternică din lume. In anul 1918 era lipsă de benzină pe frontul francogeman. Ziarele pariziene face apel pentru economie. Fără nici o obligaţie, fără constrângeri, americani numai în urma acestui apel renunţă din proprie iniţiativă la singura şi cea mai agregată a lor distracţie, plimbarea cu maşina Duminica şi sărbătorile. Străzile Parisului şi ale marilor oraşe americane erau pustii în aceste zile. Acesta-i desigur un sentiment de patriotism ce nu cred să existe în alte ţări America care n’a cunoscut armata, — patriotismul La noi ar trebui la fel. Copii tuturor minorităţilor să fie primiţi în şcoli unde împreună cu românii să petreacă aceleaşi clipe de bucurii, aceleaşi clipe de dureri, iar eşiţi de aci să continuie mai departe aceleaşi simţăminte formate în şcoli, munca pentru ridicarea Statului Izolaţi fiind, vor lupta totdeauna izolat. Numai aceasta-i forţa poporului american. O egalitate absolută pentru toată lumea, respect pentru cetăţean. Un om liber în limitele Statului liber. Partidul nostru are cam acelaşi program. Toţi să fie respectaţi, toţi să fie egali. Evident nu se poate concepe egalitate între un savant şi un meseriaşi, îi este respectată ştiinţa savantului şi stimat ca atare. Egalitate însă ca om trebui să existe. Cum nu pot da palme unui savant, aşa nu pot pălmui un ţigan. Libertate In limitele legii existente. Libertate de a vota cu respectul voinţei cetăţeanului Libertate de a munci. Mai dorim înfrăţirea de rasse. Interesul să fie, că, fiecare, convins că-i cetăţean al ţări româneşti şi că muncind, ţara şi ei progreasză. Aceste idealuri îndeplinite vom avea o ţară puternică şi fără teamă de duşmani, devenind intonesivi. RĂSPUNSUL D-LUI O. MELIC de război Intr’unul din numerile trecute ale ziarului nostru am arătat în mod provizoriu, prin bunăvoinţa d-lui preşedinte, al Ifioc. maiorul I. Dimitriu activitatea filialei Roman „Invalizii de Războiu”. Acum viu cu date precise asupra gestiune! pe 1927. In aceasta dare de seamă voii arăta ce s’a putut face în 1927 şi ceea ce s’a făcut, uneori chiar peste puterile filiale. Astfel a venit în ajutorul invalizilor prin ajutoare băneşti, avându-se în vedere cazurile de infirmitate mai grea. De asemenea s’au ţinut seamă de greutăţile familiare aproape fiecărui invalid în parte şi cu toate acestea aproape toţi sunt demni de un sprijin mai însemnat dela Patrie, întrucât e constatat cu .perssdă, ce primesc e de parte de a 8e putea întreţine. Potrivit celor arătata mfti 8US au fost ajutaţi 225 inverţisti, cărora li s’au dat suma de lei 70.501. V I-■ !*: ■' : :: i ; DREPTURILE INVALIZILOR ' Veşnic cfcereaşi sloiciune a.: : : ! . De 10 ani sunt necontenit ţinuţi cu făgăduiala că în curând soarta invalizilor va fi schimbată spre mai bine. Abia anul acesta s’a făcut ceva, dar necomprplect. Ţări ca Franţa, Belgia, Italia etc, au înţeles dela început recompensa ce trebuie dată, eroilor, lor. Astfel le-au fost recunoscut dreptul la pensiuni repartizate în mod echitabil şi uniform potrivit gradului de invaliditate, pensiani prin cari au fost scoşi din existanţa socială, arătându-li-se prin aceasta nu numai datoria Patriei, către fii săi şi recunoştinţa ei întreaga, câtre acei ce au sângerat pentru ea. La noi, Păţita) a avut aceiaşi dragoste pentru:: fii şi cei mai buni, cari au dat tot ce dânşii au avut mai scump ,lai sunt însă încredinţaţi, invalizii noştri că numai datoria vitregiei împrejurărilor nu i-a permis a satisface aproape toate nevoile lor în aceşti 10 ani de grele suferinţă. Deşi azi mai sunt încă cu pensii mici, dar mai bune faţă de cele de odinioară, totuşi nu speră că situau ‘ ...... .. ’'';ţia lor materială va fi îndulcită cât de curând. Pentru consolidarea şi îmbunătăţirea stării lor ar fi de dorit ca oficiul Naţional I. O. V. să fie un Sub-secretariat de Stat cu buget şi conducere aparte pe lângă Ministerul de Războiu,“condus de unul dintre distinşii foşti combatanţi invalid de război, cu un comitet central din delegaţii aleşi de invalizi şi celelalte categorii, în congrese anuale pe termen limitat. Ar fi de dorit apoi ca acest sub-secretariat să lucreze independent prin descentralizare judeţeană, cu comitete reduse şi alese după aceleaşi norme, care să se ocupe numai de chestiunile invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. Totodată fondurile acordate da Stat, judeţ şi contură ar trebui să se verse oficiilor recunoscute de centrala I. O. V-ului, cari sa aibe datoria de a distribui categoriilor după nevoile ce vor simţi. O chestiune de importanţă foarte mare e ca personalul să fie redus şi recrutat numai din victimele războiului, cari să aibe a controla cât mai des la domiciliu pe cei ce solicită asistenţa socială. De asemeanea ar trebui să se facă contopirea societăţilor existente într’una singură, să se facă’ clasarea invalizilor după actele lor medicale să se înfiinţeze comitetele de asistenţă invalizilor din comune în pari să intre şi Pretorul, învăţătorul primarul etc., ajutându-i şi, aducându-i de pildă in, faţa,, generaţiilor , de mâine, la zilele mari ale neamului. O altă chestiune la ordinea zilei ce ar trebui rezolvată şi anume: acordarea de 50% reducere pe C. F. R. mutilaţilor şi orbilor din război înfiinţarea cât mai numeroase sa naturii climaterice gratuite pentru ei Ar trebui să se aplice şi legile de protecţiunea victimelor, cu stricteţe. Să fie scutiţi de impozite. Să li se acorde lemne de foc şi de construcţie din pădurile Statului cu 75% reducere sub preţul tarifar. Se speră că anul acesta să se poată aduce viile mulţumiri din partea invalizilor, acelora ce Ie vor acorda toată solicitudinea Intru Im şP făgădueli i . De la Cercul de studii comerciale Experienţa stabilizării monetare după război Conferinţa d-lui prof. Răducanu Luni 0e Februarie, a avut loc la Camera de comerţ, conferinţa d-lui prof. Ion Răducanu, ultima din ciclul asupra „stabilizării", tratând despre „experienţa stabilizării mo-Dala început conferenţiarul ţine să precizeze că nu ar va ocupa de loc de multiplele proecte asupra stabilizării, ci numai despre realizările din diversele ţări. Piaţa Londrei ecea care indică, în Europa, situaţia monetară. Acolo sunt 3 categorii de devize. Valuta care stă atât acolo, cât şi la New-York, cea mai rău este cea românească; valuta noastră a suferit o scădere de 3038 la sută. Stabilizarea monetară într-o ţară stimulează nivelarea costului vieţii. Toate ţările, în care stabilizarea monetară e fapt împlinit, au numeric indice ale preţurilor foarte apropiate, dovedind astfel o intimă conexiune între costul pieţii şi existenţa etalonului aur, din cauza liberii circulaţiuni a capitalurilor între aceste ţări. Dimpotrivă în ţările cu etalon hârtie, numerile indice sunt mult mai mari şi mai variate, din pricina variaţiunilor monezii. La noi e o foarte mare desarmonie între valorile externe şi cele interne. D. prof. Răducanu spune că stabilizările monetare pot fi alpari şi sub-pari. Avem 3 cazuri de redobândire a valorii antebellice: Statele Unite, Anglia şi ţările europene cari şi-au păstrat în timpul răsboiului neutralitatea: Suedia, Olanda, Elveţia. Toate aceste ţări are un punct comun în înfăptuirile lor, revalorizare prin propriile lor forţe. Băncile de emisiune, prin politica lor, sunt datoare să îndrumeze circulaţia în aşa fel, încât să previe crizele și când apar să caute să le atenueze. . In 1918, în Anglia, un comitet a trasat drumul pentru însănătoșirea lirei sterline, preconizând: 1) încetarea împrumuturilor. 2) Excedente bugetare pentru achitarea datoriei flotante. In 1925 Churchill a realizat etalonul aur. Sunt alte state care au realizat stabilizarea sub pari. In aceste etate deprecierea a fost totală. In acest caz au fost Germania și Rusia. T U Rusia căutând să distrugă capitalul mobiliar a distrus valoarea hârtiei monede. Germania și-a lichidat datoria publică sub forma biletelor emise den banca Reichului 1 dolar — 4,20 R. Mii. Gernania a creeat etalonul aur prin credite externe. • Dela 1920--27 Germania a primit din străinătate 10 miliarde mărci aur, 5 miliarde pentru împrumuturile, publice ale comunelor și 5 |pentru întreprinderile particulare, P Pentru acest import de capital, Germania plăteşte anual 3/4 miliard măre aur. Belgia, pentru stabilizare, a introdus o monetă de cont: belgas(un multiplu de Fr. 5) care nu e o monetă efectivă, ci una de socoteală pentru plăţile externe. Conferenţiarul spune că stabilizarea nu e decât un cadru moral sănătos pentru desvoltarea economică naţională, ea neputând să rezolve prin ea însăşi problema monetară. In Italia, deşi numai in Decembrie 1927, a realizat şi ea stabilizarea (19 lrere aur = 1 dolar). Creditele externe au fost cele ce au ajutat realizarea stabilizării. Austria, Ungaria şi Polonia au realizat stabilizarea cu ajutorul capitalului extern, sub auspiciile Societăţii Naţiunilor. Acum Grecia încearcă acelaş lucru. Stabilizarea monetară nu poate da rezultate cu o economie deficitară şi fără stabilitate politică. Charles Bist, vorbind despre Cehoslovacia, a spus că „stabilizarea monetară nu-i posibilă fără cea politică”. Vorbind despre situaţia monetară de la noi, d. prof Răducanu spune că „buletinul rezervelor federale”, constată între 1922 — 1927 o scădere a leului la New-York cu 13.30%. Aceasta ca valoare a leului, exprimată în aur. In interior leul a scăzut cu 13.30%. Specialiștii spun când că trebue ales drept curs de stabilizare 5.20, când 2.80. D. prof Răducanu preconizează un curs optim, care să se potrivească cu valuta noastră. „ Stabilizarea noastră e mult mai uşoarăi ca în alte ţări, date fiind resursele noastre naturale. . . “ D. prof. Sp. Iacobescu, preşedintele Cercului, relevă importanţa expunerii şi-şi exprimă regretul că nu s-u dat mai devreme atenţiunea cuvenita problemei monetare. a Prietenii istoriei literare Duminica, 26 Februarie d. d-l Olimpiu Stefanovici, doctor din Londra profesor de limba si literatura engleza, a citit comunicarea sa despre : Biolgismul operei lui Shakespeare. Cu orice producţie geniala opera lui Shakespeare are un număr infinit de aspecte. Dar în temeiul acestor nenumărate înfăţişări ale operei poetului stă concepţia biologică a vieţei în genere a traiului omenesc în specie. E un suflu cosmic panteist străbătând opera Maestrului de la un capăt la celalalt „Stuggle for life“-ul cu duşmăniile şi alianţele lui, sunt pedala continuă a vastei simfonii Shakespeariene. Viaţa e o mare vâltoare cu poezia ei verde, cu uciderile ei sângeroase, e o polifonie cu trompete asurzitoare, ce gîrţuesc melodiile timide ale viorilor. Pentru Shakespeare spectacolul încăerări e înainte de toate îngrozitor de interesant. Şi credincios Naturii, poetul zugrăveşte şi zâmbetul trandafiriu al floarei de măceş dar şi lupta de vieaţă şi moarte a rădăcinilor ce sug disperat — între gâtuindu-se şi în încleştarea lor — hrana subterană a vieţii. După d-sa a citit altă comunicare d-l Petre V. Haneş, « Contribuţii»» la studiul lui Samuel Micu, N. Cogălniceanu şi C. Negruzzi. A relevat din opera tranuscrisă „Scurtă cunoştinţă a istoriei Românilor” (păstrată la Blaj) cap. 22 despre scriitorii români şi a arătat ce scriitori români erau cunoscuţi Ardeal ii lui la sfârşitul veacului al XV 11-lea. Despre M. Kogălniceanu a arătat, pe temeiul unor cercetări făcute la Lunéville în Franţa, cât de bine învăţa acolo M. Kogalniceanu, ce profesori a avut, pe ce manuale a învăţat şi premiile luate, precum şi adevăratele motive pentru care a trebuit sa plece din Luneville la Berlin în 1835.. Despre C. Negruzzi a arătat, pe temeiul unor cercetări făcute la Paris, cum vestitul articol despre cântecele populare ale Moldovei, de C. Negruzzi , articol care a deschis la noi seria cercetărilor folkloristice, este inspirat și pe alocuri pla-S iat după un articol din Revue e deux Mondes din 1835 despopulam italian© „Mitică Popescu“ in repetiţie Au început la Teatrul Mic repetiţiile comediei lui Camil Petrescu. Cele bune elemente ale companiei Adişu Fotino, concură pentru succesul desăvârşit al noii lucrări dramatice a cunoscutului scriitor. De altfel „Mititcă Popescu ’ va fi prima piesă, originală care onorează scena Teeatrului Mic, şi se va bucura de o montare cu totul excepţională. In rolul titular, apare d. Mişu Fotino, care va izbuti să ne dea pe admirabilul erou bucureştean aşa cum îl ştim, dar mai ales aşa cum i-a scris Camil Petrescu. In principalul rol feminin apare strălucita comediană Tanzi-Cutava Barozi, iar celelalte roluri sunt încredinţate d-lor I. Sârbu (în reprezentaţie) Channel, Lefter, Iassy.Ţinând seamă de valoarea piesei cunoscută celor cari au ascultat-o la întâi lectură, ţinând semă de distinsele însuşiri de scriitor ale d-lui Carmi Petrescu şi cunoscând atenţia desăvârşită cu care este pregătit spectacolul, este de la sine înţeles,că va constitui o isbfundă a Teatrului Românesc şi o etapă interesantă în cariera vigurosului scriitor. Viitoarea premieră a „Teatrului Mic” e aşteptată cu cel mai viu interes de toate cercurile Capitalei dornice să vază trăind pe scenă un erou atât de popular cum este „Mitică Popescu". Repetiţiile continuă sub , directa conducere a autorului. ■ŞŢAL 1 ictacolele ?;/31 Teatre OPERA ROMANA : Toica. TEATRUL NATIONAL: Mesterul Manole. TEATRUL REGINA MARIA: Zaza, TEATRUL MIC Om în Toc. TS/iTaUL NOSTRU: Mor»* «1 Il-lea. Cinematografe CINEMA ODEON. — Circul, eu Charlie Chaplin, CINEMA CAPITOL. Prici şi bandit, cu Harry Liedke. MUSSIC HALL - CINEMA LIPSCANI. — Heidelberg, nu te pot uita, cu Vertier Fuettner şi Vivian Gibson. CINEMA ATENEUL GOLESCU. Copiii părăsiţi. CINEMA SLECT.—Studenta sportivă, cu Vebe Daniels. CINEMA BOULEVARD PALACE. Farmecul tropicelor , cu Milon Gills.