Dreptatea, martie 1929 (Anul 3, nr. 416-442)

1929-03-23 / nr. 435

Moartea mareşalului Foch r ^ 9 Suveranii tuturor ţărilor aliate condolează guvernul francez. — Oriigin­e generalului Pershing şi ale oamenilor politici Cam? a mus*si mareşalul £*aris, Si (li ador). — Ma­reşalul Foch­ a încetat din viaţă păstrându-şi lucidita­tea tic săvârşită până în ul­timele clipe. Agonia a du­rat cinci minute, mareşalul şi-a dat sufletul, fiind aşe­zat într'un fotoliu. O. PainSevé despre ma­reşal Paris 21 (Radon­ — D-l Paielev«, ministrul de răsboiu a declarat pre noi: «Moartea mareşalului Foch arun­că doliu asupra întregei armate franceze şi asupra tuturor arma­telor aliate. Foeh a fost unul din cei mai iluştri soldaţi şi in istorie va trăi alături de Alexandru Ma­cedon, Cesar şi Napoleon. A fost l­i­boratorul genial, făurarul ale că­rui lovituri succesive, precise, vi­guroase, au spulberat liniile de apă­rare, minuţios construite de inamic Principala sa calitate era voinţa care în acţiune devenea înverşuna­­­tă şi comunica tuturor executan­ţilor un fel de fluid magnetic Cel mai frumos omagiu ce se poate a­­dunce unui francez este admiraţia şi devotamentul acelora pe care i-a cern­udat. Acest omagiu, armatele tuturor ţărilor cari au luptat ală­turi de Franţa l-au adus mareşa­lului Foch pe câmpul de bătaie şi II vor reînoi în jurul ce­şc­ugului. «Petit Parteien» arată că Foch e­­ra un strateg incomparabil, înzes­trat cu o energie de neînvins. In toată înfăţişarea sa, amintea pe Na­poleon. «Petit Journal» scrie că dacă din tot războiul ar fi să rămână un sin­gur nume, care să rezume în acelaş timp eroismul soldaţilor francezi ,î* ştiinţa şi tenacitatea şefilor lor şi geniul Franţei, acel nume ar fi: Foch, «Echo de Paris» scrie că Franţa întreagă şi alături de ea naţiunile tot căror fii Foch i-a condus la vie­­one plâng pe fostul generalissim al armatelor aliate. Omag­ine generalului ■ Pershing , Paris 21 ixuitior­. — Generalul Pershing, actualmente la Paris, a declarat agenţiei «Associated Press»: «Moartea lui Foch ne umple ini­mile de tristeţe- Amintirea-i va fi cinstită nu numai de naţiunea fran­ceză, dar de toate popoarele ale că­ror armate au luptat sub contam­a sa. Ca prieten şi camarad al «lefut-« tului, exprim durere pentru pierde­rea personală ce încerc». Generalul Pershing a adăugat: ■ «Graţie unei largi concepţii, ma­reşalul Foch a ştiut să coordoneze strălucit operaţiunile aliaţilor. Era superb în splendoarea forţei sale morale şi în măreţia spiri­ului sau Însuşirile principale erau liniştea ş încrederea. Măreţia sa devine moştenirea întregii omeniri». Ambasadorul Marei Britanii, pre­zentând condoleanţe văduvei mare­şalului Foch, a declarat: Ţara mea na avut cinstea de a număra pe Pocii între fiii săi. Va fi plâns­ăinsă de poporul britanic ca un erou naţional. Condoleanţele Preşedinte­­­­ui Statelor­ Unite New-York 21 (Rador). — D. Kel­­log a telegrafiat ambasadorului a­­lmerican la Paris să prezinte condo­leanţe guvernului francez şi doam­­nei Foch, în numele preşedintelui Statelor Unite. I. Kellog a declarat ziariştilor că a aflat cu profundă durere de încetarea din viaţă a mareşalului .Foch, al cărui num­e e onorat în A­­merica, unde comandantul forţe­lor aflate în războiu e considerat ca exemplul admirabil al unui ma­re patriot.­­ Lumea politică britanică depilară moartea mareşa­­­­lului Londra 21 (Rador). — La dineu! organizat aseară de Asociaţia presei străine din Londra, primul minis­tru Baldwin, în numel guvernului ti exprimat emoţia profundă cauza­tă la Londra de moartea mareşalu­­lu Foeh. Primul ministru a subli­niat că dispare cu Foeh unul din cei mai mari soldaţi din toate tim­­p­rile, un suflet mare, un creştin adevărat. U. Chamberlain şi-a început d­e­­cursul printr’o emoţionantă evoca­re a memoriei lui Foch. Di seamă personalităţi engleze­au fă­­întrebate de ziarişti, cele mai de­cât declaraţ­i mişcate cu prilejul Bă­rţii mareşalului Foch. Mareşalul Alleuby a declarat că spiritul pătrunzător şi curagios al lui Foch a condus aliaţii la victo­rie. Foch era cel mai mare general al epocei sale şi numele lui va ră­mâne în istorie ca al unuia din cei mai străluciţi soldaţi pe care i-a cu­noscut lumea. Amiralul Beatty a declarat că pierderea e ireparabilă. Foch era cel mai mare om din lume şi a ser­vit nu numai Franţa, dar întreaga lu­me. IX Lloyd George, prez dând o în­trunire, a declarat că află de moar­tea unui mare sold­­. Geniului aces­tuia lumea îi datoreşte că a fost scăpată de ameninţarea militaris­mului german. Ce spune presa franceză Paris 21 (Rador). — Ziarele de di­mineaţă consacră lungi articole me­moriei mareşaului Foch. «Le Mălin», sub titlul «Franţa în doliu» reaminteşte că Foch a câş­tigat în trei rânduri cel mai mare războiu din Istorie. Prima dată a învins în Septembrie 1911, a doua oară in Octombrie, când s’a produs acea chinuitoare retragere spre ma­re, şi in sfârşit la Doullens, la 25 Martie 1918, când a ţinut sfat de războiu cu aliaţii şi când germanii înaintau spre Amiens, învingăto­rul din cel mai mare războiu câşti­gase cea mai înaltă glorie, dar nici lux, nici avere. Aceasta e însă mi­zeria şi tot­odată frumuseţea de­mocraţiei. «.Petit Parisien* arată că Foch e­­ra un strateg incomparabil, înzes­trat cu o energie de neî­nvins. In toată înfăţişarea sa, amintea pe Na­poleon, «Petit Journal» scrie că dacă din tot războită ar fi să rămână un sin -­gur nume, care să rezume în ace-­ laş timp eroismul soldaţilor fran­cezi şi ştiinţa şi tenacitatea şefilor lor şi geniul Franţei, acel nume ar fi: Foch. «Echo de Paris» scrie că Franţa întreagă şi alături de ea naţiunile ai căror fii Foch i-a condus la vic­torie plâng pe f­ostul generalissim al armatelor aliate. Regele Belgiei la căpă­tâiul defunctului Paris 21 (Rador). — Numeroase ziare au apărut încadrate în doliu. Toate ai­ue n mist­­ur­a­u , firel mareşalului Foch, salutându-l ca liberator al civilizaţiei. De dimineaţă, o mulţime numeroa­să staţionează în profundă reculege­re şi la a o.aiintct t li ui va­nit să salute rămăşiţele fostului ma­reşal al Franţei nunţiul papal, pre­şedintele Doumergue, d. Clemen­­ceau, numeroşi generali şi ofiţeri su­periori. Preotul Foch, fratele mareşalului, a sosit azi dimineaţa la Paris, în prada unei vii emoţiuni. Regele Belgiei a anunţat că soseş­te azi după amiază. Presa germană şi moartea lui Foch Paris 21 (Rador). — Din Berlin se anunţă că presa germană în gene­ral exprimă omagii pentru aminti­rea mareşalului Foch­. Chiar ziarele naţionaliste, ca «Deutsche Tageszei­tung» şi Der Tag», îşi manifestă ad­miraţia pentru marele căpitan. Din Roma se telegrafiaza ca zia­rele în unanimitate proslăvesc mă­reaţa glorie a lui Foeh şi îşi expri­mă durerea pentru pierderea ma­relui soldat. «Messagero» scrie că poporul ita­lian participă la doliul Franţei şi îşi aminteşte cu admiraţie, cu res­pect şi cu regret sincer de şeful dis­părut, unul din făuritorii victoriei aliaţilor. Condoleanțele Australiei Londra 21 (Rador). — D. Bruce, primul ministru al Australiei a tri­mis guvernului francez o telegramă de condoleanţe, arătând că Austra­lia deploră cu Franţa pierderea u­­nuia din cei mai mari fii ai franţei. Paris 21 (Rador). — Generalul Por­shing, Ambasadorii acreditaţii pe lângă guvernul francez, şi d-nii J­off­re şi Lyautey, au mers azi di­mineaţă la domiciliul defunctului­­Viarcşai I­acu, pre a prezenta con­doleanţele lor d-nei Foch. Ambasadorii Spaniei, Belgiei, au prezentat d-lui Doumergue, condole­an,e in munitia guverneior nespre­­tive. Bruxel. 21 (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei, preşedintele Ca­merei a exprimat în cuvântarea ce a ţinut, emoţia vie de care a fost cuprinsă toată populaţia, la vestea încetărei din viaţă a mareşalului Foch precum şi admiraţia şi recu­­noştiinţa uniregia­maii, pentru hoch al cărui nume rămâne strâns legat pentru vecie, de­liberarea patriei sale. Declaraţiile generalului Gouraud Paris, 21 (Rador). — Ge­neralul Gouraud a declarat ziariştilor că Franţa şi a- liaţii plâng azi pe şeful ca­re a condus armatele lor la victorie. Alsacia şi Lorena, Polonia, România, Ceho­slovacia pln­g pe marele francez care le-a eliberat. Funeralii naţionale Paris 21 (Rador). — Ziarele ob­servă că funeralii naţionale au fost acordate până acum numai pentru Gambetta. Victor Hugo, Pasteur, Carnot şi Felix Faure. «Le Journal» anunţă că corpul de­functului va fi expus sub A­reni de Triumf. Ceremonia religioasă va fi celebrată la biserica Notre Dame Rămăşiţele pământeşti vor fi depu­­­­se la Domul Invalizilor. înmormântarea are loc Mărfi Paris 21 (Rador). — Funera­liile Mareşalului Foch, au fost fixate pentru Marţi. Mâine dimi­neaţă­, rămăşiţele pământeşti ale lui Foch, vor fi expuse la Arcul de triumf, unde vor rămâne zi şi noapte, până Luni dimineaţă când va fi transportat­ă cavoul Bisericei Notre­ Dame, unde se va oficia ceremonia religioasă, urmând ca Morţi să fie înmor­mântat la Palatul Invalizilor. Detaşamente militare belgiene, italiene, engleze şi cehoslovace, precum şi mareşalul italian Ca­­viglia, Mareşalul englez Pidmor Wilne, Amiralii Wennyss şi Ha­ggard, şi delegaţi ai Parl­aman­tului belgian, vor lua parte la funeralii­ Toate edificiile publice, sunt în­doliate. Familia lui Foch, a cerut ca să nu se trimită nici flori, nici co­roane. Azi după amiază, o escadrilă, a aviaţiei franceze, a executat un sbor pe deasupra casei defunc­tului, descriind un imens cerc, reprezentând coroana depusă de aviaţie, în memoria defunctului. Regele Belgiei, îmbrăcat în­­ mare ţinută, a mers la domiciliul­­ familiei Fochi spre a aduce oma­gii marelui dispărut, şi a prezen­ta familiei, condoleanţe pentru pierderea ilustrului Mareşal fran­cez. După aceasta Regele s’a dus la Eliseu spre a exprima d-lui Doumergue, condoleanţe. Omagiile Angliei Londra, 21. (Rador) — Agenţia «Reuter» anunţă oficial că Prinţul George, va reprezenta pe Suveranul Angliei, la funeraliile Mareşalului Foch. Guvernul englez, a trimis guver­nului francez, un mesagiu prin care exprimă marele regret al Angliei, pentru încetarea din viaţă a Mare­şalului Foch. Mesagiul reaminteşte serviciile de neuitat pe care Foch le-a adius cauze, anaţitor, a aâ­igânit textual «impresionanta sa personali­tate şi caracterul său cavaleresc, englez, memoria lui fiind deplânsă în toate căminele angineze». Acelaş mesagiu a fost trimes şi d-nei Foch, în semn de «condoleanţe. n. I . », per«,mal a în­h­es d­­lui Poincare, un alt mesagiu, prin care menţionează afecţiunea şi pro­funda stimă a naţiiloi engleze, pen­tru marele dispărut. Societatea de difuziune radio­­telefonică, a dat zilele trecute o recepţie în onoarea fermecătoarei „Miss România”, aleasă în urma concursului organizat de revista „Realitatea”. Frumoasa aleasă a sosit la so­cietatea de radio­difuziune, la ora fixată şi după câteva minute de conversaţie a trecut în studio, unde vn fa­ microfonului, stăpânită de o vie emoţie a rostit o scurtă alo­cuţiune pentru amatorii de radio. Din faţa microfonului „Miss Ro­mânia” a trecut în faţa obiectivu­lui fotografic şi mai apoi a vizitat vastele saloane ale societăţii, după care s’a servit o gustare. Cu acest prilej, a vorbit d-l prof. dr. Hurm­uzescu, preşedintele consiliului de administraţie, care, între altele, a urat ca legăturile dintre presă şi Radio să fie cât mai strânse. Onorurile au fost făcute de d. şi d-na H. Blazian, cunoscutul ziarist, care este în acelaş timp şi directorul programelor de radio pentru partea vorbită (conferinţe, teatru, lecturi ,declamaţii). Societatea de radio­difuziune e de curând înfiinţată, totuşi activi­­tatea ei a început să se manifeste şi să fie de folos publicului, cu toate greutăţile inerente oricărui în­ceput. Cei doi directori, d-nii Jora, pen­tru partea muzicală şi d. Blazian pentru partea vorbită, au reuşit în timpul de la August 1928 şi până în prezent să îmbunătăţească emi­siunile prin conţinut, calitate şi va­riaţie. Cu prilejul recepţiei, am avut o­­cazia să vizitez şi studio­urile so­cietăţii şi mărturisesc că şi eu ca şi marele număr de literaţi, artişti şi ziarişti cunoscuţi, am rămas ui­miţi de frumoasa insta­­ţie de radio a societăţii de radiodifuziune. Lipsa de spaţiu ne împiedică să vorbim mai pe larg acum. Ne re­zervăm prilejul de a vorbi altă­dată de frumoasa activitate des­făşurată la susnumita societate. In orice caz nu avem decât cu­vinte de laudă şi încurajare pen­tru d. prof. Hurmuzescu, în ca­litate de preşedinte al cons. de ad­ministraţie şi pentru cei doi di­rectori ai programelor, d-nii: H. Blazian şi Jora. m. m. a RE­P­T­iiiiinm —­miA­T­E­A SS7 Seria 116 cu Seria 121 j r» cu Seria 129­­ motor motor de 74 de 91 H. H. p. p. Sunt cele mai perfecţionate maşini construite de Buick până în prezent. Ele au produs mare senzaţie la apariţia lor în America. Buick-ul afirmă astăzi mai mult ca oricând re­­numele său universal. Liniile sale sobre şi armonioase, luxoasa şi de­săvârşita sa caroserie, cât şi perfecţiunea în toate de­taliile îi dau un aspect splendid care provoacă admira­­ţiunea generală. Buick-ul continuă să prezinte caracteristicile care au contribuit a-i asigura succesul său timp de un sfert de secol. Totuşi Buick-ul 1929 se distinge prin­­tr’un motor mai puternic şi o soliditate mărită pro­porţional. Această mărire a pi­eerei îi dă nu numai viteza şi supleţea, dar îl face­­ mai uşor de condus. Con­sumul de benzină însă a rămas acelaş. Onor, clientela este rugată a vizita stockul de au­tomobile noui pe care le-am primit acum la sediul nos­tru, Bulevardul I. C. Brătianu No. 42 (în clădirea Ga­rajului Ciclop). LISTA DE PRETURI Automobile Buick model 1929 (Master Six) Seria 116. 29-25 Torpedo 5 locuri........... ....................................................................................Lei 360.000 29—27 Sedan, conducere interioară, 5 locuri, 4 uși . 450.000 Seria 121. 29—41 Country Club Sedan, conducere Interioară, 6 locuri, 4 uși.................. „ 550.000 29—44 Roadster Torpedo 2/4 locuri .. .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „­­ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 420.000 Stria 129. 29—49 Torpedo 7 locuri ........... ^ 480.000 on~!° fe^an, conducere Interioară, 7 locuri, 4 uși ..............­­ .............. „ 6­10.000 29—51 Sedan, conducere interioară, Brougham, 5 locuri, 4 uși ..................... 600.000 29—54 CC, Coupé transformabil (Cabriolet) 2/4 locuri 525.000 29—55 Torpedo Sport, 5 locuri .. ..­­ .. .................................... „ 495.000 Automobile Buick model 1928 Seria 115. 28—25 Torpedo Sport, 5 locuri .. „ 320.000 Seria 128. ^ Speedster 4 locuri .. ‰• »‰•›*.».•.‡«...»‡«•«••»›•«•«»«•«•««*‡«.« .. .. «« ‡ 420.000 28—49 Torpedo 6 locuri „n 420.000 28—55 Torpedo Sport, 5 locuri ................................................................................... „ 420.000 Aceste prețuri se î­n­ț­e­l­e­g inclusiv toate taxele Automobilele Buick sunt echipate in felul următor: Modele inchise: 27, 41, 50, 51 cu roţi disc şi 5 cauciucuri montate. Moaeie deschise, 44, 55, 54 CC, roţi metalice şi 6 cauc­ucuri montate, cu Moaeie deschise, 25, 49 cu 4 roţi de lemn, 5 genţi amovibile şi 5 cauciucuri montate, la Toate modelele noastre sunt echipate cu bare apărătoare în față­­1 în spate ROMANIA MOTORS s. a REPREZENTANTA AUTOMOBILELOR BUICK _ BUCUREȘTI, BULEVARDUL I. C. BRĂTIANU No. 42 INFORMAŢIUNI Alegerile comunale în comunele sub­ urbane Griviţa, Militari şi Re­gele Mihai au fost amânate până Duminecă 23 iunie a. c. Comisia asigurărilor Casei Cen­trale, în şedinţa de la 20 Martie, a examinat 12 cereri pentru pen­sii de invaliditate, admiţând 3­­ şi 5 cereri pentru pensii de bătrâ­neţe, fiind numai una admisă — realul respingă adu­ se, neîndepli­­nind condiţiile de cotizare. Deasemenea s-au prelungit două pensii plătite din fondurile spe­ciale ale Casei Centrale — vechile fonduri ale Corporaţiilor din­ care se plăteau fiind epuizate. Miercuri 27 Martie se joaca la Teatrul Naţional, pentru a două­zeci şi cin­cea oară, «Papagalii», marele succes al stagiunei, cu creatorii rolurilor. Reţinerea bi­letelor a început. De la Magda Demetrescu aleasă Miss România a fă­cut studii de graţie, suple­­ţă şi atitudine la şcoala ma­estrei Leria-Niky Citcu din Bucureşti str. Victor Ema­nuel IO. — Telefon ifoo. 216-OS. Ministerul de finanţe a luat dis­poziţia ca veteranii rasboiului din 1877, să fie sentiţi — îu începere de la 1 Ianuarie 1929 — de plata impo­zitului pe pensii şi global. O circulară în acest sens va fi trimisa azi administraţilor finan­ciare. Căile ferate române, de comun acord cu cele polone, au stabilit un nou formular pentru decon­tul transporturilor de mărfuri. înfiinţarea comitete­lor edilitare cetăţe­neşti din sectorul 111 albastru Comisiunea interimară a sec­torului 111 albastru, în ultima şedinţă ,a hotărât înfiinţarea u­­nor comitete de cetăţeni care să dea concursul primăriei în che­stiunile privitoare la lucrările e­­dilitare,­ salubritatea sectorului, învăţământ, etc. D- CHIRIŢA VASILESCU preşed. com. interimare a secto­rului însoţit de d. Al. Niculescu- Duvaz, a patronat constituirea comitetelor cetăţeneşti din car­tierele: Iacobescu, Hagi Dima, Echinox, col. Georgescu, Fitofte­­ia, Gheorghiu şi Nicolae Angh­el. Fiecare din aceste­­ comitete e compus din 5 cetăţeni­ Scopul acestor comitete este de a reprezenta interesele de or­din edilitar ale cartierelor ară­tate, intervenind la nevoe pe lângă la autoritatea competintă pen­tru satisfacerea trebuinţelor ca: apă, lumină, pavaje, etc. O parte din comitetele cetăţe­neşti şi au şi început activitatea unele din ele colectând bani cari să ajute primăria să înceapă cât mai curând lucrările de cari stră­ini au absolută şi imediată ne­voie. Primăria sectorului III alba­stru a luat dispoziţiuni să nu te mai dea curs nici unei lucrări e­­dilitare, până ce comitetele cetă­ţeneşti nu vor fi consultate. Oda organizaţii Membrii organizaţiei circ. 23, sunt rugaţi a lua parte la Consfătuirea care va avea loc Duminică 24 Mar­tie c. grele 19 dimineaţa, în localul Casei de Stat «Dudeşti», Calea Du­­deşti No. 11. La ordinea xVeri ori es­ti ani foarte importante.

Next