Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)
1929-10-09 / nr. 600
2 Obzarisaf! narco fjobrfcmt VIZITATI MAGAZINELE MELE 01 DETALIU STR.LIPSCANI 75 CAL CRIVITEI ISO ÎNTOTDEAUNA Asortat teu CDEPEdeGHINE CREPE PAPION GEORGETTE CREPE SATIN RTC. .. •RTC IN TOATE- I CULORILE STR SUTER 19 BUCURESTI Pentru sezonul de toamnă puteți cumpăra: Mătăsuri pure naturale, culori moderne Flanele de Lână Flanele de Bumbac Ciorapi simpli si cu desen delei magazinele Dr. CERKEZ din Str. Lipscani 75 si Cal. Grivitei 130 cu PRETURI EXTREM DE REDUSE. Se semnaza imediat total sau in parte patru saloane elegante având cal carifer, apă rece si caldă, etc. pentru birouri sau orice întreprindere, vedere spre Palatul Regal, Stat. Imperială 2, sub hotelul Imperial. EFORIA SPITALELOR CIVILE Bucureşti , Direcţia Pădurilor şi Regii. Publicaţiune In ziua de 22 Octombrie 1929, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu oferte închise băligarul păios ce se află la ferma Pantelimon judeţul Ilfov. Licitaţia va începe dela 20.000 (două zeci mii) lei. No. 25448, 5 Oct. 1929 DIRECŢIUNEA CASSEI MUNCII C. F. R. Publicatiune Se aduce la cunoştinţa amatorilor că până în ziua de 22 Octombrie a. C. ora 10 să prezinte Direcţiunei Cassei Muncii C. F. R. str. Barbu Catargiu No. 18 oferte pentru dărâmarea vilei «Beatrice» din cartierul C. F. R. Şoseaua Viilor, precum şi pentru cumpărarea materialelor rezultate din dărâmarea acestei vile. Orice informaţiuni se pot lua la adresa de mai sus între orele 11—13. Ad. No. 29.281/1929 Mc. DIRECŢIUNEA CASSEI MUNCII C. F. R. Publicaţiune Luni 21 Octombrie a. c. ora 10 La Direcţiunea Cassei Muncii C. F. R. Str. Barbu Catargiu No. 18, se va ţine licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor materiale: 95.382 bucăţi ţiglă solzi; 21.000 bucăţi ţiglă Marsilia; 1.355 bucăţi coame; 450 bucăţi coame mari. Orice informaţiuni se pot lua la adresa de mai sus, între orele 11—13. Ad. No. 17.756/1929 Mc. Comemorarea bătăliei de la Predeal in ziua de 23 octombrie, se împlinesc patrusprezece ani de la sângeroasa bătălie de la Predeal. Până astăzi nici un semn nu materializează amintirea sfântă a acestui foc şi zile de jertfă. O iniţiativă particulară şi-a propus ridicarea unui monument comemorativ pe linia unde era mai înainte o aripă a gărei, distrusă de bombardament şi în care aripă trupele româneşti au rezistat până la complecta prăbuşire a zidurilor. Ministerul instrucţiunii socotind că şcoala are cea dintâi datoria de a prăznui astfel de zile, a trimis o adresă circulară, tuturor direcţiunilor şcoalelor secundare, prin care le roagă să comemoreze anul acesta aniversarea bătăliei de la Predeal. In acelaş timp ministerul instrucţiunii trimite şi indicaţiuni de felul cum se va organiza sărbătorirea aniversărei, cum şi colectarea unui fond pentru sprijinirea iniţiativei particulare pentru ridicarea monumentului eroilor de la Predeal. HBH Minunile Gândului de O. S. MARDEN «Cartea aceasta este de un mare sprijin moral tineretului» a spus vestitul educator englez Lord Northcliffe. Ea nu trebue să lipsească din biblioteca nici unui tânăr acum la Începutul unui nou an de muncă și trebue pornită cu încredere. Două milioane de exemplare în englezește, justifică faima acestei broșuri. Un volum de 123 pag. li 10. Cam calomniază liberam Primim din partea d-lui Krakalia următoarea scrisoare: Domnule director,Vă rog să binevoiţi a publica următoarul răspuns la acuzaţiunile aduse mie prin ziarele «Viitorul», «Universul» şi «Curentul». In numărul din 29 Septembrie a. c. al ziarului liberal din Cernăuţi «Glasul Bucovinei» a fost publicat un articol fără semnătură în care sub titlul «Căpătuiala lui Krakalia» au fost aduse ştiri fanteziste şi cu cu totul inexacte. Aceste ştiri au fost repetate de ziarele liberale din Bucureşti «Viitorul» şi «Universul» şi de ziarul «Curentul». Mi s’a adus acuzaţiunea că eu aşi fi fost reabilitat şi restabilit în toate drepturile ca învăţător, după ce aş fi fost scos din învăţământ încă de către autorităţile şcolare austriace şi că aş fi fost scos sub toate guvernele româneşti de până acuma şi că aş fi fost reintegrat acum în învăţământul public, numit director şcolar şi că mi s’ar fi lichidat retribuţiunile pe timpul trecut, indicându-se şi fantastica sumă de peste 800 mii lei. Nu răspund la afirmaţiile celor de la «Glasul Bucovinei» despre «trădare», «subminare» renegatul etc., cunoscând foarte bine armele de luptă ale liberalilor. Constat numai că înainte de alegerile generale din anul 1927, cei din partidul liberal aveau altă părere despre mine şi d. Duca singur mi-a trimis o telegramă în care îmi asigura alegerea în parlament, dacă voiu părăsi partidul meu şi dacă voi candida pe lista blocului minoritar. Se înţelege că am refuzat aceste oferte. In ce priveşte afirmaţiunile «Glasului Bucovinei» declar că ele sunt de la început până la fine fantezii ale unei minţi bolnăvicioase. Este o calomnia ordinară că am fost scos din învăţământ de către autorităţile şcolare austriace şi că am rămas scos sub toate guvernele româneşti de până acuma. Adevărul este că niciodată n’am fost scos din învăţământ şi că am fost până în 24 Februarie 1923 învăţător în Lenţeşti de sus, când am primit următoarea scrisoare: Komilnia — Ministerul Instrucţiunii Publice — Directoratul General din Cernăuţi. No. 1814 din 1923. Cuprinsul: — Cernăuţi 24 Februarie 1923. D-lul Constantin Krakalia învăţător Lenţeşti de sus. In baza paragr. 1 al legii din 9/6 1929 F. L. T. No. 39, sunteţi pus în retragere din oficiu, cu ziua avizării plăţilor de pensiune din partea cassei pensiilor, deoarece în baza cercetărilor oficiale făcute de Inspectorul general pentru salubritatea publică de aici sunteţi cu totul şi continuu incapabil pentru serviciul şcolar. Despre aceasta sunteţi incunoştiinţa cu adaosul că anii de serviciu calculabili şi mărimea pensiunii cuvenite se vor stabili de directoratul general al finanţelor din Cernăuţi, respectiv de cassa pensiilor din Bucureşti. Până atunci sunteţi considerat concediat din oficiu din cauză de boală şi anume cu începutul anului şcolar curent, deci pe ziua de 1 Septembrie 1922. In consecinţă vi se vor ordonanţa dela data asta plăţile de activitate cu reţinerile legale împotriva acestei hotărâri aveţi deplină libertate ca în interval de 60 zile dela data următoarei zile de primire să declaraţi apel prin directoratul general pentru Instrucţiunea publică în Cernăuţi către ministerul pentru instrucţiunea publică din Bucureşti. Directoratul general: Al. Procopovici m. p. Până la 1 Februarie 1925 am primit salariul meu cu reţinerile legale când mi s’a oprit plata fără nici o cauză. In anul 1929 am făcut o cerere către ministerul instrucţiunii publice pentru plata salariului reţinut fără drept în suma totală de 126.000 lei şi am primit la 15 Mai 1929 următorul răspuns de la d. director general Ghiţescu: România — Ministerul Instrucţiunii — Direcţiunea generală a contabilităţii — seria C. Biuroul No- 59784 din 1929, Bucureşti în 15 Mai 1929 D-nule, la cererea dv de a vi se achita salariul pretins dela data punerii in retragere până la regularea drepturilor la pensie, vă răspundem că ministerul ţinând seama de avizul Onor, consiliul de avocaţi, care constată că această cerere nu este întemeiată nu v-o poate satisface. Astfel neîndeplinind obligaţia legală de a depune actele, spre a vă reclama pensia, aţi intrat în totul în prevederile art. 71 din noua lege a pensiilor şi deci nu mai puteţi reclama nici-o pensie pentru trecut. Director general: indiscifrabil; şeful serviciului indiscifrabil. D-lui Constantin Krakalia Cernăuţi. Dovadă că afirmaţiunile «Glasului Bucovinei» sunt ca totdeauna calomnii şi minciuni ordinare. N’aş fi răspuns la aceste calomnii ale liberalilor cum n’am răspuns până acuma şi nu voiu răspunde nici când, însă acuzaţiunile şi calomniile sunt de aşa natură încât acele persoane, cari nu cunosc încă îndeajuns armele de luptă ale liberalilor, cari constau din calomnii şi neadevăruri sfruntate, ar putea crede în afirmațiunile lor. Cred că acest răspuns este îndeajuns pentru oamenii cinstiţi. Mulțumind, etc. CONSTANTIN KRAKALIA deputat al județului Cernăuți. Reducere de 50 la suta pe c. f. r. pentru elevi Pentru excursiile şi coloniile şcolare, se acordă o reducere de 50 la sută din taxele tarifare. De această reducere vor beneficia numai grupurile de cel puţin 5 (cinci) studenţi, elevi sau cercetaşi români sau streini. Pentru fiecare grup de 5 (cinci) studenţi, elevi sau cercetaşi, se va admite câte un conducător care va beneficia de aceiaşi reducere. Această reducere se va acorda pe baza certificatelor cu reducere pentru excursii emise de Direcţia Exploatării, Serviciul M. G, care se va elibera în urma recomandării ministerului respectiv. aa Chilljmiiiikr. - —OOA? .v Dela Cercul de studii al partidului naţional-ţărănesc Vineri, 4 Octombrie ora 7 seara, s’au început şedinţele cercului de studii al partidului naţional-ţărănesc, secţia Învăţământului pe anul 1929/30 După ce d. Stănescu, vicepreşedinte deschide şedinţa, vorbeşte d. V. Semeţ, care arată mai întâiu felul cum a luat finţă cercul şi progresul ce l-a făcut, atât prin Înmulţirea membrilor săi cât şi mai ales prin conferinţele şi discuţiunile ce au avut loc în şedinţele de anul trecut, referitoare la toate laturile didacticeAu fost puse în lumină multe chestiuni neglijate până acum şi s’au tras concluzii menite să aducă Îndreptări reale învăţământului. In altă ordine de idei, d-sa reaminteşte că conducerea municipiului în dorinţa de a începe o acţiune culturală în proporţii mari, s’a adresat încă din iunie cercului de studii cerând a-i da concursul. Acum urmând ca această acţiune să intre în fapt, se face apel ca fiecare membru al cercului să contribue cum poate la acest act de propagandă culturală. După ce membrii cercului consimt a da concursul cerut, se hotărăşte ca să fie rugat de primar al municipiului ca să apeleze la elemente de acţiune din sânul cercului ori de câte ori va fi nevoie. DI- Bucovineană vorbeşte în chestiuni ce privesc administrarea şi reorganizarea cercului. ------DOXXOO----- «DREPTATEA». Progresele tehnice moderne din toate domeniile sdruncină sistemul nervos al generaţiilor de az. Una din consecinţele acestei încordări nervoase sunt durerile de cap atât de frecvente amiotoizii le ameliorează în timp scurt. Cereţi ambalajul original cu eticheta roşie şi cu marea înfrumuseţarea şi varonficarea terenurilor C. F. R. O FRUMOASA INIŢIATIVA A DIRECŢIUNII GENERALE C.F.R. Direcţiunea Generală C. F. R. a luat lăudabila măsură de a se curăţa, înfrumuseţa şi valorifica terenurile căilor ferate, atât cele de pe linie, cât şi cele de prin staţii, depouri, ateliere, secţii şi cantoane. De pe aceste terenuri, începând chiar din toamna aceasta, se vor scoate, cu urdăcini cu tot, toţi mărăcinii şi se vor arde toate bălăriile, pentru a putea fi plantaţi pomi roditori şi a se face semănături de zarzavaturi şi flori. Chiar din primăvara anului 1930, se va face prima încercare a valorificării şi înfrumuseţării terenurilor, pe o secţie impărţindu-se locurilor de pe linie, stafii şi depouri personalului care va da garanţii suficiente că va cultiva pământul. Se va da personalului poeţi, arbori, pomi roditori şi seminţe-Direcţia Generală C. F. R. ţine ca terenurile sale, în special cantoanele, să ajungă pilde de gospodărie rurală. Celor de prin staţii, cari vor face cele mai frumoase grădini şi celor cu cele mai frumoase gospodării de pe la cantoane, li se vor acorda premii constând în stupi de albine a G. MILL. ACHITAREA UNOR COMUNIŞTI Secţia a 3-a a Tribunalului în complectul d-lor Costinescu şi Chivulescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror Petrescu, a judecat cri procesul comuniştilor Martin Encel şi Sabina Levensoho, acuzat de a fi colpotat ziarul comunist «Steagul roşu». Apărarea a fost susţinută de d. avocat Pătraşcu. Tribunalul după o deliberare de o oră a achitat pe acuzaţi. PROCESUL PAŞAPORTULUI LUI BARBU IONESCU In faţa secţiei a 2-a a tribunalului au continuat dri dimineaţa dezbaterile procesului paşaportului lui Barbu Ionescu D-nii avocaţi Slăvescu şi Chihaia, din partea apărării au cercetat şi criticat ordonanţa de trimitere în judecată, după care arată buna credinţă a d-lui Staicu, şi au cerut achitarea acuzaţilor. Dezbaterile vor continua azi. ——posxxoo—— Deschideri de halte începând dela 15 Octombrie a. c. halta Calea Mare de pe linia Oradea Mare-Sâmbășag-Rogoz, halta Cionchești de pe linia Satu Mare- Grădina Romei-Ardud se deschid ca halte comerciale independente. Halta comercială liba de pe linia Satu Mare-Baia Mare se transformă în staţie, iar staţia Berveni de pe linia Careii Mari-Berveni se transformă în haltă comercială. Deasemenea haltele Ludoveni, Sim şi Hideaga de pe linia Ghilvaci-Şomcuta Mare şi haltele Tăuţii de Sus de pe linia Baia Mare-Baia Sprie şi Săldăbagiu de pe Săuceni- Sărmăşag se vor desființa. Nu se fac reduceri în personalul auxiliar universitar Ministerul instrucţiuni ne trimite următorul: COMUNICAT Ministerul instrucţiunii nu a luat nici o măsură pentru reducerea cu 25o/o a personalului institutelor, laboratoriilor, clinicilor, etc. aşa încât ştirea în forma apărută în unele ziare nu corespunde realităţii. E adevărat însă că ministerul de finanţe a cerut, printr-o adresă circulară, tuturor departamentelor să comprime cheltuelile actuale, reducându-se, dacă e posibil, quantumul lor cu o pătrime. Aceasta adresă circulară primită de ministerul instrucţiunii a fost comunicată tuturor organelor dependente de acest minister, deci şi institutelor universitare, rămânând ca dezideratul ministerului de finanţe să fie realizat în limitele posibilităţii, fără ca prin aceasta să se stânjenească întru nimic învățământul universitar. ! | Drepturile de pensie ale funcţionarilor c. f. r. Direcţiunea generală C. F. R. a trimis ieri o circulară prin care atrage atenţia ca să se urgenteze regularea drepturilor la pensie ale funcţionarilor şi agenţilor c.f.r. Intre încetarea serviciului, (deci şi a salariului) şi până la regularea drepturilor la pensie, trecând adesea un mare interval de timp, funcţionarii scoşi la pensie se văd lipsiţi de mijloacele materiale. Circulara atrage atenţia ca asemenea stare de lucruri trebue să înceteze, pensia trebuind să succedeze în termen de o lună ultimei lefi. Şefii de unităţi vor rămâne în viitor responsabili de întârzieri şi contra vinovaţilor se vor lua sancţiuni severe. ------ooxxxoo------ Cursuri de lîzare în spcciaigienă La 1 Noembrie a. c., se vor începe cursurile de specializare în igienă şi sănătate publică in institutele din Bucureşti şi Cluj şi cursurile de specializare în igienă şcolară la institutul din Iaşi. Durata cursurilor este de un an la Bucureşti şi Cluj şi de 4 luni la Iaşi. Se pot înscrie la aceste cursuri numai medici cu cel puţin trei ani practică în funcţiuni publice. Ministerul Sănătăţii acordă concediu cu salar tuturor medicilor oficiali cari se înscriu la cursuri. Taxa deinseflere este de 6000 lei, plătibilă înainte, iar taxa de examen de 1000 lei Diplomele eliberate de institutele de specializare acordă dreptul de a concura pentru posturi de medici şcolari conform legii învăţământului secundar precum şi orice post de igienist pentru care legile şi regulamentele sanitare vor prescrie specialitatea în Igienă. Diploma de medic şcolar califică numai pentru specialitate de igienă şcolară. înscrierile se fac la institutele respective intre 10 și 20 Octombrie a. c -------ooxxxoo------- Prețul oficial al cerealelor la Brăila LUNI 7 OCTOMBRIE 1929 Grâu bun curat (80 kg. la hl-) 690 Iei suta de kgl. Grâu mijlociu (77 kg. la hl.) cu până la 5% corpuri străine 620 lei. Grâu (75 kg. la hl) cu până la 5% corpuri străine 550 lei. Secară 440 lei. Orz (64 kg. la hl.) cu până la 5% corpuri străine 415 lei. Ovăz (42 kg. la hl.) 315 lei. Porumb nou 415 lei. Fasole comună de Moldova lei. Meiu 300 lei. Linte de mâncare 1310 Iei. Mazăre furaj 500 lei. Răpită sălbatică curată 500 lei. 1410 ——GOXXXOOConversaţiile dintre d-nii Hoover şi MacDonald încep azi Washington 7 (Rador). — Conversaţiunile oficiale între d-nii Hoover şi MacDonald vor începe astăzi. Presa americană critică sever discursul ţinut de d-l Snowden la congresul partidului laburist, relativ la specula de bursă din Statele Unite. Orar accident de automobil In Capitala «——COSXXOO—— Şapte răniţi. Şoferul Pintea Ion din Moreni, venind ori în Capitală, a luat câţiva pasageri de ocazie şi pe cândmerge spre Cotroceni a suferit un grav accident. La podul «Regele Ferdinand» din splaiul gărei centrale, şoferul a făcut un viraj brusc, şi automobilul a lovit un felinar pe care l’a rupt, apoi s’a isbit de un pomiurbându-se De sub sfărămături au fost scoşi grav răniţi şoferul, servitoarea Florea Gheorghe din strada Apolodor No. 22, munucitorii Ion Gârlea şi V. Comşa cari au fost transportaţi la spital. Alţi trei pasageri mai uşor răniţi au fost pansaţi şi lăsaţi la domiciliu! *■ ooxxoo—— ----ooxxxoo Congresul de la Dresda şi Krems La Dresda şi la Krems, aproape de Viena, s-au ţinut de curând două congrese pentru ajutorarea studenţilor universitari. Dresda a fost aleasă ca loc de întâlnire a primei manifestări de acest fel, întrucât acest oraş este sediul acelei cunoscute «International Institute for Student Self- Help and Cooperative Organisations», întemeiată în anul 1927 sub auspiciile societăţii Ajutorul Universitar. Institutul se ocupă cu desvoltarea cooperativă universitară în toate părţile lumii, în vederea ameliorării condiţiunilor materiale ale studenţimii. Totodată el caută să răspândească concepţia studentului lucrător permiţând lucrătorilor să beneficieze de o educaţie universitară. Principalele chestiuni discutate la Dresda au fost înfiinţarea cooperativelor universitare, casele de studenţi, ajutorul financiar, studentul-lucrător, şomajul muncitorilor intelectuali, asistenţa financiară a operelor lui «Self- Help» în favoarea studenţilor. Dintre aceste chestiuni, problema studentului-lucrător, şomajul intelectualilor şi mijloacele de a-l remedia au fost îndelung discutate. In cursul discuţiunilor asupra chestiunii ultime, s’au făcut multe aluzii la ancheta biuroului internaţional al muncii aasupra situaţiei muncitorilor intelectuali fără întrebuinţare. Conferinţa a votat o rezoluţie prin care mulţumeşte biuroului internaţional al muncii pentru iniţiativa sa în această direcţie, invitând în acelaş timp delegaţii prezenţi să depună sforţări pentru realizarea ei. Conferinţa anuală de la Krems a fixat programul de activitate al Ajutorului universitar pe anul 1930. Aici, pe ordinea de zi a figurat printre altele şi importanta problemă a exercitării de către studenţi a unei meserii plătite. Unii delegaţi au propus să se ţină, cât de curând, o conferinţă specială, la care să asiste studenţi şi lucrători, cu scopul de a găsi prilejul să pună în contact studenţimea cu lucrătorii şi funcţionarii şi de a-i familiariza laolaltă cu problema condiţiunilor de muncă. Această din urmă conferinţă a decis să ajute material pe studenţi şi să răspândească mişcarea Institutului internaţional «Self- Help» în ţările unde studenţimea posedă resurse mediocre de întreţinere. Desbaterile de la Dresda şi Krems sunt de o mare importanţă şi ele privesc şi pe studenţii noştri cari nu sunt încă familiarizaţi cu problemele vitale sociale şi nu au avut încă prilejul sa se familiarizeze cu concepţia studentului-lucrător, concepţie care în ţările germane şi anglo-saxone este un fapt îndeplinit de multa vreme. M. M. 1 CÂRTI NOUA F. Aderca: Mic tratat de estetică -----ooxxxoo--- D. Aderca cercetează în acest tratat, mult discutata problemă a excluderii ce ar exista în raportul sferelor: moral, estetic şi etnic. Discuţia aceasta la noi s’a mai desbătut odată între Gherea şi Maiorescu, — cu desăvârşita biruinţă a acestuia din urmă. Dar Maiorescu, admiţând perfecta diferenţiere a calităţilor dintre cele trei noţiuni, nu ajungea în concluzie la escluderea lor în creaţiunea artistică şi în nici un caz la unirea necesară între artă şi moral. Tocmai în îmbinarea, în contopirea celor trei sfere: estetic, etnic şi etic, avea să stea darul poetului, prozatorului, sau al artistului în genere, dându-le suport, relief şi energie reciprocă, întocmai cum naşte rezultanta vieţii din funcţiunea organelor deosebite şi totuşi interdependente, în creaţiunile Naturii. In această concepţie maioresciană, artistul preiază deci întocmai ca Natura, când ea ne dă, nu tipuri avortate, ci tipuri vii, cu energia scăpărătoare, născută din prisosul şi biruinţa sănătăţii asupra elementelor de descompunere. Un elev al lui Maiorescu, mai mult poet liric şi critic, plasticiza astfel ideia maestrului în raportul celor trei sfere deosebite şi totuşi prezente în fenomenul creaţiunii estetice: «Fireşte că oxigenul, azotul şi plămânul sunt trei lucruri absolut deosebite. Dar contopite în fenomenul respiraţiunii (inspiraţiune şi expiraţiune) ele dau naştere actului celui mai necesar vieţii: arderea, căreia îi datorăm toată iluminarea cosmosului în oglindirea cunoştinţei. Suspendă această funcţiune, şi toată viaţa se întunecă şi moare. Tot astfel şi cu etnicul, esteticul şi eticul. Fiecare în parte sunt lucruri absolut deosebite între ele. Dar în fenomenul inspiraţiunii poetice, şi numai în acesta, ele devin elementele componente ale fenomenului estetic. Şi atunci imoralul se exclude de la sine din fenomenul estetic, ca ceva morbid, ca o piedică înpotriva scopului subconştient al creaţiunii estetice, care este o prelungire mai departe a vieţii, iar nu moartea, căreia i-s închinate ca nişte imnuri, operele avortate. Concepţia d-lui Aderca revendică o sferă şi mai largă a esteticului şi nu are decât ironie pentru artistul «bine crescut şi moral». Artistul deci poate fi, mai ales rău crescut şi imoral, numai artist să fie! «Dacă s’a făcut confuzie — spune d-sa — între sănătate (funcţia normală a organelor) şi estetică, cu atât mai lesne s’a făcut confuzie între educaţie şi estetică. Viaţa oarecum desordonată a unor mari scriitori din veacul trecut, începând cu romanticul Byron şi sfârşind cu estetul Oscar Wilde sau perechea Verlaine-Rimbaud, a pus în discuţie problema din resolvarea căreia trebuia să rezulte, în sfârşit, eliberarea definitivă din ganga şi sgura valorilor de alt ordin». Nu ni se pare deloc o relaţiune cauzală intre viaţa dezordonată a unui artist şi valoarea morală şi estetică a operei sale chiar. Sunt două terenuri deosebite şi unul nu poate impune concluzii similare celuilalt. Se poate ca tocmai viaţa dezordonată a unui poet ca Verlaine, să fi smuls acele accente înalte ale psalmilor din Sagesse, adevăratată purificare şi ispăşire a clipelor sale de rătăcire. Pentru noi, forma oricât de perfectă nu poate justifica orice fond, «după cum frumuseţea femeii nu poate justifica prostituţia ei». Forma trebue să înlesnească acceptarea concepţiunii poetului de către cititor, şi aceasta nu se poate face în afară de atmosfera de simpatie pre-existentă în sufletul cititorului, pentru fondul sufletesc ce are să-l descriu poetul. Oricât de decăzută în moravuri ne place a crede că era societatea elenă, ea n’ar fi putut naşte din sânul ei atmosfera în care Sofocle a tratat pe Oedip; şi bunul renume de care se bucura această operă în vremea ei, arată că era un unison între concepţia publicului şi concepţia poetului. Iată pentru ce, fie şi după mai bine de 2000 de ani, oroarea sufletului pentru incest, tratată cu măestria lui Sofocle în Oedip, ne umple de admiraţie în faţa acestei opere veşnic tinere, fiindcă e adevărată şi în formă şi în fond. Cu toată deosebire societăţii noastre de societatea elenilor, adevărul artei ne cuprinde în acelaş fior. Acesta este adevăratul sincronism al artei. Să fi sincronic peste timp şi spaţiu, aceasta este confirmarea adevăratei arte. Din ce cauză tragediile clasice ne plac şi azi? Un singur răspuns: în cauza inspiraţiei şi talentului, adică din pricina izbutitei şi reciprocei înrâuriri a amândurora, fond şi formă, prin faptul creaţiunii artistice, isvorînd din regiunile permanente ale sufletului. După cum dintr’un organism viu, nu poţi separa sistemul nervos de muşchi, aşa nu poţi separa în conceptul artei, simpatia artistului de îndemânarea cu care îşi tratează subiectul său iubit. Această simpatie este însăşi sămânţa care l-a produs: încântarea etică, e duhul de sus. Ea dă în mod subconştient viaţă formei, şi forma dă viaţa sentimentului estetic.. Sentimentul estetic e unitar ca lumina care ne apare într’o singură culoare albă, dar e formată din 7 colori ale spectrului solar. «Micul tratat de estetică» al d-lui Aderca, este bogat şi extrem de interesant, tocmai prin ideile pe care le sugerează, chiar când nu eşti de acord cu autorul. Şi calitatea aceasta, de a te face să citeşti mai clar în propria ta concepţiune, nu reuşeşte s’o evidenţieze decât o carte bine scrisă, care defineşte clar punctele discuţiei. Ele sunt torţele ce aprind torţele noastre.