Drum Nou, martie 1955 (Anul 14, nr. 3798-3824)

1955-03-01 / nr. 3798

díla ma*itt 7­­ ficjitlu piint.l '___ftatnitvi 4* Cifasdak. VICTOR CALMUC Versuri pentru Z­von de nuc, îmbulbucări de cer Toamne vechi păşind cu-nfrigurare — Ploi de ciori întunecînd altar De pe vremea lui Ştefan cel Mare. Drum de mîzgă spînzurat pe dealuri, Tărmioasă plină de rugină —­­Paznici latri slobozindu-şi plumb­ii In clacaţii tolăniţi sub lună. Cimitir împrejmuit cu vişini, Bocete pe cruci îndoliate; Mini scob­ite de porumbul muced, Şi lehuze-n­­arini, leşinate. Tălpi umflate, cuşme vechi şi rupte, Copilaşi cu frunţile de far; Gene verzi de foame, ostenite Şi broboade leoarcă de amar ... Asta ne-a fost satul, asta (ara, Gropniță adincă fumegînd; Veneau cocostîrcii, primăvara — Ne lăsau cu toamnele, plecînd. Era-n martie. Mugurii vuiau In cireşii strîmbi, izbind în floare. Făr-de garduri, casele boleau Şi lătrau zăvozii a turbare ... Din ogrăzi de cătină și spini Au buşit furtuni de furci în vale Zimfuind seninul, rupt de nori, Se-ntorceau cocoarele agale. Flăcări iuţi, lingind postaţi de ceruri, Inghiţeau conace şi saivane Şi trăzneau din căpriorii tineri, Răsucindu-şi burţile-n bulboane. Sub căciuli crescuse curcubee — Trupurile frînte se-nălţară, Din Flămînzi şi pînă-n apa Mării, Gîlgîia de flacără o ţară. Intr-un suflet fură trepăduşii — Mitraliere sloboziră-n noi. Impinziră viei mii — corcoduşii. Iară plumbii — trupurile goi. Muşcă schija pieptul şi piciorul — Ieş­indari ascunşi şi perceptori Şi dansează peste trupuri norul Săltăreţ, în croncănit de ciori. A căzut atuncea Şi bunicul Dinaintea prispei. In ogradă, Pe obrazul năclăit de sînge A nins flori cireşul, de zăpadă. .. Asta ne-a fost satul — el străbunul Adunînd pe cobiliul, amarul. Trase Averescu-n el cu tunul Şi boierul nostru Răducanul. Di­­in cenuşă arsă, din ţărînă, S-au iscat colibe mici de lut — Alţi cireşi au înflorit sub lună. Alte chipuri supte s-au născut. Din străfund de ceruri, sfoară lungă De covoare s-a întins în zări; Alţi rîndari cu baionetă lungă, Alte hoarde vechi de perceptori. Străjuia d’n nou conacu-n vale Cu hambare pline de porumb Iar vechilii slobozeau pistoale încărcate doldora de plumb Seara, venea tata de la curte Rupt de gol, cerînd o ceapă-abea; Arsă, faţa mamei de roşaţă, In puterea nopţii, dogorea ... Asta ne-a fost satul cu părinţii Adăpat cu doniţe de-amar — Şi ne-au rupt boierii, tu­ le sfinţii! Cum ar rupe lupii-un armăsar. P­rispa casei albe o sărută Zori bătuţi cu floare de cireş O bătrină numără cocorii Gatopind, în zarişti, către Eşi. Strănepotul pare c-o întreabă De ce-a fost pe-aicea în trecut. Dar bătrina ascunde în năframă Firu-ngust de lacrimă, tăcut. Cată piciul, galeş, la argintul Strecurat In geana ei, domoală; Ea, privind la flori cu de-amănuntul îşi aşează odorul scump in poală. S-a zvlntat pleoapa şi de-odată Stă­măicuţa fruntea ină’ţînd; Vrea lumina zării s-o răzbată Flacăra-ndîrjitului ei gînd: Dragul mamei, vremea ce-a trecut Ne-a izbit cu fruntea in țărînă. Vremea-n care tu nu te-ai născut Toate-ngenuncherile răzbună. „ÎDwm mu o«.« O 1 Martie Pag. ^ 1957 SPECTACOLE . AZI IN ORAŞUL STALIN Tendrul de stat: „Gaiţele”, orele 20. CINEMATOGRAFE Maxim Gorki: „Frumoasele nopţii”; Popular: Unde nu zboară vulturii”; înfrăţirea. ..Othello”; Pacea: ,îndrăgosti­ţii”; Tineretului: „Doi căpi­tani”. MNTINE IN REGIUNE CINEMATOGRAFE 8 Mai. Agnita: „Afacerea Protar": N. Bălcescu, Blaj. ..Un pahar cu bere”; 1 Mai,, Cernatu. ..Infidelele”; Popu­lar, Cisnădie: „Dansează mi­că doamnă”; Filimon Sîrbu, Codlea: „Doi căpitani”; 7 No­iembrie, Dumbrăveni: „Chita­rele dragostei”; F. Sîrbu, Făgăraş: „O scrisoare pier­dută”; Lumina, Rîşnov: „A­­mantîi din Toledo”; MEDIAȘ, Maxim Gorki: filmul „S-a in­­tîmplat pe stradă”; Vasile Roaită ..Am fost mai tare”; M. Sadoveanu, Rupea- „Stele pe aripi”; Flacăra, Sinpetru: „Bel Ami”; SIBIU, Facet: „Asasinatul din strada Ban­' te”; Victoria: „O aventură în marea Caraibelor”; Tinere­tului: „Nesterea cel isteţ”; Arta: ,,Iartă-mă”; Puşkin, Si­ghişoara: „Mexicanul”; 23 August, Tîrnăveni: „Dreptul de a te naşte”. STMBATA 2 MARTIE Muzică populară: 7.10; 11.05; 12.10; 20.45 (programul I); 14.03; 15.35; 17.30; 19.45 (programul II). Muzică simfonică, operă, balet, soliști instrumentali și vocali: 9; 10; 12;39, 14; 17,50; 21,35 (programul I); 14,40; 16,20; 23,15 (programul II). Muzică ușoară: 6; 7,35; 13,10; 14,45; 15,05; 17,19; 18,30; 20,15; 22,30 (programul I); 15,15; 18,10; 21,05; 23,59 (programul II). —O— PUBLICITATE Trustul alimentaţiei publice „Carpaţi’’ din Oraşul Stalin, angajează numere de bar pen­tru program artistic (numere de balet şi variete). Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul trustului, str. Justin Georgescu nr. 2, sau prin telefon la nr. 35-43. Centrul mecanic Codlea caută spre angajare strun­gari calificaţi. Doritorii se pot adresa zilnic, la serviciul per­sonal, din Centrul mecanic Codlea. Transportul muncito­rilor din oraș la locul de munca, este suportat de că­tre întreprindere. g Actualităţi cinematografice a U.R.S.S. La turnarea filmelor pe te­me istorice de partid par­­­ticipă nu numai studiourile din Moscova ci şi cele din re­publicile unionale. Astfel, re­voluţiei şi războiului civil îi sunt consacrate următoarele filme incluse în planul de activitate al studioului „Mos­­film”, „El a văzut viitorul” după romanul „Zece zile care au zguduit lumea” de John Reed, „Asaltul” după piesa cu același nume de V. Bill­ Be­­loterkovski, „Kociubei” după fragmente din cunoscutul ro­man al scriitorului sovietic A. Perventev. R.P. BULGAR­A O nouă premieră care va fi prezentată curând în ţara noastră este producţia cine­matografică bulgară „COAS­TA LUI ADAM” din care re­producem clişeul de faţă-R. CEHOSLOVACA FILME NOI. Printre pre­­mierele prezentate recent pe ecranele cinematografelor din R Cehoslovacă se numără­ noul film cehoslovac „Afară cu asta, dar unde?”, o pro-­ ducție pentru tineret. Subiec­tul a fost adoptat de regizo­rul Pleskot după o povestire de Jan Neruda. Rolul princi­­pal, în care apare poetul Jan Neruda, este interpretat de artistul Karel Hoeger, fil­mul istoric „Un luptător hu­sit” („Ian Jijka"), filmul de marionete „Santinela pierdu­tă”, filmul­ „Porţile zorilor”, în regia lui Vladimir Vicek, scenariu­ fiind scris după un roman de Jarmila Glazarova. „Trei oameni care lipsesc”, după o poveste din sec. 18-lea din timpul domniei Măriei Tereza: „Rozena Nemcova”, un film biografic de J. Fried; „Procesul nu s-a terminat încă”, de N. Datilek — o P° vestire poliţistă modernă, ca­re tratează despre munca oa­menilor de ştiinţă; „Portarul părăseşte drumul nostru”, o comedie sportivă pentru tine­ret, de P. Pasek şi altei­. R. P. MONGOLA Studioul cinematografic mongol a produs un nou film artistic intitulat „Ce ne îmi piedică” care a fost turnat după scenariul scris de tînă-­­rul scriitor mongol Urm­asan. Filmul abordează probleme de actualitate ale vieţii cu­rente a ţării şi se bucură de o bună apreciere din partea presei mongole. In prezent cineaştii din R. P. Mongolă lucrează la crearea filmului documentar „Mongolia de azi”. JAPONIA Revista săptăpiînală „Let­­­tres francaises” a publicat o corespondenţă din Tokio a lui J. S. Taceîla, despre situaţia cinematografiei japoneze. Maa­joritatea covîrșitoare a fil­melor japoneze, scrie autorul articolelor, sînt produse de ce­le 6 mari companii cinema3­tografice. Cele mai multe din aceste filme nu prezintă nici o însemnătate artistică. Gates?­pond­en­tul povestește că în Ja­i­ponia sint cunoscute două ca­­tegorii de filme: „Kengky” (filme cu sabia) şi „Haha mono"­ (drame materne). Critica şi intelectualitatea japoneză consideră aceste fil­me drept tribut al rămăşiţelor feudalismului. Din punctul de vedere al unui european, a­­ceste filme, după părerea au­torului, prin sărăcia lor, a­ mintesc de primele filme mu­te. Cele mai bune filme ce se produc acum în Japonia, scrne Taceîla, sínt acelea con­sacrate zilelor noastre. Ele sínt produse de unele între­prinderi independente, sau de cooperative. In unele ca­zuri aceste coo­­perative se folosesc de împru­muturi sau de subsidii din partea sindicatelor. In ultimii şase ani au fost create in fe­lul acesta 45 de filme. FRANŢA OCHI PENTRU OCHI este filmul la care lucrează în pre­zent Andre Cavatta, regizor cunoscut prin filme cu teză, ca „Dreptatea s-a făcut'1, „Noi toţi sîmte­m asasini”. Lucrarea în curs este un film de aven­turi, colorat, a cărui acţiune se petrece în Orient. Inter­preţi principali: Folio Luili, cunoscut din filmele italiene şi Curd Jurgens, de origine germană. FANATICII este un film la care­­vor lucra începînd din luna mai, actorii Pierre Fres­­nay şi Gino Cervi. DIGUL PACIFICULUI va avea în distribuţie pe Alidat Valii şi Richard Conte.­­­ ­- Intr-un „Fragment de bio­grafie” — prescurtare a „A­­mîntirilor din copilărie”, scris, după mărturisirile contempo­ranilor, de însuşi autorul lui. Ionică a lui Ştefan a Petrei Ciubotariul, cunoscut in lite­ratură sub numele de Crean­gă, mărturiseşte: „Sunt năs­cut la 1 martie 1837 în satul Humureştii, judeţul Neamţu­lui”. Se împlinesc deci anul a­­cesta la 1 martie, 120 de ani de la naşterea celui mai mare, mai original povestitor din literatura noastră. Creangă e reprezentantul tipic al auten­ticităţii expresive a poporului şi nu un scriitor „popular” cum l-au brevetat boierii de la „Junimea”, acea moară de palavre, cum plastic a denu­mit-o luceafărul poeziei noas­tre, prietenul cel mai devotat al bumuleşteanului. Apelati­vul de „popular” închidea în ei pe ocolitelea, dispreţul ce i-l aruncau ciocoii, lui Creangă, el fiind adică un scriitor pen­tru popor, nu din elita celor aleşi. Cu toată împotrivirea lor, cu tot arsenalul lor de i­a sulte la adresa „ursului din ghizania Ţicăului”, un lucru totuşi nu i s-a putut tăgădui şi anume, talentul, marele lui talent, geniul care i-a copleşit pe toţi. Creangă a stors apre­cieri pînâ şi unuia din cei mai zgîrciţi apologeţi ai boierimii, lui Gh. Panu, care-n „Amintiri de la Junimea” spune: „Cum că Creangă era un om inteli­gent şi scriitor original, asta nu mai rămîne îndoială“. La ,„Junimea”, Creangă era pus mereu sub semnul în­doielii, nedreptăţit, desconsi­derat şi socotit doar ca „un culegător de poveşti” şi re­producător aproape textual al poveştilor populare. Maiores­­cu, pontifi­ care trona la „Ju­nimea” a avut rezerve în pri­vinţa operei lui Creangă. Alt­fel nu se explică de ce, în ope­ra sa critică, nu i-a găsit un locşor şi acestuia. În volumul I de „Critice”, analizînd proza contemporană de la „Direcţia nouă”, numără printre proza­tori — alături de Odobescu şi Slavici — pe Strat, Buclă, Vîrgoli­ci, Carp, Rosetti, dar nu pomeneşte nici un cuvinţel despre Creangă. Să fie oare, o simplă scăpare din vedere, sau o intenţie pornită din con­vingere, care azi pune sub semnul întrebării spiritul cri­tic al lui Maiorescu? Artur Gorovei povesteşte undeva că, odată, mergînd Creangă sa­­ viziteze pe Ma­iorescu la Bucureşti, acesta l-a zărit de la balcon şi a dat dispoziţie valetului sa-i spună că „domnul nu e acasă”. Se poate o mai grosolană atitu­dine faţă de un om care azi constituie mriviria prozei na­ţionale? Victimă a prînm­uirii sociale în fruntea căreia se găseau Maioreştii, Pogor­ii şi Negruzzii, care au ţesut în ju­rul lui conspiraţia minciunii, Creau -5 a avut şî admi­atori sinceri, prin’re rare filologul Lambrior care ascultînd îPe­­rma poveştilor lui Creangă a exclamat: „Asta-i adevărată literatură! Ce-mi tot umblaţi cu poezii nemţeşti sau cu com­binaţii de-ale pantalonaşilor de la oraş!” In mlaştina cosmopolitism­­ului de la „Junimea’’, plină de bălăriile la modă pe atunci — fie că erau nemţeşti sau franţuzeşti — Creangă a ră­sădit cu umorul robust al ru­­ralităţii proza sa reavănă, de o reală valoare artistică,­ ce-şi trăgea seva prin rădăcinice adine înfipte în folclorul nos­­stru. Ţesînd din graiul ve­­trelor sărace pînza povestirii romîneştî, a­­ mărgeluit-o cu am­iciul curgător al vorbirii fireşti şi a încălzit-o la soa­rele vrajei cuceritoare a ex­presivităţii autentice populare. Cu celălalt tovarăş de tîmplă — Eminescu — amîndoi sala­hori ai condeiului, şi-au chi­nuit viaţa printre fericiţii vremii, într-o sfîşietoare mi­zerie. Sub cupola sărăciei şi a suferinţii din Ţicău, se ci­mentează trăinicia prieteniei dintre cele două culmi ale scrisului nostru, care priete­nie s-a nevedit din dragostea comună ce o nutreau faţă de popor şi din pînza urei şi revoltei faţă de boieri. Crean­gă şi Eminescu şi-au găsit alinare sub acelaşi adăpost al bojdeucii, unde-şi depa­nau gîndurile şi-şi deschideau sufletul. Această orgă a să­răciei, spre ruşinea secolu­lui, a sunat din clape chiar a foame uneori, pe care ei din mîndrie o tăinuiau. In opera sa, Creangă, ca şi Eminescu, ascunzîndu-şi literar revolta, îşi manifestă protestul social împotriva bo­ierilor şi ciocoilor de la „Ju­nimea” într-o formă de uimi­toare simplitate şi de o cuce-­ ritoare naturaleţe. Martorii peste veacuri stau cele două anecdote istorice, „Moş Ion Roată şi Unirea” şi „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”, al că­ror subiect e stin­s din fră­mântările Unirii. Din „Moş Ion Roată şi Unirea” creşte nepotolita ură a ţăranilor ex-­ ploataţi împotriva demagogiei ciocoilor înfumuraţi, pălmui­tă usturător cu ironia amară şi tăioasă a dîrzului şi Înţe­leptului ţăran Ion Roată. Stînca de care amintea moş Ion Roată, boierului demagog, a devenit în scurtă vreme les­pede grea pe spatele ţăranilor, care în 1907, nemaipu­tînd-o suporta, au prăvălit-o tot a­supra lor. Au aruncat-o de­­finitiv abia în 1944, cind u­­­mărul lor s-a unit cu cel al muncitorilor. In „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza” ni se dezvăluie adevărata faţă a bo­ierului, crud, samavolnic, hain, răzbunător. In basme şi poves­tiri ca „Harap Alb”, „Pungu­ţa cu doi bani”. Intîrrăm ace­leaşi figuri de boieri lacomi, perfizi, asupritori şi neiertă­tori. Basmul „Ivan Turbincă” dă pe fap­ legătura folcloru-u lui nostru cu folclorul mare­lui popor rus, după cum a dovedit-o de curînd deceda­tul academician Barbu Lăză­­reanu. Creangă, trăind într-un re­gim de oprimare a fost solit să exprime tăinuit, ca şi fa­­buliştii secolelor trecute, cri­tica şi protestul său şi ai po­porului la adresa asupritori- lor, boieri şi ciocoi, printr o muşcătoare ironie şi un umor sănătos. In opera lui Creangă freamătă neastîmpărul po-­ porului, setea acestuia de li­bertate şi dreptate. Pregătirea lui Creangă la flacăra binefăcătoare a geniu­lui popular i-a dat timbru­ originalităţii, care stă în fap­tul că el s-a conformat întoc­mai legilor obiective ale lim­bii vorbite de masa popom-u­lui, care l-a aşezat azi în rin-­ dul celor aleşi din panteonul Academiei ft.P.R. Prof. IORGU GANE 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI ION CREANGA Creangă şi boierii de la „Junimea“

Next