Drum Nou, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7385-7411)
1968-10-18 / nr. 7400
Proletari cfotroace ţâr M’S, uiţi-vâ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXV Nr 7400 Vineri, 16 octombrie 1968 4 pagini 30 bani ÎN PAGINA A 4-a 999 MEXICES Amănunte privind victoria repurtată de floretistul român, Ionel Drîmbă România pe locul patru la medalii UKIH CONDUCIĂTORILOR DE PARTID $1 DE STAT LA IAŞI $1 IN JUDEŢUL BOTOŞANI După cum s-a mai anunţat, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iaşi, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de stat Moldova“. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarăşii MIU DOBRESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, rectorul Institutului politehnic „Gheorghe Asachi“, prof. dr. docent MIRCEA PETRESCRI-DIMBOVIŢĂ, directorul Institutului de istorie şi arheologie al Filialei din Iaşi a Academiei, pictorul DAN HATMANU, prof dr CONSTANTIN NEGOIŢĂ, prof. dr CONSTANTIN CORDUNEANU, poetul CORNELIU STURZU şi ALEXANDRU HUSAR, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Primit cu puternice şi îndelungi aplauze, în încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei prezenţi, a fost subliniată în repetate rânduri de puternice aplauze. Intîlnirea a prilejuit o vibrantă manifestare , a adeziunii oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi la politica internă şi externă a partidului nostru. Cei prezenţi şi-au exprimat hotărîrea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generaţii, pentru dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, în scopul înfloririi continue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid şi de stat au asistat la un spectacol folcloric susţinut de colectivul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ şi de ansambluri artistice locale. La ieşirea din teatru, mii de ieşeni au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi pe ceilalţi conducători de partid şi de stat cu urale şi ovaţii. In faţa statuii lui Ştefan cel Mare a avut loc un scurt moment evocator al gloriei Moldovei. Actorul Teofil Vîlcu, de la Teatrul Naţional, a rostit cuvintele de neuitat ale marelui voievod Ştefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare“ : „Moldova este a urmaşilor, a urmaşilor urmaşilor voştri, în veacul veacurilor“. Corul a reluat aceste cuvinte emoţionante în mijlocul nesfîrşitelor urale ale ieşenilor care umpleau Piaţa Palatului. Se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, călăuzitorul încercat al poporului nostru. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Iaşi s-a încheiat cu o întîlnire tovărăşească cu activul de partid din judeţul Iaşi, care a avut loc în Palatul Culturii. ★ Cu prilejul întîlnirii cu activul de partid şi de stat din judeţul Iaşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se participanţilor, a spus : Permiteţi-mi să felicit activul de partid, de stat şi obştesc, înţelegînd prin acesta pe toţi cei ce — în munca de partid, de stat, învăţămînt, ştiinţă şi cultură, în organizaţii de masă, în diferite sectoare ale activităţii politice şi economice, de stat şi cultural-ştiinţifice — desfăşoară activitatea de unire a eforturilor tuturor celor ce muncesc în patria noastră pentru înfăptuirea programului partidului. Această activitate are un rol hotărîtor în realizarea legăturii dintre conducerea partidului şi masele largi, ajută conducerea partidului şi statului în cunoaşterea cît mai bună a problemelor dezvoltării construcţiei socialiste, a problemelor care se ridică în toate localităţile patriei noastre, în toate sectoarele de activitate, asigurînd totodată ca hotărîrile conducerii de partid şi de stat să ajungă la cunoştinţa maselor şi să poată fi înfăptuite cu succes. Iată de ce conducerea partidului nostru apreciază în mod (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iaşi Stimaţi tovarăşi, La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, ţărani, intelectuali, preocupă deopotrivă şi intelectualitatea din Iaşi. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanţilor intelectualităţii ieşene. In tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualităţii ieşene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea programului de desăvîrşire a socialismului în România. S-au ridicat şi o serie de probleme pe care le-aţi dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării ştiinţifice, ale creaţiei literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forţele intelectuale de care dispun oraşul şi Judeţul dv. Nu am de gînd, şi vărog să nu-mi luaţi în nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi , ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilităţile existente pentru realizarea lor şi poate, la unele, şi oportunitatea realizării. Este justificată dorinţa pe care noi o apreciem, a intelectualilor, ieșeni de a nu rămîne în urmă în nici un sector, de a fi la înălţimea activităţii tumultuoase desfăşurate în patria noastră pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii. Este adevărat, laşul are vechi tradiţii ştiinţifice şi artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur uşor să asiguri continuarea acestor tradiţii, dar mai cu seamă să ridici activitatea ştiinţifică şi culturală, folosind tradiţiile bune, la nivelul cerinţelor de astăzi ale ştiinţei şi culturii, la nivelul exigenţelor pe care partidul, poporul nostru le pun in faţa intelectualităţii. Noi, conducerea partidului şi statului, dăm o apreciere deosebită activităţii desfăşurate de intelectualitatea ieşeană în domeniul învăţămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obţin rezultate bune. Mii şi mii de absolvenţi ai invăţămîntului tehnic şi universitar contribuie, alături de specialiştii care învaţă în alte centre ale ţării noastre, la desăvîrşirea operei de construcţie socialistă. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarăşilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun şi urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfăşoară în Iaşi o intensă activitate în domeniul cercetării ştiinţifice. Şi în acest sector Iaşul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi şi mai mari pentru a folosi pe deplin potenţialul ştiinţific din Iaşi, puternicul corp de oameni de ştiinţă de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea ştiinţifică în cadrul învăţămîntului superior. Şi în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradiţiile progresiste, ci şi sporit aportul concret la dezvoltarea ştiinţei româneşti contemporane. Este de înţeles, tovarăşi, că opera pe care noi o înfăptuim — construirea societăţii socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrşit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, şi în primul rînd,în domeniul ştiinţei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaş progres al ştiinţei, care schimbă în mod radical nenumărate concepţii, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaşterea, a nu te pune în serviciul progresului material şi spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or’, noi, comuniştii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce ştiinţa a creat mai bun, de aceea oamenii noştri de ştiinţă trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al ştiinţei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăşi, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alţi oameni de ştiinţă din trecutul Iaşilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni şi fizicieni de valoare, Iaşul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru şi pe intelectualii din Iaşi. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iaşi. Dacă m-aş referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcţie un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăşi, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică şi de creaţie ştiinţifică ? Nu, trebuie să ne proţunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obţinut în dezvoltarea forţelor de producţie, să ducem mai departe noi înşine cercetarea ştiinţifică, să valorificăm la o scară mai largă creaţia oamenilor noştri de ştiinţă. Avem mulţi oameni de ştiinţă valoroşi. Şi în străinătate sunt mulţi români fruntaşi în cercetarea ştiinţifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca şi dv., oamenii de ştiinţă din Iaşi, să fiţi permanent un detaşament de frunte al ştiinţei româneşti. (Aplauze). Aceasta este valabil şi pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem intr-adevăr un trecut frumos în creaţia literară ieşeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem în Iaşi la înălţimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm ■ în aşa fel încît să avem rezultate şi mai bune, ca din raidurileintelectualităţii ieşene să se afirme cît mai mulţi urmaşi demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creaţie de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire ? Dimpotrivă, în afară de munţi, de păduri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cunoscut înaintaşii noştri şi care aşteaptă de la creatorii de astăzi din Iaşi, ca şi din Bucureşti, şi din restul ţării, să le predea în toată măreţia lor. Artiştii au datoria să lase scris urmaşilor, peste veacuri, mărturii despre ceeace au fost în stare să creeze oamenii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere şi de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintaşii, să făurească opere mai valoroase decît aceştia. Faptele măreţe săvîrşite de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, sub conducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobilizare a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanţi activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul şi guvernul nostru. Cu toţii ne mîndrim atunci cînd în ţară sau în străinătate prietenii noştri din ţări socialiste şi din alte ţări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noştri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meşteşugite care să nu „sune numai din coadă“ şi care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă ? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxistleninistă, materialismul dialectic şi istoric — concepţia partidului nostru despre lume şi viaţă — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, încît trebuie numai bine înţelese şi bine folosite pentru a genera opere la înălţimea gândirii clasei noastre muncitoare, la înălţimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creaţie. (Aplauze puternice). Ţelul suprem al politicii noastre este omul, crearea condiţiilor ca muncitorul, ţăranul, intelectualul, să se poată bucura de toate binefacerile civilizaţiei. Pentru om făurim baza materială, dezvoltăm forţele de producţie, perfecţionăm relaţiile de producţie, căutăm să aşezăm raporturile sociale pe baza principiilor marxistleniniste, să înlăturăm tot ceea ce alterează sau umbreşte idealul echităţii sociale, al egalităţii în drepturi. Făurim societatea socialistă, in care omul să fie figura centrală, în care totul să fie închinat omului. Considerăm că şi creatorii de valori spirituale trebuie, urmînd principiul călăuzitor al politicii partidului, să închine tot ceea ce făuresc omului, fericirii sale. Aşa vor contribui la perfecţionarea tot mai rapidă a societăţii noastre, la desăvîrşirea socialismului, la crearea condiţiilor pentru edificarea comunismului în România. (Vii a■plauze). Una din direcţiile în care partidul nostru acţionează continuu în ultimul timp şi căreia îi acordă o atenţie deosebită este dezvoltarea democraţiei socialiste, crearea condiţiilor organizatorice pentru ca toate categoriile sociale, oamenii muncii din toate domeniile de activitate să poată participa tot mai intens şi mai larg la dezbaterea politicii partidului de construcţie socialistă internă şi a problemelor internaţionale. Vedem în aceasta calea sigură a asigurării mersului tot mai ferm înainte pe calea socialismului, mijlocul de a asigura ca toate măsurile pe care le întreprindem să corespundă cît mai deplin intereselor şi năzuinţelor întregului popor.’ în legătură cu aceasta se pune întrebarea dacă nu cumva dezvoltarea şi lărgirea democraţiei vine în contradicţie cu principiile dictaturii proletariatului, cu interesele societăţii socialiste? Desigur, tovarăşi, discuţii teoretice se pot duce asupra multor probleme. Noiconsiderăm însă că principiile care călăuzesc Activitatea, cormuniştilor, concepţia despre lume şi viaţă a clasei muncitoare, materialismul dialectic şi istoric au răspuns de mult la această problemă. Nici nu se poate concepe o orînduire socialistă fără asigurarea celei mai largi democraţii pentru toţi cei ce muncesc. însuşi faptul că socialismul lichidează proprietatea particulară asupra mijloacelor de producţie, lichidează inegalitatea în repartiţia produsului social, a venitului naţional, asigură drepturi egale pentru toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, de sex, de rasă, posibilitate de manifestare liberă a capacităţii şi personalităţii fiecărui om, creează condiţii pentru înfăptuirea celei mai largi democraţii pe care a cunoscut-o vreodată omenirea. Este de înţeles că acolo unde sunt clase exploatatoare, unde există proprietate particulară, unde sunt exploatatori şi exploataţi nu poate fi vorba de o adevărată democraţie, de egalitate deplină între oameni. Dar în socialism, unde aceste tare sunt înlăturate, omul devine cu adevărat părtaş activ la înfăptuirea propriului său destin, se manifestă în toate domeniile de activitate, îşi spune părerea liber asupra tuturor problemelor privind dezvoltarea societăţii socialiste. In aceasta vedem noi una din cerinţele desăvârşirii construcţiei socialiste, unul din domeniile în care socialismul îşi afirmă superioritatea faţă de toate orînduirile de pînă acum. (Aplauze puternice, îndelungi). Democraţia socialistă nu numai că nu diminuează puterea clasei muncitoare ci, dimpotrivă, întăreşte forţa alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea, cu intelectualitatea. Dominaţia clasei muncitoare, ca clasă conducătoare a societăţii, este dominaţia oamenilor egali în drepturi, a clasei care desfiinţează exploatarea şi prin aceasta deschide drumul făuririi societăţii fără clase. In aceasta constă una din laturile principale ale misiunii istorice 00 care o înfăptuieşte clasa noastră muncitoare Dezvoltarea democraţiei socialiste nu numai că nu slăbeşte, dar face mai puternică, mai de neînvins puterea poporului, în frunte cu clasa muncitoare. Masele, stăpîne pe destinele lor, făuresc societatea liberă de orice exploatare, de orice nedreptate între oameni, între clase. (Vii şi îndelungi aplauze). Se mai pune întrebarea: oare există pericolul ca anumite concepţii idealiste, retrograde, care se mai manifestă sau pot pătrunde din afară, să pună în pericol orânduirea socialistă ? Oare, tovarăşi, există în România, unde au triumfat pe deplin relaţiile de producţie socialiste, unde au fost lichidate pentru totdeauna clasele exploatatoare, pericolul restaurării, în vreo formă sau alta a capitalismului? Nu, Un asemenea pericol nu există. (Vii, puternice aplauze). Concepţia clasei muncitoare despre lume, materialismul dialectic şi istoric, marxismleninismul s-au afirmat şi au învins în luptă cu concepţiile idealiste, retrograde, în condiţii deosebit de grele. Ele s-au impus pentru câ sînt singurele concepţii ştiinţifice despre lume care asigură progresul social al omenirii. Şi dacă teoriile elaborate de Marx şi Engels şi-au învins adversarii în condiţiile capitalismului, este posibil ca, atunci cînd clasa muncitoare se află la putere, să se poată vorbi de posibilitatea ca ele să fie înlăturate de teoriile pe care le-au înfrânt în împrejurările arătate? Nu, tovarăşi. O asemenea posibilitate nu există. (Puternice şi îndelungi aplauze). A pune problema existenţei unui asemenea pericol înseamnă a nu înţelege valoarea, forţa de neînvins a marxism-leninismului, a o subaprecia, a sădi neîncrederea în invincibilitatea marxism-leninismului. Noi respingem asemenea teorii care n-au ce căuta în rândul clasei muncitoare. (Vii aplauze). Desigur, tovarăși, marxism-leninismul nu este o dogmă, o religie. (Continuare în pag. a 4-a) INCARI ZI SI ORĂ BillyIN LUCRU, FOLOSITE ÎNTINS IA Joi TARI SI SEMĂNAT! „Optimiştii“ de la Zărneşti Recoltatul cartofi- „ferestre“ în care se întîlnindu-l pe tovilor şi semănatul griului se desfăşoară cu multă încetineală şi la C . P. Zărneşti (preşedinte Horea Coman, inginer Adrian Creangă). Pînă aseară, aici se însămânţaseră cu grâu numai circa 60 hectare din cele 370 planificate, deşi pînă acum această lucrare trebuia terminată. La recoltatul cartofilor nu se realizase nici 50 la sută din suprafaţa prevăzută Cu toate acestea, în ziua de 17 octombrie, deşi au fost putea lucra, la sediul secţiei I.M.A. staţionau toate cele 11 tractoare care deservesc cooperativa. — Nu o dată se întîmplă ca o oră să lucrăm şi trei să stăm — ne-au declarat unii tractorişti. Cea mai mare suprafaţă de grîu (circa 250 hectare) se însămînţează după cartofi şi sfeclă de zahăr. Şi cum recoltatul acestor culturi merge în pas de melc, n-avem teren eliberat pentru însămînţări. Horea Coman, aşteptam să ne vorbească despre unele măsuri practice luate pentru recuperarea rămînerii în urmă. „La noi treaba merge strună — ne-a spus interlocutorul. Am semănat pînă acum 60 de hectare !“ Să mai zici că conducerea cooperativei agricole din Zărneşti nu este optimistă ! La fel or fi şi tovarăşii din conducerea comitetului orăşenesc de partid ? De ce-l doare capul pe preşedintele Miroiu La C.A.P. Rîşnov semănatul griului a început numai în ziua de... 17 octombrie, adică tocmai in ziua cînd această lucrare trebuia să se încheie. Şi, cum ziua a fost cam ploioasă, după ce au însămînţat circa un hectar, maşinile s-au întors acasă. — Cînd veţi termina semănatul griului? — l-am întrebat pe tov. Gh. Miroiu, preşedintele cooperativei. — Credeţi-mă, n-aş putea să precizez. Mai avem de recoltat peste 60 hectare cu cartofi, iar de pe cele 70 ha. cu sfeclă de zahăr n-am scos nici măcar o rădăcină. Şi cînd mă gîndesc că după aceste culturi urmează să însămânţăm grîu, începe să mă doară capul ! N-am putut înainta mai mult cu recoltatul şi însămînţările că ne-au împiedicat ploile. Oare chiar aşa stau lucrurile? Noi afirmăm că nu tocmai. Chiar ieri, tovarăşe preşedinte, în timp ce pe cîmp nu se afla nici un cooperator, pe una din tarlalele fermei de stat zeci de oameni lucrau la decolotatul sfeclei, folosind „fereastra“ la(Continuare în pag. a 2-a) Noul local al Şcolii profesionale de chimie din Codlea, în care începînd din acest an şcolar învaţă 500 de viitori operatori chimişti. Grupul şcolar este compus din 9 săli de clasă, 3 laboratoare, un atelier mecanic, cantină, internat. RETORTE IN REGENERARE De la Combinatul chimic Făgăraş ne-a sosit la redacţie ştirea încheierii cu 5 zile înainte de termen a reviziei generale a fabricii de fenol. Faptul consemnează lapidar unul din obişnuitele succese de muncă obţinute de acest harnic colectiv. Aflîndu-ne pentru o zi chiar la jumătatea perioadei cînd se executau reviziile, ne propunem să relatăm astăzi cîteva secvenţe din această „epopee* a reparaţiilor care la Combinatul chimic din Făgăraş e un moment cardinal pentru viaţa fiecărei instalaţii, el asemănîndu-se intr-un fel cu succesiunea anotimpurilor. Pentru început, ce trebuie să înţeleagă cititorul prin ,revizie generală ?" O lucrare de acest gen ar fi cu totul obişnuită, dacă s-ar putea face de fiecare data cînd apar unele necazuri. Dar la aceste fabrici ale „permanenţei focului“, o asemenea „revizie" este posibilă o singură dată intr-un an, la termene riguros stabilite. — Știi dumneata ce înseamnă un deranjament neînlăturat acum, o sudură mai slabă, sau nişte piuliţe, să nu fie strînse ca la carte ? Sincer să fiu, nu prea știam. Văzusem de multe ori fabrica de fenol și privirea aluneca uşor peste amănunte. Impresionantă era atunci respiraţia uriaşă a retortelor, unde procesele de sinteză transformă miraculos materia. Totul în jur se mişca cu exactitatea acelor de ceasornic şi tabloul de comandă înregistra cu sensibilitatea seismografului fiecare rocadă a moleculelor. Revăzînd fabrica, atunci la mijlocul perioadei de timp afectate anual reviziei generale, tabloul era oarecum dezolant. Piese agățate în trolii, conducte stinghere tăiate parcă la jumătate, utilaje scoase din geometria armonioasă de mei înainte, cazanele fără retorte, ca nişte statui pustii cu braţele rupte, şi nu ştiu cum ceva te face să crezi că Ritmuri contemporane niciodată această fabrică desfăcută realmente în bucăţi nu va mai putea să se apropie de acea imagine splendidă a retortelor cu respiraţie de uriaş. Evident, aflat în faţa unor asemenea confruntări vizuale, nu înţelegeam la prima explicaţie prea multe. Simţind poate ceva, inginerul Gh. Grama, care conducea întreaga complexitate a lucrărilor, a ţinut să adauge : — Pregătirea reviziei a stat în centrul preocupărilor noastre de multe luni. După repunerea în exploatare a instalaţiei orice intervenţie ulterioară este aproape imposibilă. La atelierul de sulfonare, de exemplu, nu se mai poate intra cu chei de metal care produc scîntei, iar de aparat de sudură nici vorbă. Ce facem acum e bun făcut pentru un an întreg. O oprire ulterioară de maximum 6 ore în timpul funcționării ar însemna o stagnare de mai multe zile, fiind necesare chiar săptămîni pînă la readucerea instalației la capacitatea maxima. O cădere de plan la producția de fenol s-ar resimți la nivelul întregului combinat, aducînd prejudicii la realizarea răşinilor, fibrelor sintetice, bachelitelor, a planului de export etc. Înţelegeţi acum importanţa deosebită pe care o au lucrările executate de noi în perioada de întrerupere pentru revizie ? In faţa unei asemenea expuneri de motive ochiul nu mai ocoleşte amănuntele în căutarea spectaculosului. Ba, acesta se simte, mai ales aici, cînd toate forţele fabricii sunt concentrate în cîştigarea întrecerii oamenilor cu orele în vederea scurtării termenului de dare în folosinţă, pentru că fiecare zi cîştigată în plus înseamnă o producţie de fenol în valoare de 250.000 lei! Răspîndiţi in toate atelierele. 400 de lăcătuşi, montatori, mecanici, cazangii etc., înaintează in desfăşurarea lucrărilor intr-un ritm alert, corelat cu fiecare fază de lucru. Volumul de muncă exprimat numai in cî- D. RU J AN (Continuare în pag. a 2-a)