Drum Nou, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7617-7643)

1969-07-22 / nr. 7635

Proletari din toate ţârile, uniţi-vit irtiut nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7635 Harţi, 22 iulie 1969 6 pagini 30 bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ 9 9 Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentruînfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestări a unităţii întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai citeva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au întilnit, din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune căistoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existenta numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila" — Găcana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. în Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază energetică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, in aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. în 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de turn şi peste o cincime din producţia de placi fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, fabrica de stofe „Argeşeana", o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel da edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie, în clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi,un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate planurile, cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru, care au vizitat ieri judeţul. Ceauşescu“, scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. în ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş Întîmpină astăzi pe oaspeţii lor". Ei se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, în dezvoltarea socialculturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului. " în aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locuitorilor judeţului un card salut în numele C.C. al P.G .. al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al G.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme „Dacia", recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se aud ovaţii, urări, „Bine aţi venit la noi, tovarăşi". Se scandează : „P.C.R. — Ceauşescu". Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic preocupările locuiorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultuosul proces al industrializării. O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-Podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român. Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast, zeci de mîini întind buchete de flori. Mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urate de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu. (Continuare în pag. a 2-a) Soare pe plaiuri - soare în priviri încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu, In cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei Ediţie jubiliară a „Colocviilor braşovene" 0 MANIFESTARE CULTURALĂ DE INALT PRESTIGIU Ziua întîi: MONUMENTELE BRAŞOVULUI Ieri, la Casa prieteniei din Braşov a avut loc deschiderea festivă a ediţiei jubiliare a „Colocviilor braşovene", manifestare culturalartistică de largi proporţii, dedicată marilor evenimente care vor da strălucire lunii august: Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român şi aniversarea unui sfert de secol de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. La festivitatea de deschidere a „Colocviilor" organizate sub auspiciile Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, au luat parte tovarăşii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Dumitru Cristea, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, Victor Negoiescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov, Gheorghe Conflu, secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., activişti de partid şi de stat, oameni de cultură şi artă din Braşov, invitaţi din cadrul unor instituţii culturale centrale şi din judeţele vecine, ziarişti. Guvîntul de deschidere a ediţiei jubiliare a „Colocviilor“ a fost rostit de prof. Ion Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. El a subliniat că această prestigioasă manifestare cultural-artistică, care antrenează într-o largă confruntare pu-blică pe toţi creatorii din cadrul instituţiilor de cultură şi artă din judeţul nostru, ai uniunilor de creaţie, va deveni, începînd din acest an, o tradiţie a Braşovului, care va sintetiza într-un act cultural de largi proporţii, eforturile creatoare ale scriitorilor, artiştilor plastici, compozitorilor şi muzicienilor, actorilor, muzeografilor etc., de pe aceste meleaguri cu vechi şi prestigioase contribuţii la tezaurul culturii româneşti. Tot ceea ce va alcătui tematica largă şi complexă a ediţiei jubiliare şi a viitoarelor manifestări din cadrul „Colocviilor", va tinde să scoată în evidenţă, pe de o parte, unitatea culturii materiale şi spirituale a poporului român, in decursul secolelor, şi, pe de altă parte, marile înfăptuiri ale României socialiste, din ultimul sfert de veac, ca rod al politicii înţelepte, ştiinţifice şi profund responsabile a Partidului Comunist Român. Aşadar, „Colocviile braşovene", ca act de cultură de înaltă ţinută şi de largă audienţă, vor fi, de fiecare dată, un omagiu al creatorilor braşoveni adus partidului nostru, căruia îi datorăm tot ceea ce s-a edificat pe toate planurile vieţii noastre. Aspect de la deschiderea festivă a ediţiei jubiliare a „Solocviilor braşovene“. Contribuţii la cunoaşterea monumentelor Braşovului Ediţia jubiliară a „Colocviilor braşovene" a debutat ieri, 21 iulie, cu o zi dedicată exclusiv celebrelor monumente ale Braşovului. Sesiunea de comunicări, care a avut loc la Casa prieteniei, prin participarea unor distinse personalităţi şi prin tematica abordată, a întrunit calităţi deosebite. Ea a adus elemente noi în cunoaşterea bătrînului oraş, peste care veacurile şi-au presărat semnele. Profesorul emerit Ioan Nicoară (continuare în pag. a 5-a) Succesul Ansamblului folcloric „Făgăraşul“ la Festivalul din Tunisia Ieri s-a înapoiat din Tunisia Ansamblul folcloric „Făgăraşul", care a participat ca reprezentantă a ţării noastre la Festivalul internaţional de artă populară de la Cartagina. Evoluţia ansamblului făgărăşean pe scena vestitului Teatru antic din Cartagina, a fost apreciată deosebit, atît de spectatorii prezenţi, cît şi de juriul festivalului. Formaţia noastră a cucerit un prestigios trofeu — locul II, în confruntarea cu numeroase ansambluri profesioniste. Pentru această comportare frumoasă a tînărului colectiv artistic al judeţului Braşov, adresăm calde felicitări tuturor componenţilor ansamblului, instructorilor care au desăvîrşit spectacolul impresionant cu care s-au prezentat la Cartagina. Urarea noastră o însoţim cu dorinţa ca mănunchiul de cîntăreţi şi dansatori care alcătuiesc ansamblul să urce în viitor noi şi noi trepte ale măiestriei artistice, spre bucuria şi satisfacţia lor şi a tuturor iubitorilor de frumos din judeţul Braşov. Adunare festivă cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a eliberării Poloniei Luni după-amiază, clubul Uzinei de autocamioane din Braşov a găzduit o adunare festivă consacrată celei de-a 25-a aniversări a eliberării Poloniei. Despre importanţa acestui eveniment deosebit în viaţa poporului polonez au vorbit Marin Decu, prim vicepreşedinte al consiliului popular al municipiului Braşov, şi Mîroslaw Jurkowski, secretar al Ambasadei Republicii Populare Polone la Bucureşti. O STRĂLUCITĂ CUCERIRE A GENIULUI UMAN Luna a avut pentru prima oară oaspeţi pămînteni HOUSTON 21 (Agerpres). — 20 iulie 1969, stăpînul Terrei, Omul, cucereşte o nouă planetă. Luni dimineaţă la ora 4:56 (ora Bucureştiului), Neil Armstrong pune piciorul pe Lună. Totul a început cu cîteva ore mai înainte decît era stabilit. Armstrong anunţă lumii că va ieşi din modul cu cinci ore mai devreme decît se prevăzuse. începe filmul istoric coborîrii, primii paşi pe Lună. — Ora 1,51. N.A.S.A. anunţă că aceste pregătiri vor dura două ore. Armstrong nu va ieşi deci înainte de ora 4. — Ora 3. Cei doi astronauţi anunţă că verificările minuţioase impun o întîrziere. — Ora 3,54. în sfîrşit sînt gata. — Ora 3,55. începe depresurizarea modulului şi simultan presurizarea costumelor spaţiale. — Ora 4. Modulul lunar este total depresurizat. — Ora 4,15. Cei doi astronauți au terminat presurizarea costumelor spaţiale. al — Ora 4,40. Armstrong deschide uşa modulului şi începe coborîrea pe Lună. — Ora 4,56. Armstrong pune piciorul stîng pe Lună şi declară: „E un pas mic pentru om, e un salt enorm pentru umanitate". Acestea sînt primele cuvinte ale omului pe suprafaţa Lunii. înainte de a pune ferm piciorul pe sol, comandantul misiunii „Apollo"-ul încearcă cu prudenţă solul pentru a-i verifica rezistenţa. „Piciorul nu mi se scufundă mai mult de un deget . .. Se pare că nu voi avea dificultăţi la mers. Nu, absolut nici o dificultate pentru a mă deplasa", exclamă Armstrong cu surprindere, făcînd primii paşi. „Am impresia că totul e cu mult mai uşor decît în timpul exerciţiilor de simulare a gravităţii lunare. E foarte interesant. Suprafaţa este foarte pufoasă in general, dar există şi locuri mai dure". „Evoluţia lui Armstrong, care se deplasează intr-adevăr cu uşurinţă pe Lună, şi monologul său sînt retransmise în direct pe Pămînt telespectatorilor. Oamenii pot să-l vadă pe cuceritorul Lunii coborînd cele 9 trepte ale scării, punînd piciorul, tatonînd, suprafaţa, dînd drumul ultimei trepte pe care îşi ţinea mîna, făcînd primii paşi, colectînd cu o lopăţică specială de aluminiu prima mostră de sol lunar — „proba de contingenţă". Armstrong închide această primă mostră — puţin praf lunar — într-un plic de material plastic şi o pune în buzunarul costumului selenar. Toate aceste mişcări sunt supravegheate de Aldrin de la înălţimea platformei de ieşire a modulului. — Ora 5:15. Armstrong a petrecut deja 19 minute, singur, pe suprafaţa Lunii, 19 minute în timpul cărora, în nedifinita singurătate selenară, a făcut constant dovada unei perfecte stăpîniri de sine. în acest moment, coechipierul său, Edwin Aldrin, îşi face apariţia pe suprafaţa Lunii. (Continuare în pag. a 6-a) Modulul şi primul om, pe Lună, în viziunea unui grafician.