Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-18 / nr. 7711
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Maşinile dorm între bălării Pină acum, sfecla de zahăr n-a fost recoltată la C.A.P. Măeruş, nici de nejumătate din suprafaţa cultivată. Dar o maşină de mare productivitate doarme intre bălării somnul greu al uitării. Trebuie zgîlţîit preşedintele să se trezească ... maşina. Cine-i încălzeşte ? La prima vedere pare un şantier arheologic. Nici vorbă. E un adăpost pentru animale. Dar stadiul actual al construcţiei nu este o promisiune care să le ţină de cald animalelor. Consiliul de conducere al C.A.P. Viştea priveşte iarna liniştit. Cine-i încălzeşte ? Preleturi din toata țările, uniți*!! Cooperatorii din Lisa, Recea, Drăguş, Berivoi, Meni, Hîrseni, Şinca-Veche şi Voivodeni Mai aşteptaţi o toamnă pentru terminarea recoltării cartofilor? Este cu totul nepotrivit a mai vorbi la ora actuală de recoltatul cartofilor, deoarece in majoritatea cooperativelor agricole din judeţ lucrarea respectivă s-a încheiat de mai bine de două săptămîni. Şi totuşi trebuie arătat că acum, în a doua decadă a lunii octombrie, cînd vremea s-a răcit, în unele unităţi din zona Făgăraş se mai găsesc în cîmp nerecoltaţi cartofi pe zeci şi chiar sute de hectare. Ieri dimineaţă, de exemplu, la C.A.P. Lisa mai erau nerecoltate 168 hectare, la Berivoi 146, Recea 137, Drăguş 79, Ileni 78, Şinca Veche 58, Voivodeni 43 etc. în total în această zonă mai sunt cartofi în pămînt pe mai bine de 800 de hectare ! Situaţia cu totul necorespunzătoare din unităţile amintite nu este întîmplătoare. Ea reflectă slaba preocupare a consiliilor de conducere, a brigadierilor şi specialiştilor din unităţi, pentru utilizarea forţelor şi mijloacelor mecanice existente. La C.A.P. Lisa, de exemplu, avîndu-se în vedere numărul de maşini şi de braţe existente, s-a stabilit o viteză zilnică de 30 hectare. Dacă acest ritm era respectat, recoltatul cartofilor se putea termina cu cel puţin 10 zile în urmă. Realitatea este că aproape în nici o zi nu s-aurecoltat 30 de hectare. Joi, de e- I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 2 al Optimizarea ponderii personalului T.A. este incompatibilă cu jumătăţile de măsură Scopul general al optimizării structurii organizatorice a întreprinderilor este, fără îndoială, folosirea judicioasă a salariaţilor, creşterea randamentului muncii fiecărui angajat. In mai toate întreprinderile din judeţul nostru au fost întreprinse studii, analize, măsuri de organizare ştiinţifică privind raţionalizarea muncii personalului tehnicoadministrativ, elaborarea unor astfel de organigrame care să imprime un caracter mai dinamic activităţii productive. Cum au înţeles însă organizatorii producţiei să soluţioneze această problemă vitală atît pentru promovarea unor metode moderne de conducere şi organizare a producţiei, cit şi pentru creşterea eficienţei economice ? Cazul uzinei „Hidromecanica“ din Braşov ne oferă un exemplu de felul cum nu trebuie să procedeze colectivele chemate să analizeze structura organizatorică a întreprinderii, de abordare printr-o optică deformată a importantei sarcini puse de partid în faţa întreprinderilor — raţionalizarea activităţii personalului T.A. Dar, iată în amănunt cum s-a procedat la uzina „Hidromecanica“ în această problemă. Grupa de organizare științifică a făcut, ce-i drept, im studiu asupra gradului de utilizare a acestei categorii de personal în baza căruia a rezultat o reducere a numărului salariaților tehnico-administrativi cu 14 şi în perspectivă cu alţi 30. Reducerea ca atare e însă neconcludentă, în uzină numărul absolut al acestei categorii de salariaţi fiind de 480. Aceasta pentru că studiul s-a limitat strict la încărcarea personalului T.A., încărcare stabilită prin metoda autofotografierii (care în majoritatea cazurilor se dovedeşte destul de subiectivă). Astfel s-a neglijat problema organigramei funcţionale a întreprinderii, sistemul informaţional, normarea ştiinţifică a muncii personalului T.A., anomaliile organizatorice perpetuîndu-se. Să dăm exemple concrete. în prezent, există în uzină 8 nivele ierarhice, unele paralele și suprapuse, care conduc la luarea unor decizii fără eficientă și la o informare tardivă a conducerii. De pildă, în cadrul colectivului de conducere, pe lingă directorul tehnic există şi un inginer şef de concepţie, care are aceleaşi sarcini. De relevat că gradul de subordonare a compartimentelor pe funcţiile de conducere este necorespunzător, directorul coordonator avînd în subordine 13 compartimente de activitate, ceea ce face ca practic acestea să nu fie coordonate în bune condiţii, fapt care conduce la diminuarea eficienţei deciziilor luate. Există în cadrul întreprinderii servicii funcţionale cu sarcini similare, care nu-şi justifică existenţa. De pildă, în sectorul de concepţie funcţionează serviciile tehnolog-şef, sculer-şef, pregătirea fabricaţiei, însă — aşa cum, de altfel, susţine şi conducerea tehnică a uzinei — din aceste servicii s-ar putea crea un singurcompartiment, cu grupe specializate pe cele trei probleme,cu un număr, judicios de personal. De notat şi faptul că pe lingă serviciul mecanicşef există separat serviciul energetic şef, deşi serviciile uzinei nu reclamă existenţa separată a unui serviciu energetic. A. CIOBANU, activist al comisiei economice a Comitetului judeţean de partid (Continuare în pag. a 2-a) Situația recoltării trifoiului de sămință lfcooperativele agricole l17 octombrie Nr. Denumirea Realizat crt. cooperativei °/6 ■ COOPERATIVEAGRICOLE CODAŞE Total pe județ 58,5 ■ COOPERATIVEAGRICOLE FRUNTAŞE 6. Bunești 140,7 2. Dopca 137,5 3. Jibert 100 4. Bod 100 5. Codlea 100 6. Crizbav 100 7. Rîşnov 100 8. Sînpetru 100 9. Stupini 100 10. Cobor 100 11. Lovnic 100 12. Ticusul Vechi 100 13. Făgăraş 100 14. Felmer 100 ■ COOPERATIVE AGRICOLE CU REANZARIMEDII 15. Apata 98,5 16. Grînari 98,0 17. Bărcut 95,30f. Măeruş 92,3 19. Comăna 88,0 20. Cristian 87,5 21. Şoarş 86,7 22. Rupea 79,5 23. Sercaia 79,1 24. Feldioara 75,0 25. Drăușeni 74,3 26. Homorod 72,5 27. Crihalma 71,4 28. Venetia 70,0 29. Hîrseni 66,7 30. Calbor 62,5 * 31. Ungra 58,2 32. Hoghiz 55,0 VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA La Mysore şi împrejurimile sale BANGALORE 17 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit : Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer,, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Musore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Ghamundi, dominată de templul Shamupdeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km. pătraţi. în continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeţilor români. Duminica sportivă a pionierilor şi şcolarilor * braşoveni . La iniţiativa Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor Braşov, Stadionul municipal va găzdui mîine, începînd de la orele 10, o interesantă manifestare sportivă, la care vor participa peste 10.000 de pionieri şi şcolari. Din programul întrecerilor reţin atenţia : probele de atletism în cadrul cărora îşi vor disputa întîietatea cei mai buni pionieri atleţi din şcolile generale ale municipiului, concursurile de ciclism şi de cartinguri, demonstraţia de aeromodele şi rachete, jocurile sportive. In încheiere va fi disputat un meci de fotbal între cele mai tinere reprezentative ale municipiilor Brașov şi Cluj. CONSFĂTUIRE PRIVIND ACTIVITATEA COMITETELOR DE DIRECŢIE Din iniţiativa Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., ieri dupăamiază la sediul comitetului a avut loc o consfătuire care a luat în dezbatere stilul şi metodele de muncă ale comitetelor de direcţie, urmărindu-se generalizarea experienţei pozitive şi stabilirea de măsuri care să îmbunătăţească pe viitor conţinutul muncii acestor organe de conducere colectivă. La consfătuire au participat tovarăşii ing. Mihai Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, membri ai comitetelor judeţean, municipal şi orăşeneşti, de partid, ai Consiliului judeţean al sindicatelor, directorii întreprinderilor din judeţul Braşov, reprezentanţi ai organelor economice de sinteză şi ai institutului politehnic, secretari ai comitetelor de partid şi preşedinţi ai unor comitete de sindicat. Tovarăşul ing. Ion Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a prezentat un referat privind activitatea comitetelor de direcţie de la înfiinţare şi pînă în prezent, pe marginea căruia s-au purtat discuţii şi s-au făcut intervenţii din partea participanţilor. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşii Mihai Marinescu şi Constantin Cîrţînă care au clarificat unele probleme legate de sarcinile actuale ale comitetelor de direcţie şi consiliilor de administraţie, subliniind în acelaşi timp obiectivele majore care trebuie să stea în faţa acestor organe ale muncii şi conducerii colective în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. 100 Gcal pe oră la uzina „Tractorul“ din Braşov a intrat în probe tehnologice un cazan de apă fierbinte de 100 Gcal pe oră, care acoperă necesarul de căldură pentru încălzit şi ventilaţie pe întreaga uzină, cit şi pentru întreprinderile vecine. Cazanul, construit de uzina „Vulcan"-Bucureşti, funcţionează complet automatizat. Buna conlucrare dintre beneficiar, constructor — I.C.I.M.Bv. şi montor — uzina „Vulcan" a permis darea în exploatare a noului cazan înainte de termen. Grija şi dragostea pentru copii, răspunderea pentru creşterea lor în spiritul imperativelor sociale, a devenit un element definitoriu în societatea socialistă. Este ştiut, şcoala, organizaţia U.T.C. şi mai ales familia, constituie un tot care trebuie să acţioneze unitar în scopul realizării înaltelor deziderate ale educaţiei comuniste. Iar atunci cînd familia renunţă la rolul ei de pivot social, legislaţia ţării stabileşte prin acte normative obligativitatea părinţilor de a asigura cadrul optim dezvoltării copiilor. Astfel, art. 101 din Codul familiei prevede : „Părinţii sunt datori să îngrijească de persoana copilului . Ei sunt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia potrivit cu însuşirile lui, in conformitate cu ţelul statului, spre a-l face folositor colectivităţii“. La rîndul lui, art. 306 din Codul penal avertizează : „Punerea în primejdie gravă prin măsuri sau tratamente de orice fel a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani ! Şi totuşi, numai în oraşul Braşov, un număr de 350 de părinţi necesită să fie urmăriţi îndeaproape de organele locale deoarece nu se achită de obligaţiile ce le revin pe linia creşterii şi educării propriilor lor copii. Aşa, bunăoară, soţii Iosif Popovici (angajat la Fabrica de articole tehnice din cauciuc) şi Smaranda Popovici (salariată la Uzina de tractoare) şi-au împins prin neglijenţă şi iresponsabilitate cei trei copii la infracţiune. Deşi dispuneau de un venit lunar de peste 2000 lei, fiii lor erau prost îmbrăcaţi, murdari şi flămînzi, apucînd rînd pe rînd drumul instituţiilor de reeducare. Traşi la răspundere de către organele în drept nu s-a văzut nici o remuşcare din partea celor carele-au dat viaţă. Toate eforturile autorităţii tutelare de a readuce la linia de plutire barca acestei familii, au rămas deocamdată fără rezultat. Zidul de piatră al egoismului celor doi, pe care este greu să-i numeşti „părinţi", a anihilat orice influenţe binefăcătoare, copiii urmîndu-şi tristul destin. Va fi acum nevoie de îndelungi preocupăridin partea instituţiilor de reeducare pentru recuperarea lor. Şi exemple asemănătoare cazului Popovici continuă. Nu de mult, Comitetul ION COMAN (Continuare în pag . 2-a! COPII „PROBLEMĂ", PĂRINȚI ■ - - FĂRĂ PROBLEME r/i/niiurruiiirirrii/iirtrii/iirrrr///in/riiiiff/t/iirf/ni/nirri.^niiiifiriiirui/iniifiiir/n/rirrinir/r/nr//iinin//rrrrnir//ir/rfiniiirniinitriiiiiiiiiinirriiiir Meridiane Societăţi de... tras oamenii pe sfoară (ii) Operînd îndeosebi printre oamenii cu situaţie modestă, lipsiţi de cunoştinţe şi cultură, escrocii devin deosebit de periculoşi cînd exploatează fără cea mai uşoară strîngere de inimă familii lovite de nenorociri, oameni ce se zbat în mari greutăţi, copleşiţi de datorii. Iată,cazul lui Walter şi Erika Glöckner, din München. „Uite, salvarea! îi spune Walter într-o zi, soţiei sale. Uite ici, citeşte!“ şi-i întinde ziarul. Anunţul spunea: „Aveţi griji băneşti? Vă ajutăm! Sunt prea mari datoriile pe care le-aveţi de plătit ? Vă putem mijloci înlesniri la plata lor". Şi soţiei lui Glöckner anunţul îi apare ca un dar al destinului. Tînăra pereche, care-şi înjghebase căminul de vreo cîţiva ani, se zbatea cufundată în datorii. Aveau de plătit rate 1© şase firme diferite, totalized 600 de mărci pe lună — o sumă enormă faţă de venitul lor. „Scrie, scrie biroului ăstuia de credit", îi spune soţului. Opt zile mai tîrziu, un bărbat cu alură de om de afaceri batea la uşă. Se prezintă ce-SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 4-a1