Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)

1970-01-13 / nr. 7782

rum nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7782 Marţi, 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, unVIT-all 1970 - ARUL FOLOSIM MUNTE, CO N­WUAMIM MAKIM, A ÎMRIlMI POTENTIAL Al ECONOMIEI NATIONALE Zidul opac al rutinei ţine organizarea ştiinţifică la poarta şantierelor de construcţii C­um anume trebuie să arate un compartiment model de organizare ştiinţifică intr-o unitate de construcţii ? Nu ni-l putem imagina altfel decît ca un autentic stat major al întreprin­derii ; activitatea tuturor servicii­lor — de planificare, de aprovizio­nare, de pregătirea producţiei, de relaţii etc. — îşi trag seva optimi­zării muncii lor tocmai de la acest compartiment. Şi, cum „planul de bătaie" al oricărui constructor este fireşte larg — in sfera muncii lui intră zeci de puncte de lucru şi şantiere mai mari sau mai mici—e lesne de înţeles că pîrghia de co­mandă a fiecărui, conducător de întreprindere nu poate fi alta de­cît compartimentul de organizare ştiinţifică. Teoretic, aproximativ, aşa stau lucrurile. O ştiu mai bine decit ■noi şi directorul Trustului 5 — ing. Leon Leibovici, şi directorul I.C.I.M., ing. Emil Moldovan, şi cel al întreprinderii de construcţii locale — ing. Mihai Popa, sau cel al în­treprinderii 10 instalaţii — ing. Mircea Ionescu. Oricare din aceşti conducători de întreprinderi îţi poate povesti cu lux de amănunte, cu cele mai frumoase vorbe, cit este de inte­resantă problema organizării ştiin­ţifice.. Dar cînd analizezi concor­dan­ţa dintre vorbă şi faptă, con­staţi că sub haina unor vorbe fru­moase domnesc ca o împărăteasă rutina, inerţia n­u ştim exact ce­ şi-au zis to­varăşii de la I.G.I.M. atunci cînd presa ducea o adevă­rată campanie pentru ca fiecare întreprindere să materializeze, ho­­tărîrea Conferinţei Naţionale pri­vind întronarea unui spirit ştiinţi­fic în domeniul planificării, condu­cerii, organizării şi desfacerii pro­ducţiei, dar după faptele pe care le găseşti astăzi în întreprindere se pare că tactica adoptată a fost Anchetă realizată de L. CIUTACU, cu sprijinul Comitetului jude­ţean de organizare ştiinţifică a producției şi a muncii (Continuare in pagina a 2*a) . Prima decadă - primele succese Zilele trecute în industria braşoveana s-a încheiat pri­ma decadă a anului. Entuzias­mul şi hotărîrea fermă a co­lectivelor din unităţile indus­triei braşovene în aplicarea exemplară a indicaţiilor ple­narei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1963, a făcut posi­bilă demararea cu succes, în­­tr-un ritm susţinut, a producţiei ultimului an al cincinalului.­­Rezultat al energiei şi capa­cităţii creatoare a colectivelor de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, producţia industrială a judeţului Braşov a atins în prima decadă cota de 26,7 la sută din prevederile lunare. In acest fel, planul primei de­cade — ţinînd seamă de nu­mărul zilelor lucrătoare — a fost depăşit pe ansamblul in­dustriei braşovene, înregistrîn­­du-se însemnate cantităţi su­plimentare de produse. Printre colectivele fruntaşe se numără cele de la Fabrica de zahăr Bod, care a realizat 42,3 la sută din sarcinile de plan lunare, Hainăria Braşov — 33,8 la sută, „Metrom" — 33,6 la sută, „Temelia", I.P.E.C. Braşov şi I.I.L. Făgăraş, fieca­re cu cite 33,5 la sută, Combi­natul chimic Victoria şi Fabri­ca de postav Prejmer — 33,3 la sută, F.C.H. Zârneşti — 33,1 la sută, „Colorom" Codlea — 33,0 la sută, întreprinderea po­ligrafică — 32,4 la sută, Indus­tria laptelui — 31,8 la sută, întreprinderea de cariere şi balastiere — 31,6 la sută, I.P.B.C. — 31,5 la sută, „Recon­strucţia" Feldioara — 31,3 la sută, Uzina mecanică de ma­terial rulant — 30,6 la sută etc. Sporurile de producţie rea­lizate în prima decadă pe an­samblul industriei braşovene puteau fi substanţial mărite dacă conducerile şi specialiş­tii unor întreprinderi nu ar fi neglijat o bună pregătire a producţiei anului 1970, dacă n-ar fi tratat cu duhul blînde­­ţii carenţele existente pe linia organizării raţionale a produc­ţiei şi a muncii, în utilizarea extensivă şi intensivă a uti­lajelor, în valorificarea supe­rioară a materiei prime şi fo­losirii judicioase a forţei de muncă. Urmarea unor aseme­nea neajunsuri a fost nereali­­zarea sarcinilor de plan din prima decadă, acumularea în­că de la început a unor im­portante restanţe. Printre aces­te întreprinderi şi-au înscris numele : Uzina de reparaţii Codlea, care a realizat din planul lunii ianuarie doar 12,0 la sută, Fabrica „Timpuri noi" — 19,0 la sută, I.U.S. Braşov — 21,5 la sută, uzina „6 Mar­tie" Zârneşti — 22,6 la sută, filatura „Octombrie Roşu" din Ghimbav — 22,8 la sută, F­ARTEC —23,4 la sută, „Nivea" — 23,8 la sută, „Trac­torul" şi I.I.L. „Mobila" Ghim­bav — 24,1 la sută, Fabrica de şuruburi, „Răsăritul" şi „Re­publica" — cite 24,2 la sută, „Dezrobirea" — 24,3 la sută, Fabrica de stofe — 24,4 la sută, U.E.I.L. Făgăraş — 24,6 la sută, Uzina nr. 2 şi U.E.I.L. Braşov — 24,8 la sută şi Braşov — 24,9 la sută. Experienţa bună dobîndită în anul trecut, inteligenţa teh­nică a propriilor cadre, spi­ritul de organizare şi iniţiati­vă al celor mai buni muncitori, ingineri şi tehnicieni din fie­care colectiv trebuie să fie fo­losite cu deplină eficienţă, la cote superioare. In acest fel există certitudinea recuperării integrale a rămînerilor în ur­mă din întreprinderile aminti­te, a descoperirii de noi re­zerve pentru sporirea produc­ţiei, astfel ca luna ianuarie să se încheie cu un bogat bilanţ de realizări în întreaga indus­trie braşoveanâ. Calibratul hidraulic al jenţilor de autocamion Pe banda de montaj a secţiei de autoutilaje de la Uzina de autocamioane se află o nouă maşină în greutate de 20 tone, care execută calibratul hidrau­lic al jenţilor superbalon. Fabricat pentru prima oară în ţara noastră, după un pro­iect semnat de ing. Francisc Hoffman, noul utilaj va fi adap­tat pentru calibrarea hidrauli­că a jenţilor de autocamion. Maşina este mai ieftină decît cele de calibrat mecanic, iar siguranţa în funcţionare pre­cum şi calitatea operaţiei de calibrare se îmbunătăţesc sub­stanţial. I | in cuprins: --------------------------- | ^ ♦ Din activitatea consiliilor | j populare : Sprijinul perma- ^ 4 nent al maselor — „cheia“ ^ ) succeselor gospodărești t | ' ♦ Cronica filmului : Femeia ț \ îndărătnică (pag. a 2-a) t te Miliția ne informează i s -s\ !♦ (pag. a 3-a)| Biafra a depus armele (j ♦ Va fi reînviat „pod­ul au­ j­u rului" ? (pag. a 4-a) j !._______| ♦ SPORT ) Duminică, pîrtiile de schi au fost din nou asaltate de mii de sportivi. Citiţi în pagina a 3-a rubrica noastră de sport. Foto : V. SECAREANU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR AL FRANŢEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d'Estaing, preşedin­tele delegaţiei franceze la lucră­rile celei de-a doua sesiuni a Co­misiei mixte guvernamentale ro­­mâno-franceze de cooperare eco­nomică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Sis­­card d’Estaing a transmis preşe­dintelui Consiliului de Stat, Ni­colae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi u­­rările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi do­rinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în vii­tor în spiritul bunelor legături se există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea Româ­niei de a dezvolta relaţiile multi­laterale cu Franţa în interesul ce­lor două popoare, al înţelegerii in­ternaţionale, al păcii şi­ securităţii în Europa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor, s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre Ro­mânia şi Franţa înregistrează o o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reci­proc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială. PLENARA UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Ieri, în sala Palatului suitorii din Braşov, a avut loc şedinţa ple­nară a Uniunii judeţene a coope­rativelor agricole de producţie, în cadrul căreia au fost dezbătute măsurile cuprinse în Hotărîrea re­centei plenare a Uniunii Naţio­nale a C.A.P. La lucrările plenarei au participat preşedinţi, specia­lişti, contabili din C.A.P., activişti ai U.J.C.A.P., ingineri de la Direc­ţia agricolă, reprezentanţi ai unor instituţii judeţene. Au fost, de asemenea, pre­zenţi tovarăşii Gheorghe Matei, secretar al Comitetului jude­ţean Braşov al P.C.R., Nicolae Bologan, director general al între­prinderilor pentru mecanizarea a­­gric­ult­urii din cadrul M.A.S., re­prezentanţi ai unor organe centra­le, secretari ai comitetelor orăşe­neşti­ şi comunale de partid şi alţi invitaţi. Pe marginea materialului pre­zentat de tov. Ioan Baboia, preşe­dintele Uniunii judeţene a C.A.P., au luat cuvîntul numeroşi partici­panţi. Plenara a adoptat şi unele mă­suri organizatorice privind com­ponenţa consiliului şi biroului exe­cutiv al U.J.G.A.P. După-amiază a început consfă­tuirea de lucru, organizată de Di­recţia agricolă şi Uniunea jude­ţeană a C.A.P. In prima zi a con­sfătuirii s-a analizat activitatea e­­conomică desfăşurată în anul tre­cut de cooperativele agricole din judeţul nostru şi s-au luat în dis­cuţie unele măsuri necesare pen­tru realizarea sarcinilor de plan pe 1970. Lucrările consfătuirii continuă. Nu de mult, în prezen­ţa salariaţilor I­ C.S.T.I. au avut loc dezbaterile procesului în care au fost implicate salariate­le Hajdu Elena şi Radu Eleonora, chemate să răspundă pentru un pre­judiciu, care s-a ridicat pînă la urmă la suma de 37.896,34 lei. Organe­le de cercetare penală şi instanţa s-au străduit să afle împrejurările în ca­re două infractoare au reuşit în decurs de 7—8 luni să-şi însuşească a­­ceastă importantă sumă de bani, condiţiile în care au lucrat, dar mai ales „posibilităţile" care li s-au oferit, pentru ca intr-o perioadă îndelun­gată să opereze în voie, fără ca cineva să pună sub semnul îndoielii pro­bitatea lor profesională. Prima tentativă se pro­duce în toamna anului 1968, cînd Hajdu Elena pleacă în concediul de maternitate, luînd cu ea suma de 4350 lei, cu a­­sentiimentul Eleonore­ Radu care preluase ges­tiunea. In declaraţiile sale, Hajdu Elena recu­noaşte că a luat aceas­tă sumă pe care a chel­tuit-o pentru nevoi per­sonale. Spre sfîrşitul a­­nului 1968, Eleonora Ra­du dă semne de neliniş­te. Este iminentă o in­ventariere, cînd ar pu­tea fi descoperită cu a­­­ceasta lipsă în gestiune. Este înştiinţată Elena Hajdut, care depune o parte din bani în nume­rar şi în mărfuri, adu­­cînd de la domiciliul său diferite articole textile folosite, la care ataşează etichete cu preţuri de vînzare, astfel ca în e­­ventualitatea unui con­trol, lipsa să nu poată fi descoperită. Cînd la jumătatea lunii februa­rie 1969 Elena Hajdu se întoarce la unitate, se efectuează o inventarie­re, și susnumita preia gestiunea de la Eleonora Radu cu o lipsă de 4600 lei. Revizoarea Ada Pri­mus, însă, nu observă manoperele folosite, de cele două inculpate care fac dictări duble de măr­furi, consemnând în ac­­te­le pe­ care le întoc­mește că perioada de gestiune a inculpatei E­­leonora Radu s-a soldat cu un plus neînsemnat de cîteva zeci de lei. Dar pericolul nu este îndepărtat cu desăvîrși­­re. Această lipsă putea fi descoperită, și de a­cum trebuiau aflate me­tode simple dar eficace pentru acoperirea ei. In­fractoarele recurgeau la falsificarea etichetelor de pe confecţii, majo­­rîndu-le preţul prin ştergerea cu o substan­ţă chimică a preţului o­­riginal şi înscrierea u­­nui preţ majorat, sau prin modificarea direc­tă a acestor preţuri. Pe măsură ce se produc modificări de preţuri, inculpatele încep să sus­tragă­­ şi sume din înca­sări, socotind că prin majorările fictive efec­tuate îşi pot însuşi di­ferenţele. Şi astfel, sea­ră de seară, caruselul fraudei continuă în cea mai tainică armonie. în cursul lunii august s-a produs o mică „neîn­țelegere“, care avea să ducă la descoperirea faptelor. Hajdu pleacă într-un scurt concediu de odihnă. La întoarce­rea sa, revizoarea E. Bucșe efectuează un control gestionar, care se soldează cu o lipsă de vreo 12.000 lei. Inculpa­tele intră în panică! Sunt chestionate cu pri­vire la existenţa lipsei, pe care însă nu o recu­nosc. Mai abilă, Hajdu Elena sesizează pe res­ponsabila unităţii Varga Maria, că în absenţa ei C-tin FINICHIU, judecător la Tribunalul judeţean Braşov (Continuata in pag. a 2-a) CALUL TROIAN AL INFRACŢIUNII (Ce se ascunde între filele unui dosar penal) Citiţi in pagina a Relatări privind vizita tovarășului Ilri GHEORGHE MAURER in R.S.F. Iugoslavia) ■■■■■■■■1 ■ LA CENTRUL DE COMUNĂ STAGIUNE CINEMATOGRAFICĂ, LA SATUL APARŢINĂTOR... DRACHE Circulaţia filmelor în mediul să­tesc — departe de a ieşi din or­bita actualităţii — prezintă lacune cit se poate de evidente şi în eta­pa în care ne aflăm. Principalul neajuns care gene­rează nemulţumirile spectatorului sătesc constă în faptul că actua­lele modalităţi de difuzare a fil­melor la sate fac ca centrul de co­mună să fie mult avantajat, sub raportul spectacolelor cinemato­grafice, faţă de satul aparţinător. Fireşte, în condiţiile în care cen­trele de comună dispun de o bază materială mai bogată — aparate de proiecţie stabile, operatori cali­ficaţi, săli de spectacole mai bine întreţinute — în aceste condiţii frecvenţa filmelor pe ecranul că­minelor culturale de aici va fi mai mare, în comparaţie cu unele sate aparţinătoare. De aici însă şi pînă la situaţia de a lipsi de filme, cu lunile şi uneori cu anii, pe locui­torii din aceste aşezări mărginaşe este o cale cu totul de neînţeles. Nu imputăm deci că la centrul de comună este o stagiune permanen­tă de filme, şi că sunt dirijate aici un mare număr de producţii cine­matografice, ci faptul că intr-un mare număr de sate avem de-a face cu un relache cinematografic neîngăduit de lung. La originea acestei discrepanţe nu stau cauze obiective, aşa cum încearcă să se justifice unii, ci determinante cu totul subiective. Cea mai frecventă cauză a pri­vării locuitorilor din satul aparţi­nător de îndrăgitul spectacol de film constă în dezinteresul unor consilii populare, al unor primari de­­ a facilita aceste spectacole în localităţile subordonate. Se pri­veşte adesea această chestiune din optica greşită că centrul de comu­nă ar avea nişte privilegii speciale. In satul Arini n-a mai rulat un film de vreun an de zile, iar la centrul de comună Măeruş nu se impaci­entează nimeni, ca şi cînd totul ar fi normal, ca şi cînd asta ar fi fost destinul unităţii cinematografice săteşti. In vecini, la Rotbav, in noul şi impunătorul cămin cultu­ral, filmele sunt rarităţi de zile mari. Să fie oare atît de greu să se deplaseze filmul de la Feldioara îa Rotbav — 2 kilometri? Sau di­rectorul de cămin din Rotbav, sti­mulat de cei de la centrul de co­mună, doreşte să păstreze strălug A. SOCACIU Em. LUPU (Continuare în pagina a 3-a) Şase interpreţi Şase zile Şase interviuri DOINA SPĂTARU „Aş vrea să nu mă mai despart de tine" Rep. : Doina, tu eşti cea mai tinărâ candidată pentru Braşov şi ca virstă şi ca activitate artistică . . . D. S. : 22 de ani şi . . . 8 luni de cînd am devenit „O stea cu nume". Rep. : Cînţi de mult î D. S. : De circa 13 ani, de prin clasa a lll-a, în corul şcolii. Rep. : Dar muzică uşoară ? D. S. : Parcă poţi face vreodată deo­sebirea de cînd cint ? Cred că din tot­deauna. Stau, de pildă, seara şi învăţ la literatură (Doina Spătaru este studentă în anul al doilea la Facultatea de limbă şi literatură română a Uni­versităţii din Bucureşti) şi deodată îmi vin în minte nişte cuvinte şi încep să le fredonez. Vă spun un lucru hazliu. In anul întii eram la biblioteca facultăţii şi deodată m-am trezit că am fost poftit Petre CODREA (Continuare in pag. a 2-a) Ansamblul „Poieniţa“ la... Poiana Reputatul ansamblu folcloric „Poieniţa“, de pe lingă Palatul culturii din Braşov, laureat al primului Festival şi concurs internaţional de folclor „Româ­nia ’69“, deţinătorul unei bo­gate zestre de titluri şi distinc­ţii, continuă să activeze intens şi în acest anotimp alb. Ieri seară ansamblul „Poieniţa" a prezentat un spectacol la res­­taurantul-hotel „Sport" din Po­iana Braşov. Virtuoşii dansatori au evo­luat în cîteva din jocurile popu­lare care alcătuiesc repertoriul formaţiei, în timp ce orchestra şi soliştii ansamblului au in­terpretat un buchet din cele mai îndrăgite melodii populare. MERIDIANE Neapole în pericol de a aluneca în mare ? Pe via Aniello Falcone, care șerpuiește pe colina Vomero — cartierul de lux suspendat deasupra Golfului Neapole — trei persoane discutau într-o zi despre fisurile care se pro­duseseră în caldarîmul stră­zii : farmacistul Alfredo Cer­­rato, zidarul Pasquale Arnato şi vînzătorul Luigi Sorrentini. Dar dintr-odată, terenul de sub picioarele lor s-a surpat, deschizînd o groapă lungă de 50 metri, iar cei trei pietoni au dispărut într-o prăpastie adîncă de 25 metri. Zidarul Ar­nato şi vînzătorul Sorrentini au fost salvaţi, cu toate că au ieşit de acolo grav răniţi. Ca­davrul farmacistului Cerrato a fost găsit abia după o săp­­tămînă. In zilele următoare, autori­tăţile au înregistrat în oraş alte 18 grave alunecări de te­ren. In Viale Maria Cristina s-a prăbuşit o porţiune de 200 metri din stradă, iar în Piazza Pignasecca, în inima Neapo­­lelui, locuitorii s-au refugiat (Continuare în pag. a 4-a)

Next