Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)
1970-01-13 / nr. 7782
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7782 Marţi, 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, unVIT-all 1970 - ARUL FOLOSIM MUNTE, CO NWUAMIM MAKIM, A ÎMRIlMI POTENTIAL Al ECONOMIEI NATIONALE Zidul opac al rutinei ţine organizarea ştiinţifică la poarta şantierelor de construcţii Cum anume trebuie să arate un compartiment model de organizare ştiinţifică intr-o unitate de construcţii ? Nu ni-l putem imagina altfel decît ca un autentic stat major al întreprinderii ; activitatea tuturor serviciilor — de planificare, de aprovizionare, de pregătirea producţiei, de relaţii etc. — îşi trag seva optimizării muncii lor tocmai de la acest compartiment. Şi, cum „planul de bătaie" al oricărui constructor este fireşte larg — in sfera muncii lui intră zeci de puncte de lucru şi şantiere mai mari sau mai mici—e lesne de înţeles că pîrghia de comandă a fiecărui, conducător de întreprindere nu poate fi alta decît compartimentul de organizare ştiinţifică. Teoretic, aproximativ, aşa stau lucrurile. O ştiu mai bine decit ■noi şi directorul Trustului 5 — ing. Leon Leibovici, şi directorul I.C.I.M., ing. Emil Moldovan, şi cel al întreprinderii de construcţii locale — ing. Mihai Popa, sau cel al întreprinderii 10 instalaţii — ing. Mircea Ionescu. Oricare din aceşti conducători de întreprinderi îţi poate povesti cu lux de amănunte, cu cele mai frumoase vorbe, cit este de interesantă problema organizării ştiinţifice.. Dar cînd analizezi concordanţa dintre vorbă şi faptă, constaţi că sub haina unor vorbe frumoase domnesc ca o împărăteasă rutina, inerţia nu ştim exact ce şi-au zis tovarăşii de la I.G.I.M. atunci cînd presa ducea o adevărată campanie pentru ca fiecare întreprindere să materializeze, hotărîrea Conferinţei Naţionale privind întronarea unui spirit ştiinţific în domeniul planificării, conducerii, organizării şi desfacerii producţiei, dar după faptele pe care le găseşti astăzi în întreprindere se pare că tactica adoptată a fost Anchetă realizată de L. CIUTACU, cu sprijinul Comitetului judeţean de organizare ştiinţifică a producției şi a muncii (Continuare in pagina a 2*a) . Prima decadă - primele succese Zilele trecute în industria braşoveana s-a încheiat prima decadă a anului. Entuziasmul şi hotărîrea fermă a colectivelor din unităţile industriei braşovene în aplicarea exemplară a indicaţiilor plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1963, a făcut posibilă demararea cu succes, într-un ritm susţinut, a producţiei ultimului an al cincinalului.Rezultat al energiei şi capacităţii creatoare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni, producţia industrială a judeţului Braşov a atins în prima decadă cota de 26,7 la sută din prevederile lunare. In acest fel, planul primei decade — ţinînd seamă de numărul zilelor lucrătoare — a fost depăşit pe ansamblul industriei braşovene, înregistrîndu-se însemnate cantităţi suplimentare de produse. Printre colectivele fruntaşe se numără cele de la Fabrica de zahăr Bod, care a realizat 42,3 la sută din sarcinile de plan lunare, Hainăria Braşov — 33,8 la sută, „Metrom" — 33,6 la sută, „Temelia", I.P.E.C. Braşov şi I.I.L. Făgăraş, fiecare cu cite 33,5 la sută, Combinatul chimic Victoria şi Fabrica de postav Prejmer — 33,3 la sută, F.C.H. Zârneşti — 33,1 la sută, „Colorom" Codlea — 33,0 la sută, întreprinderea poligrafică — 32,4 la sută, Industria laptelui — 31,8 la sută, întreprinderea de cariere şi balastiere — 31,6 la sută, I.P.B.C. — 31,5 la sută, „Reconstrucţia" Feldioara — 31,3 la sută, Uzina mecanică de material rulant — 30,6 la sută etc. Sporurile de producţie realizate în prima decadă pe ansamblul industriei braşovene puteau fi substanţial mărite dacă conducerile şi specialiştii unor întreprinderi nu ar fi neglijat o bună pregătire a producţiei anului 1970, dacă n-ar fi tratat cu duhul blîndeţii carenţele existente pe linia organizării raţionale a producţiei şi a muncii, în utilizarea extensivă şi intensivă a utilajelor, în valorificarea superioară a materiei prime şi folosirii judicioase a forţei de muncă. Urmarea unor asemenea neajunsuri a fost nerealizarea sarcinilor de plan din prima decadă, acumularea încă de la început a unor importante restanţe. Printre aceste întreprinderi şi-au înscris numele : Uzina de reparaţii Codlea, care a realizat din planul lunii ianuarie doar 12,0 la sută, Fabrica „Timpuri noi" — 19,0 la sută, I.U.S. Braşov — 21,5 la sută, uzina „6 Martie" Zârneşti — 22,6 la sută, filatura „Octombrie Roşu" din Ghimbav — 22,8 la sută, FARTEC —23,4 la sută, „Nivea" — 23,8 la sută, „Tractorul" şi I.I.L. „Mobila" Ghimbav — 24,1 la sută, Fabrica de şuruburi, „Răsăritul" şi „Republica" — cite 24,2 la sută, „Dezrobirea" — 24,3 la sută, Fabrica de stofe — 24,4 la sută, U.E.I.L. Făgăraş — 24,6 la sută, Uzina nr. 2 şi U.E.I.L. Braşov — 24,8 la sută şi Braşov — 24,9 la sută. Experienţa bună dobîndită în anul trecut, inteligenţa tehnică a propriilor cadre, spiritul de organizare şi iniţiativă al celor mai buni muncitori, ingineri şi tehnicieni din fiecare colectiv trebuie să fie folosite cu deplină eficienţă, la cote superioare. In acest fel există certitudinea recuperării integrale a rămînerilor în urmă din întreprinderile amintite, a descoperirii de noi rezerve pentru sporirea producţiei, astfel ca luna ianuarie să se încheie cu un bogat bilanţ de realizări în întreaga industrie braşoveanâ. Calibratul hidraulic al jenţilor de autocamion Pe banda de montaj a secţiei de autoutilaje de la Uzina de autocamioane se află o nouă maşină în greutate de 20 tone, care execută calibratul hidraulic al jenţilor superbalon. Fabricat pentru prima oară în ţara noastră, după un proiect semnat de ing. Francisc Hoffman, noul utilaj va fi adaptat pentru calibrarea hidraulică a jenţilor de autocamion. Maşina este mai ieftină decît cele de calibrat mecanic, iar siguranţa în funcţionare precum şi calitatea operaţiei de calibrare se îmbunătăţesc substanţial. I | in cuprins: --------------------------- | ^ ♦ Din activitatea consiliilor | j populare : Sprijinul perma- ^ 4 nent al maselor — „cheia“ ^ ) succeselor gospodărești t | ' ♦ Cronica filmului : Femeia ț \ îndărătnică (pag. a 2-a) t te Miliția ne informează i s -s\ !♦ (pag. a 3-a)| Biafra a depus armele (j ♦ Va fi reînviat „podul au ju rului" ? (pag. a 4-a) j !._______| ♦ SPORT ) Duminică, pîrtiile de schi au fost din nou asaltate de mii de sportivi. Citiţi în pagina a 3-a rubrica noastră de sport. Foto : V. SECAREANU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR AL FRANŢEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d'Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Siscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături se există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor, s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. PLENARA UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Ieri, în sala Palatului suitorii din Braşov, a avut loc şedinţa plenară a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, în cadrul căreia au fost dezbătute măsurile cuprinse în Hotărîrea recentei plenare a Uniunii Naţionale a C.A.P. La lucrările plenarei au participat preşedinţi, specialişti, contabili din C.A.P., activişti ai U.J.C.A.P., ingineri de la Direcţia agricolă, reprezentanţi ai unor instituţii judeţene. Au fost, de asemenea, prezenţi tovarăşii Gheorghe Matei, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Nicolae Bologan, director general al întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii din cadrul M.A.S., reprezentanţi ai unor organe centrale, secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid şi alţi invitaţi. Pe marginea materialului prezentat de tov. Ioan Baboia, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P., au luat cuvîntul numeroşi participanţi. Plenara a adoptat şi unele măsuri organizatorice privind componenţa consiliului şi biroului executiv al U.J.G.A.P. După-amiază a început consfătuirea de lucru, organizată de Direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a C.A.P. In prima zi a consfătuirii s-a analizat activitatea economică desfăşurată în anul trecut de cooperativele agricole din judeţul nostru şi s-au luat în discuţie unele măsuri necesare pentru realizarea sarcinilor de plan pe 1970. Lucrările consfătuirii continuă. Nu de mult, în prezenţa salariaţilor I C.S.T.I. au avut loc dezbaterile procesului în care au fost implicate salariatele Hajdu Elena şi Radu Eleonora, chemate să răspundă pentru un prejudiciu, care s-a ridicat pînă la urmă la suma de 37.896,34 lei. Organele de cercetare penală şi instanţa s-au străduit să afle împrejurările în care două infractoare au reuşit în decurs de 7—8 luni să-şi însuşească această importantă sumă de bani, condiţiile în care au lucrat, dar mai ales „posibilităţile" care li s-au oferit, pentru ca intr-o perioadă îndelungată să opereze în voie, fără ca cineva să pună sub semnul îndoielii probitatea lor profesională. Prima tentativă se produce în toamna anului 1968, cînd Hajdu Elena pleacă în concediul de maternitate, luînd cu ea suma de 4350 lei, cu asentiimentul Eleonore Radu care preluase gestiunea. In declaraţiile sale, Hajdu Elena recunoaşte că a luat această sumă pe care a cheltuit-o pentru nevoi personale. Spre sfîrşitul anului 1968, Eleonora Radu dă semne de nelinişte. Este iminentă o inventariere, cînd ar putea fi descoperită cu aceasta lipsă în gestiune. Este înştiinţată Elena Hajdut, care depune o parte din bani în numerar şi în mărfuri, aducînd de la domiciliul său diferite articole textile folosite, la care ataşează etichete cu preţuri de vînzare, astfel ca în eventualitatea unui control, lipsa să nu poată fi descoperită. Cînd la jumătatea lunii februarie 1969 Elena Hajdu se întoarce la unitate, se efectuează o inventariere, și susnumita preia gestiunea de la Eleonora Radu cu o lipsă de 4600 lei. Revizoarea Ada Primus, însă, nu observă manoperele folosite, de cele două inculpate care fac dictări duble de mărfuri, consemnând în actele pe care le întocmește că perioada de gestiune a inculpatei Eleonora Radu s-a soldat cu un plus neînsemnat de cîteva zeci de lei. Dar pericolul nu este îndepărtat cu desăvîrșire. Această lipsă putea fi descoperită, și de acum trebuiau aflate metode simple dar eficace pentru acoperirea ei. Infractoarele recurgeau la falsificarea etichetelor de pe confecţii, majorîndu-le preţul prin ştergerea cu o substanţă chimică a preţului original şi înscrierea unui preţ majorat, sau prin modificarea directă a acestor preţuri. Pe măsură ce se produc modificări de preţuri, inculpatele încep să sustragă şi sume din încasări, socotind că prin majorările fictive efectuate îşi pot însuşi diferenţele. Şi astfel, seară de seară, caruselul fraudei continuă în cea mai tainică armonie. în cursul lunii august s-a produs o mică „neînțelegere“, care avea să ducă la descoperirea faptelor. Hajdu pleacă într-un scurt concediu de odihnă. La întoarcerea sa, revizoarea E. Bucșe efectuează un control gestionar, care se soldează cu o lipsă de vreo 12.000 lei. Inculpatele intră în panică! Sunt chestionate cu privire la existenţa lipsei, pe care însă nu o recunosc. Mai abilă, Hajdu Elena sesizează pe responsabila unităţii Varga Maria, că în absenţa ei C-tin FINICHIU, judecător la Tribunalul judeţean Braşov (Continuata in pag. a 2-a) CALUL TROIAN AL INFRACŢIUNII (Ce se ascunde între filele unui dosar penal) Citiţi in pagina a Relatări privind vizita tovarășului Ilri GHEORGHE MAURER in R.S.F. Iugoslavia) ■■■■■■■■1 ■ LA CENTRUL DE COMUNĂ STAGIUNE CINEMATOGRAFICĂ, LA SATUL APARŢINĂTOR... DRACHE Circulaţia filmelor în mediul sătesc — departe de a ieşi din orbita actualităţii — prezintă lacune cit se poate de evidente şi în etapa în care ne aflăm. Principalul neajuns care generează nemulţumirile spectatorului sătesc constă în faptul că actualele modalităţi de difuzare a filmelor la sate fac ca centrul de comună să fie mult avantajat, sub raportul spectacolelor cinematografice, faţă de satul aparţinător. Fireşte, în condiţiile în care centrele de comună dispun de o bază materială mai bogată — aparate de proiecţie stabile, operatori calificaţi, săli de spectacole mai bine întreţinute — în aceste condiţii frecvenţa filmelor pe ecranul căminelor culturale de aici va fi mai mare, în comparaţie cu unele sate aparţinătoare. De aici însă şi pînă la situaţia de a lipsi de filme, cu lunile şi uneori cu anii, pe locuitorii din aceste aşezări mărginaşe este o cale cu totul de neînţeles. Nu imputăm deci că la centrul de comună este o stagiune permanentă de filme, şi că sunt dirijate aici un mare număr de producţii cinematografice, ci faptul că intr-un mare număr de sate avem de-a face cu un relache cinematografic neîngăduit de lung. La originea acestei discrepanţe nu stau cauze obiective, aşa cum încearcă să se justifice unii, ci determinante cu totul subiective. Cea mai frecventă cauză a privării locuitorilor din satul aparţinător de îndrăgitul spectacol de film constă în dezinteresul unor consilii populare, al unor primari de a facilita aceste spectacole în localităţile subordonate. Se priveşte adesea această chestiune din optica greşită că centrul de comună ar avea nişte privilegii speciale. In satul Arini n-a mai rulat un film de vreun an de zile, iar la centrul de comună Măeruş nu se impacientează nimeni, ca şi cînd totul ar fi normal, ca şi cînd asta ar fi fost destinul unităţii cinematografice săteşti. In vecini, la Rotbav, in noul şi impunătorul cămin cultural, filmele sunt rarităţi de zile mari. Să fie oare atît de greu să se deplaseze filmul de la Feldioara îa Rotbav — 2 kilometri? Sau directorul de cămin din Rotbav, stimulat de cei de la centrul de comună, doreşte să păstreze strălug A. SOCACIU Em. LUPU (Continuare în pagina a 3-a) Şase interpreţi Şase zile Şase interviuri DOINA SPĂTARU „Aş vrea să nu mă mai despart de tine" Rep. : Doina, tu eşti cea mai tinărâ candidată pentru Braşov şi ca virstă şi ca activitate artistică . . . D. S. : 22 de ani şi . . . 8 luni de cînd am devenit „O stea cu nume". Rep. : Cînţi de mult î D. S. : De circa 13 ani, de prin clasa a lll-a, în corul şcolii. Rep. : Dar muzică uşoară ? D. S. : Parcă poţi face vreodată deosebirea de cînd cint ? Cred că din totdeauna. Stau, de pildă, seara şi învăţ la literatură (Doina Spătaru este studentă în anul al doilea la Facultatea de limbă şi literatură română a Universităţii din Bucureşti) şi deodată îmi vin în minte nişte cuvinte şi încep să le fredonez. Vă spun un lucru hazliu. In anul întii eram la biblioteca facultăţii şi deodată m-am trezit că am fost poftit Petre CODREA (Continuare in pag. a 2-a) Ansamblul „Poieniţa“ la... Poiana Reputatul ansamblu folcloric „Poieniţa“, de pe lingă Palatul culturii din Braşov, laureat al primului Festival şi concurs internaţional de folclor „România ’69“, deţinătorul unei bogate zestre de titluri şi distincţii, continuă să activeze intens şi în acest anotimp alb. Ieri seară ansamblul „Poieniţa" a prezentat un spectacol la restaurantul-hotel „Sport" din Poiana Braşov. Virtuoşii dansatori au evoluat în cîteva din jocurile populare care alcătuiesc repertoriul formaţiei, în timp ce orchestra şi soliştii ansamblului au interpretat un buchet din cele mai îndrăgite melodii populare. MERIDIANE Neapole în pericol de a aluneca în mare ? Pe via Aniello Falcone, care șerpuiește pe colina Vomero — cartierul de lux suspendat deasupra Golfului Neapole — trei persoane discutau într-o zi despre fisurile care se produseseră în caldarîmul străzii : farmacistul Alfredo Cerrato, zidarul Pasquale Arnato şi vînzătorul Luigi Sorrentini. Dar dintr-odată, terenul de sub picioarele lor s-a surpat, deschizînd o groapă lungă de 50 metri, iar cei trei pietoni au dispărut într-o prăpastie adîncă de 25 metri. Zidarul Arnato şi vînzătorul Sorrentini au fost salvaţi, cu toate că au ieşit de acolo grav răniţi. Cadavrul farmacistului Cerrato a fost găsit abia după o săptămînă. In zilele următoare, autorităţile au înregistrat în oraş alte 18 grave alunecări de teren. In Viale Maria Cristina s-a prăbuşit o porţiune de 200 metri din stradă, iar în Piazza Pignasecca, în inima Neapolelui, locuitorii s-au refugiat (Continuare în pag. a 4-a)