Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)
1970-03-28 / nr. 7846
Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7846 Simbătă, 28 martie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCAUSTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Execu(Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilorjudeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, in general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai tot vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţi de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, un top deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate in întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenpa tuturor deputaţilor atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — săi se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sînt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare a cetăţenilor ; procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste - trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă ,şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste, în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim că, în cursul lunilor maiiunie, să aibă loc asemenea întâlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cit, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti ; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă, cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar săse încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cît şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strângerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea U uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivareasistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cît şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal; ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bunecondiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne și externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este și o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi social şi a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidului şi statului, facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, lată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului National. In ce priveşte problemele internationale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut biroul executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii Socialiste işi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările ele eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare, independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiunile la Frontul Unităţii Socialiste, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarăşilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvintarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze). Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU r 1 kl 3 tagMassi 8Bae!5xn(9 m(niR siBB siB!sit«ffl!(es9!P) RI HU IMI ■■ I HI MI M*"1 ■■ ■ "■ I MI 1 ■■ I MI ESS A SS i IN PAGINA A 3-A CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANA Încheierea lucrărilor sesiunii MARII ADUNĂRI NATIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Nationale a fost consacrată dezbaterii politicii internationale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Hie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragán, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peteru, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însuşită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) HOTARIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională ♦ a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, hotărăşte: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969 ; Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate in Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. (In pagina a 2-a: „Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969“). Staţia C.F.R. Braşov-Triaj , distinsă cu titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramură Ieri, în cadrul unei adunări festive, Uniunea sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii şi Ministerul Transporturilor a conferit, pentru a doua oară consecutiv, titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramura Staţiei C.F.R. Braşov-Triaj. Adunarea festivă a fost deschisă de Constantin Popescu, preşedintele comitetului sindicatului. Apoi ing. Aurelian Goran, şeful staţiei, a prezentat cîteva din realizările dobîndite în anul care a trecut şi din perspectivele de dezvoltare a staţiei. Felicitînd colectivul braşovean pentru succesele dobîndite, Alexandru Grecu, membru al comitetului executiv al U.G.S.R., preşedintele comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii, a înmînat Diploma de unitate evidenţiată de ramură în întrecerea socialistă pe ţară pentru rezultatele dobîndite în 1969, în numele salariaţilor, Mircea Tamaş, Ion Forezan şi Nicodim Lupu s-au angajat să îndeplinească angajamentele ce şi le-au asumat pentru ultimul an al cincinalului. Pentru rezultatele dobîndite ing. Marin Măroiu, adjunct al şefului Departamentului căilor ferate, ing. Valentin Folea, activist la comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Ion Văduva, secretar al Consiliului municipal Braşov al U.G.S.R., Gheorghe Cantor, secretar al comitetului de partid din Complexul C.F.R. Braşov, şi ing. Dumitru Gabor, directorul regional de căi ferate, a adresat calde felicitări colectivului sărbătorit. In încheiere, formaţia de muzică populară şi uşoară a Complexului C.F.R. Braşov, sub conducerea lui Petre Stănescu, a prezentat un frumos program artistic. Documentele de partid au subliniat în repetate rînduri necesitatea întăririi, extinderii, şi adâncirii legăturii factorilor de conducere cu masa largă de oameni ai muncii din întreprinderea sau instituţia pe care o conduc. Dintre numeroasele forme ale acestei legături, audienţa s-a dovedit, a avea o mare eficacitate. (Bineînţeles, nu atunci cind este o simplă formalitate). Operativitatea rezolvării sugestiilor şi sesizărilor, a plângerilor, contactul nemijlocit şi sincer care se realizează în cadrul dialogului, cunoaşterea problemelor ce fră-j mintă colectivul de muncă sînt doar cîteva argumente care vin în sprijinul afirmaţiei de mai sus. — La noi în întreprindere — ne spunea Ion Iacobescu, directorul uzinei „Metrom", audienţele, această formă politică de legătură cu masele, sint respectate cu stricteţe, fără nici un fel de excepţie. Cînd se întimplă ca un membru al comitetului de direcţie să fie plecat, un altul ii preia în mod automat această îndatorire. Dar simpla respectare a programării înseamnă încă puţin. Important este conţinutul audienţelor, atitudinea pe care o ai faţă de angajatul ce-ţi calcă pragul şi faţă de chestiunile ridicate de el. Mulţi dintre solicitanţi îţi prezintă probleme, uneori stringente, de producţie, îţi dezvăluie nişte fenomene şi practici nesănătoase dintr-un loc de muncă sau altul. Sunt lucruri care dacă le priveşti cu nepăsare, înseamnă că nu te interesează nici soarta producţiei. Alţi angajaţi vin ,în audienţă cu plîngeri aparent extrauziuale. Personal, acestea mi se par la fel de importante, de vitale, ca şi cele din prima categorie. Pentru că un om care nu are o viaţă personală liniştită, nici în producţie nu va da rezultate strălucite. Dacă fiecare dintre cei care ţin audienţe s-ar transpune în situaţia omului care vine, poate după multe ezitări, să-şi deschidă inima, să-şi spună necazurile, atunci cu certitudine ziua de audienţă s-ar respecta cu sfinţenie, şi în formă, şi în conţinut. Un asemenea stil de muncă, asemenea AUDIENŢELE nu sînt un favor al directorului, ci o obligaţie politico-profesională idei trebuie să caracterizeze, să anime activitatea cadrelor de conducere din fiecare întreprindere. Cînd se întîmplă altfel — şi, din păcate, se întîmplă ! — înseamnă că respectivul cadru de conducere neglijează — sau chiar sfidează de-a dreptul — nişte obligaţii politico-profesionale. Şi mai înseamnă că s-a izolat în cabinetul directorial, capitonat cu pluş şi... secretare, de unde abia din cînd în cînd îşi mai coboară privirea şi auzul spre cererile, propunerile, plîngerile slujbaşilor de... rînd. Adică, din om ca toţi oamenii, a devenit un fel de „supra-om“, care consideră că face cuiva vreun favor, preocupîndu-se şi de lucruri... terestre. Circulă o vorbă printre angajaţii Uzinei de autocamioane şi ai Combinatului chimic din Făgăraş (poate şi prin alte părţi), că „mai degrabă ajungi in audienţă la ministerul de resort, decit la directorul general“. Am rămas de-a dreptul uimiţi, aflînd că un muncitor de la Combinatul chimic din Făgăraş i-a solicitat secretarului de partid al întreprinderii o intervenţie pe lingă directorul general, pentru a-l primi în audienţă. Unii dintre membrii comitetului de direcţie ,care au obligativitatea de a ţine audienţe au împrumutat şi ei „stilul de muncă“, aşa că exemplul personal al directorului a transformat orarul audienţelor în ceva cu totul facultativ. Există şi o altă maladie, la fel de gravă, în cîteva întreprinderi şi instituţii braşovene, ca O.C.L. Metalo-chimice.A.P.L. „Cofetarul" T.A.P.L., Spitalul „Tractorul“, poate şi altele, se mai păstrează doar amintirea nostalgică a unor vremuri cînd pe agenda directorului figura săptămînal o zi de audienţă. Curioasă este „filozofia“ cu care s-au „betonat“ aceşti directori. I-am cerut directorului O.C.L. Metalochimice Braşov, Mihalache Stanca registrul de audienţe. A răscolit printr-un sertar și, după cîteva ezitări, mi l-a întins. Mi-am notat, pentru curiozitatea dv„ data I. AL. BARBU (Continuare in pag. a 4-a)