Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)

1970-07-10 / nr. 7933

Pag. 2 DRUM NOU Nr. 7933 CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 9 ® la Plenara C.C. al P.C.R. din 8 — 9 iulie 1970 (Urmare din pagina T­­supra acestei probleme, deoarece şi în această lună se prevăd d­oi; nu trebuie să se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se "»muncească pe orice vreme pen­tru a asigura strîngerea la timp a grîului şi orzului. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. A­­ceasta cu atît mai mult cu cit pe primele 6 luni ale anului planul investiţiilor în agricultură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie mai mare lu­crărilor de hidro-amelioraţii şi de­secări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; orice rămînere în urmă în a­­cest domeniu poate avea reper­cusiuni negative asupra înfăptui­rii programului stabilit de Plena­ra din martie a Comitetului Cen­tral al partidului. In perioada următoare va tre­bui să dăm o mare atenţie pre­gătirii planului pe anul 1971. Pro­iectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţe­­ne, deci există timp pentru pre­­gătirea lui temeinică. în acest scop, este necesar să se intensi­fice acţiunea de încheiere a con­tractelor economice pentru 1971, precum şi a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, maşini şi utilaje, desfacerea producţiei, cooperarea în producţie, executarea lucrări­lor de construcţii, temele de cer­cetare. în semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la sec­ţiile uzinale şi pînă la colegiile ministerelor —­­planul pe 1971 şi planul cincinal 1971—1975, urmă­­rindu-se identificarea unor noi re­surse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducerea cheltu­ielilor materiale, realizarea inte­grală şi cu o înaltă eficienţă a programului de investiţii. Ţinînd seama că se, cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către în­treprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea nou­lui plan în condiţii bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăp­tuirii lui cu succes. Tovarăşi Cele două proiecte de lege su­puse dezbaterii plenarei sunt me­nite să contribuie la perfecţiona­rea conducerii activităţii econo­mice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferinţa naţională a partidului din 1967 privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi condu­cerii activităţii economice şi so­ciale. De altfel, Congresul al X- lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anu­lui 1970 să termine luarea măsu­rilor prevăzute în această direc­ţie, urmînd ca la începutul anu­lui 1971 să raporteze partidului — probabil în cadrul unei Confe­rinţe Naţionale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Le­gea comerţului exterior şi altele — încît pînă la sfîrşitul anului toate să capete formă legală, apro­bată de Marea Adunare Naţiona­lă, să devină călăuze practice ale activităţii noastre economice. Măsurile privind organiz­area producţiei şi a muncii în agricul­tură constituie de fapt o comple­tare a celor prevăzute în Legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea şi disci­plina muncii în unităţile indus­triale şi alte organizaţii de stat. După cum se ştie, în ţara noas­tră agricultura constituie o ramu­ră de bază a activităţii economi­ce. De aceea, organizarea temei­nică a producţiei şi a muncii în acest sector, în vederea creşterii continue a producţiei vegetale şi animale, constituie o sarcină de importanţă deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producţie în agricultură, că, indiferent, de pro­prietate, el­­este bun al întregii naţiuni şi că deci întreaga naţiu­ne este interesată în buna folo­sire şi lucrare a lui, în creşterea fertilităţii şi potenţialului său productiv , partidul şi statul nostru se preocupă permanent de conservarea şi buna gospodărire a fondului funciar, de creşterea suprafeţelor arabile, de executa­rea unor vaste lucrări de amelio­raţii, desecări şi irigaţii, de crea­rea condiţiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelşugate. Proiectul de lege prevede un şir de măsuri şi obligaţii atît pen­tru organele de stat cit şi pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori şi producătorii indi­viduali în executarea la timp şi în mod corespunzător a lucrări­lor agricole care au o importan­ţă hotărîtoare pentru cantitatea şi calitatea producţiei agricole. Problema calităţii muncii are o însemnătate centrală atît în indus­trie cit şi în agricultură. Este de înţeles că în condiţiile orînduirii socialiste statul are obligaţia să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiţii optime pentru des­făşurarea activităţii pe baza ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie a­­lianţa clasei muncitoare cu ţără­nimea presupune ca cele două clase prietene să-şi unească efor­turile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico-mate­­riale a societăţii. Iată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii şi producţiei în agricultură — la fel cum se impun şi în industrie — întări­rea ordinii şi disciplinei ; iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă faţă de felul cum se desfăşoară lucrările în agricultu­ră — acest sector deosebit de im­portant, al activităţii, economice.. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toţi lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cit mai bine cerinţelor organizării activi­tăţii în agricultură, întăririi or­dinii şi disciplinei, dovedeşte a­­tît nivelul înalt, al conştiinţei so­cialiste a ţărănimii noastre, c­ît şi justeţea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine proble­ma. Este necesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, orga­nele agricole, Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie şi uniunile ju­deţene, conducerile întreprinderi­lor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii şi ale cooperativelor agricole, consiliile populare, comitetele judeţene şi organizaţiile de partid să acţio­neze cu toată hotărîrea în vede­rea transpunerii în viaţă a pre­vederilor legii, pentru ridicarea nivelului activităţii de conduce­re, organizare şi planificare a a­­griculturii, pentru creşterea ini­ţiativei unităţilor agricole, a fie­cărui lucrător şi cooperator. Este ştiut că partidul şi statul au luat în ultimul timp un şir de măsuri pentru creşterea cointere­sării oamenilor muncii de la sate; cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creş­terea preţurilor la o serie de pro­duse agricole, îndeosebi animalie­re. Aceasta demonstrează preocu­parea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oame­nilor muncii, înfăptuirea progra­mului de dezvoltare a acestei im­portante ramuri a economiei na­ționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea mate­rială cu buna organizare a mun­cii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari pre­văzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Naţională este chemată să ser­vească şi ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obţine o îmbunătăţire simţitoare a activităţii noastre în agricultu­ră. Aceasta va trebui să se re­flecte în creşterea mai rapidă a producţiei agricole şi a venituri­lor ţărănimii, în sporirea contri­buţiei agriculturii la creşterea a­vuţiei naţionale, la edificarea so­­cietă­ţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. In ce priveşte proiectul de Lege privind gospodărirea mijloacelor materiale şi, băneşti şi organiza­rea controlului financiar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul şi răspunderea conducerilor de întreprinderi şi organizaţii so­cialiste în folosirea cu rezultate cît mai bune a mijloacelor mate­riale şi băneşti încredinţate de statul nostru socialist. Viaţa a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra folosirii aces­tor mijloace şi o îndrumare uni­tară a controlului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale şi băneşti, creşterii eficienţei fiecărui leu cheltuit, are o importanţă capi­tală pentru desfăşurarea cu suc­ces a construcţiei socialiste. De aceea, conducerile întreprinderilor ministerele, toţi cei cărora statul, poporul le încredinţează sarcini de gestionare şi administrare a bunurilor materiale şi băneşti tre­buie să simtă o înaltă răspunde­re, să depună toate eforturile pentru gospodărirea lor cu rezul­tate optime. Este adevărat, tova­răşi, avem rezultate bune în a­­ceastă privinţă; mai sunt, însă şi multe lipsuri. Dacă ar exista o preocupare mai susţinută, perma­nentă, pentru buna gospodărire din partea tuturor celor care au un anumit rol în conducerea e­­conomiei, am avea rezultate mult mai bune; însuşi programul de dezvoltare a socialismului ar pro­gresa într-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creşterea şi mai susţinută a veniturilor oame­nilor muncii. Iată de ce trebuie să gîndim, să reflectăm serios a­­supra importanţei bunei gospodă­riri, a cheltuirii cu maximum de eficienţă a mijloacelor pe care statul, poporul le pun la dispo­ziţie în vederea activităţii econo­mice ; iată de ce trebuie să a­­cordăm o atenţie deosebită pre­gătirii oamenilor pe care îi pu­nem să gospodărească aceste fon­duri, să exercităm o îndrumare şi un control mai efectiv. Desigur, — ca şi în alte do­menii — numai măsura de îmbu­nătăţire a controlului nu rezol­vă singură problema. Va trebui — şi măsurile pe care Ie avem în vedere urmăresc acest lucru — să realizăm o mai bună pregă­tire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — şi se lucrează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiţi în funcţii de conducere economică decît­ oa­meni care dispun de temeinice cunoştinţe, nu numai tehnice, ci şi economice, de gospodărire, oa­­meni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a con­duce cu rezultate bune activitatea economică. Deci măsurile pe care le cu­prinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut, constituie numai o latură , desigur, importantă, dar totuşi numai o latură­­ a pro­cesului de îmbunătăţire a admi­nistrării şi gospodăririi mijloace­lor materiale şi băneşti; controlul financiar nu reprezintă decît o parte a urmăririi şi evidenţei activităţii economice. Ţinînd seama de­ deficienţele pe care le mai avem în acest dome­niu,­­este necesar ca Ministerul Finanţelor, celelalte ministere, conducerile organizaţiilor socialis­te să acţioneze cu toată fermita­tea pentru întărirea spiritului de răspundere în folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca or­ganele şi organizaţiile de partid să exercite un control mai sus­ţinut, să îndrume şi să organize­ze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la rea­lizarea controlului, la îmbunătăţi­rea activităţii la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că adevă­raţii stăpîni ai tuturor mijloace­lor de producţie, ai tuturor bu­nurilor materiale sînt oamenii muncii, poporul, trebuie să orga­nizăm în aşa fel activitatea încît toţi cei ce muncesc să simtă răs­punderea şi să participe efectiv la buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti. Numai în felul acesta vom putea obţine rezultate superioare, la nivelul condiţiilor şi posibilităţi­lor sporite de care dispune as­tăzi economia noastră naţională. Numai astfel activitatea noastră economică se va încheia r­zultate tot mai bune, vom putea obţine atît o dezvoltare în ritm susţinut a industriei şi agricultu­rii, cît şi creşterea într-o măsură mai mare a nivelului de în­tregului popor. Tovarăşi, Informarea prezentată cu privi­re la inundaţiile din primăvară v-a putut da o imagine atît, asu­pra dimensiunilor acestei calami­tăţi fără precedent care s-a abă­tut peste ţara noastră, cît şi, mai cu seamă, asupra vastei activităţi depuse pentru limitarea sau pre­venirea efectelor catastrofei, asu­pra muncii uriaşe a sute şi sute de mii de oameni care, zi şi noap­te, nu şi-au precupeţit, eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundaţiile nu au provocat daune şi mnai mari, aceasta se datoreşte măsurilor ferme, hotărîte, care au fost lua­te, eroismului de care au dat do­vadă cetăţenii patriei noastre. Aţi ascultat aici pe primii secretari din judeţele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inun­daţiilor. Dar ceea ce au arătat aici tovarăşii nu redă decît într-o mică măsură — şi este şi greu de altfel de redat în cuvinte — amploarea şi gravitatea inunda­ţiilor din mai şi iunie. Am vizi­tat în perioada aceea aproape toate judeţele calamitate. Dacă nu aş fi fost la faţa locului, nu aş fi înţeles poate pe tovarăşii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănţuite. într-a­­devăr, tovarăşi, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reuşit să se re­dea la dimensiunile ei reale a­­ceastă calamitate. Trebuie să spu­nem că inundaţiile au fost de o gravitate cu totul deosebită şi că, în fapt, s-a făcut tot­ ceea ce se putea face — de către comitetele judeţene, organizaţiile noastre de partid, de către toţi oamenii mun­cii — pentru a opri furia apelor, pentru a diminua şi limita pagu­bele.­­ S-a lucrat în unele locuri — îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni întregi în condiţiuni extrem de grele pentru a preîn­tâmpina noi revărsări. La Porţile de Fier, în două rînduri, au fost situaţii excepţional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi şi noapte pentru a înlătura perico­lul care ameninţa grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci şi zeci de mii de oameni au lu­crat la înălţarea digurilor, la as­tuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecinţe greu de reparat: inun­darea luncii Dunării, a bălţilor de­ pe Dunăre care ar fi afectat sute şi sute de mii de hectare, nenu­mărate localităţi. Iată de ce doresc, în mod deo­­sebit, ca şi în cadrul plenarei, să aduc mulţumiri tuturor celor ca­re în acele zile şi săptămîni au depus o muncă cu adevărat eroi­că. Merită să subliniez că în a­­ceste grele împrejurări s-a de­monstrat odată mai mult solidari­tatea şi unitatea întregului nos­tru popor în jurul partidului. Fe­lul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns chemării partidului şi guvernului pentru ajutorarea zo­nelor calamitate dovedeşte, de a­­semenea, o înaltă conştiinţă so­cialistă, încrederea nestrămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deo­sebit atitudinea clasei muncitoare care, şi de data aceasta, s-a aflat în primele rînduri, îndeplinimdu-şi în mod strălucit rolul său de cla­să conducătoare a societăţii so­cialiste. De asemenea, trebuie să evidenţiez atitudinea ţărănimii noastre, aliata de nădejde a cla­sei muncitoare, care de atîtea ori în istorie a înţeles să facă totul pentru a-şi adu­ce contribuţia la învingerea marilor greutăţi prin care a trecut poporul român. Aşa cum am mai spus şi în alte oca­zii, intelectualitatea nu a rămas mai prejos ; ea a răspuns cu însu­fleţire chemării partidului, contri­buind — alături de clasa mun­citoare, de ţărănime — la reface­rea şi asigurarea cursului normal al vieţii economice şi sociale. Iată de ce partidul şi statul nostru au apreciat şi apreciază rolul impor­tant pe care îl are intelectualitatea în societatea noastră — intelec­tualitatea care s-a identificat în întregime cu cauza construcţiei socialiste. Viaţa a demonstrat, în­că o dată că unirea muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, sub con­ducerea partidului, reprezintă o forţă uriaşă, capabilă să învingă orice greutăţi, să asigure înfăp­tuirea cu succes a sarcinilor con­strucţiei socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez şi în cadrul plenarei rolul important, jucat de militarii forţelor armate, înalta răspunde­re şi devotamentul cu care ei şi-au îndeplinit, datoria faţă de patrie în aceste grele împrejurări. De asemenea, doresc să eviden­ţiez aportul însemnat al gărzilor patriotice al minunatului nostru tineret, al unităţilor de pregătire militară ale acestuia. Faţă de amploarea fără prece­dent a inundaţiilor din acest an se impun măsuri deosebite pen­tru evitarea unor noi distrugeri în viitor. In primul rînd sînt ne­cesare lucrări suplimentare, faţă de ceea ce ne gîndisem iniţial, pentru regularizarea cursurilor u­­nor ape, pentru construirea de baraje şi diguri. Aşa cum s-a arătat în plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundaţii­lor. Va trebui, de aceea, să reve­dem programul de hidroameliora­ţii, ţinînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat, în momentul de faţă se lucrează la întocmirea studiilor necesare; va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru rea­lizarea volumului de lucrări care se impun în această direcţie, încă din acest­ an este necesar să fie refăcute şi consolidate digurile care au avut de suferit, să­­ se ri­dice noi diguri pentru protejarea localităţilor şi întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comitet judeţean, a fie­cărui cormtet­ orăşenesc să treacă de îndată — cu sprijinul specia­liştilor — la realizarea acestor măsuri pentru ca în eventualita­tea unei situaţii asemănătoare să evităm pierderile suferite în acest an. Exemplul unui şir de oraşe şi întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri­­ nu prea mari , putem diminua în măsură însemnată pierderile provocate de inundaţii. De aceea, organele şi organizaţiile de­ partid trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a rea­liza încă din vara acestui an lu­crări de protejare a localităţilor şi obiectivelor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai, bine, dar să vedem în acelaşi timp, mai îndeaproape cum îşi desfăşoară activitatea, pentru că n-au fost puţine cazurile cînd prevederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare şi avertizare, pentru că şi aici au apărut­ unele deficienţe care au făcut, ca in timpul inun­daţiilor o serie de localităţi să fie luate prin surprindere. De a­­semenea, va trebui să se îmbu­­năt­ăţească colaborarea cu ţările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri comune, inclusiv în domeniul informării şi averti­zării, pentru ca în comun să e­­vităm pe viitor asemenea catas­trofe. Unitatea şi hotărîrea cu care poporul român a răspuns chemă­rii partidului în aceste momente grele demonstrează încă o dată ce forţă uriaşă reprezintă un po­por liber şi stăpîn pe destinele sale, care făureşte orînduirea so­cialistă, care munceşte pentru dezvoltarea mutilat­erală a patriei, pentru victoria socialismului şi comunismului. Tovarăşi, La ordinea zilei avem şi pregă­tirea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfăşu­rate de partidul nostru în slujba clasei muncitoare, a poporului, a activităţii sale pentru îndeplinirea rolului de forţă conducătoare în societatea socialistă, în condiţiile grele ale inunda­ţiilor, organele şi organizaţiile partidului nostru s-au dovedit, la înălţimea rolului şi răspunderii pe care le au faţă de popor. Co­muniştii, organizaţiile şi organele de partid au stat în primele rân­duri ale luptei cu furia apelor, nu au precupeţit nimic pentru a­­sigurarea­­reluării cursului normal al întregii vieţi sociale. în aceste împrejurări s-a dovedit încă o dată cît de strînsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, cu cită încre­dere urmează poporul nostru par­tidul comunist, cu ce avînt, în­făptuieşte el politica sa marxist­­leninistă care corespunde pe de­plin intereselor şi năzuinţelor în­tregii naţiuni. Iată de ce aniversarea partidu­lui va fi o sărbătoare a întregu­lui popor. Ea trebuie să consti­tuie un prilej de îmbunătăţire a activităţii organizatorice şi poli­tice generale a partidului, a muncii tuturor organelor şi orga­nizaţiilor de partid, a fiecărui co­munist. întîmpinarea celei de-a 50-a aniversări trebuie să mar­cheze afirmarea şi mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Organele de partid trebuie să îm­bunătăţească conducerea activi­tăţii din întreprinderi, din insti­tuţii, să desfăşoare o intensă muncă politică pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strîns legată de lupta pentru dezvolta­rea bazei tehnico-materiale a so­cietăţii, pentru perfecţionarea re­laţiilor socialiste, pentru dezvol­tarea ştiinţei şi culturii, adînci­­rea democraţiei socialiste, pentru făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. în acelaşi timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfăşoare sub semnul intensifi­cării activităţii internaţionale a partidului şi statului nostru, pen­tru dezvoltarea colaborării şi uni­tăţii ţării noastre cu statele so­cialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru sporirea con­tribuţiei României la extinderea cooperării internaţionale, a cola­borării cu toate ţările, fără deo­sebire de orînduire socială, la în­făptuirea securităţii şi păcii în Europa şi în întreaga lume Partidul şi poporul nostru sunt profund conştiente că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construc­ţiei socialiste în România consti­tuie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totoda­tă prin activitatea sa internaţio­nală România îşi aduce contribu­ţia la întărirea sistemului mon­dial socialist, a frontului antiim­­perialist, la lupta popoarelor pen­tru pace şi progres social. Desigur, tovarăşi, punem în ac­tivitatea noastră un accent deose­bit pe rezolvarea problemelor construirii socialismului din tara noastră. De altfel nici nu se poa­te altfel în cazul unui partid de guvernămînt : el trebuie să do­vedească că știe sa rezolve pro­blemele practice ale construcției socialiste, să aplice învăţătura marxist-leninistă în situaţia con­cretă din ţara în care­­îşi desfă­şoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izo­lare sau naţionalistă — cum în­cearcă ele odată unii să spună despre partidul şi ţara noastră. Dimpotrivă, a înfăptui ţelurile socialismului înseamnă a te preo­cupa­­ acolo unde trăieşti, un­de munceşti, unde istoria ţi-a în­credinţat sarcina de a conduce societatea — de soluţionarea în condiţiuni cît, mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orânduiri. în acelaşi timp, tovarăşi, noi înţelegem că este necesar — şi acţionăm în acest spirit — să studiem şi experienţa altor par­tide, a altor ţări socialiste şi ceea ce corespunde condiţiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm. Conside­răm drept o necesitate ca între ţările socialiste, între partidele comuniste de guvernămînt să e­xiste schimb de păreri, de infor­maţii, ca ele să-şi studieze reci­proc experienţa în construcţia so­cialismului şi comunismului. Tot­­odată, socotim necesar să extin­dem colaborarea şi întrajutorarea atît cu ţările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cît şi cu toate celelalte ţări socialiste, în scopul dezvoltării şi înfloririi fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mondial. După cum aţi văzut din infor­mările prezentate plenarei, parti­dul şi guvernul ţării noastre au desfăşurat în ultimele luni o lar­gă activitate internaţională, în­treagă această activitate a fost­ realizată în spiritul hotărârilor Congresului al X-lea al partidu­lui de a acţiona cu fermitate , şi consecvenţă pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii, tuturor ţă­rilor socialiste, pentru depăşirea divergenţelor existente condi­ţie indispensabilă în afirmarea forţei şi influenţei socialismului în lume. Partidul Comunist Român a participat, la aniversarea centena­rului naşterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delegaţie a partidului nostru a făcut o vizită în U.R.S.S avînd convorbiri cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov şi alţi conducători ai par­tidului şi statului sovietic, în ca­drul discuţiilor de la Moscova dintre delegaţia partidului nostru şi delegaţia P.C.U.S., au fost a­­bordate o serie de probleme pri­vind relaţiile dintre partidele şi statele noastre, cît şi un cerc larg de probleme ale situaţiei interna­ţionale A­ş dori să menţionez că discuţiile s-au desfăşurat, într-o atmosferă de lucru şi în urma lor am ajuns la concluzia comună de a acţiona pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre parti­dele şi ţările noastre pe baza principiilor marxist-leniniste, ale internaţionalismului proletar, ega­lităţii în drepturi, respectului re­ciproc şi neamestecului în trebu­rile interne. De asemenea, apre­ciem pozitiv discuţiile purtate ul­terior, la Moscova, între delegaţia guvernului român condusă de to­varăşul Ion Gheorghe Maurer şi delegaţia guvernului Uniunii So­vietice condusă de tovarăşul A. N. Kosîghin. Zilele acestea, după cum cu­noaşteţi, a avut loc vizita în Ro­mânia a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Uniunii So­vietice, condusă de tovarăşul Ko­sîghin, cu care prilej a fost sem­nat Tratatul de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică. Vizita delega­ţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuţiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie tovărăşească, au permis desfăşurarea unui rod­nic schimb de păreri, au contri­buit la mai buna cunoaştere, la adîncirea înţelegerii reciproce. Noul tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucureşti, care reglementează relaţiile din­tre România şi Uniunea Sovietică pe o perioadă de 20 de ani, des­chide noi perspective pentru dez­voltarea în continuare a colabo­rării, prieteniei şi alianţei dintre partidele şi tarile noastre. El pro­movează principiile raporturilor de tip nou dintre ţările socialiste, bazate pe marxism-leninism, pe internaţionalism proletar, pe ega­litate în drepturi şi neamestec în treburile interne, pe respectul in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale, pe întrajutorare şi avan­taj reciproc. Fără îndoială că a­­cest tratat va aduce o contribuţie de preţ la cauza colaborării şi u­­nităţii tarilor socialiste, a progre­­sului şi păcii în lume, Partidul şi poporul nostru vor face totul pen­tru dezvoltarea continuă a rela­ţiilor cu Partidul Comunist al U­­niunii Sovietice, cu popoarele U­­niunii Sovietice, considerînd că aceasta corespunde atît interese­lor ţărilor şi partidelor noastre, cît şi intereselor generale ale so­cialismului şi păcii. Am avut, de asemenea, în ulti­­ ma vreme o serie de convorbiri cu conducători şi delegații ale u-

Next