Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)
1970-07-22 / nr. 7943
Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7943 Miercuri, 22 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, un»ţ«-vi! In a treia decadă mai sunt de realizat 36,5°l »o ■ S-a scurs şi cea de-a doua decadă din luna iulie. In această perioadă colectivele din industria braşoveană, străduindu-se să dea viaţă angajamentelor formulate în Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid, au obţinut noi succese în îndeplinirea planului şi realizarea unor cantităţi cît mai mari de produse suplimentare pentru a contribui la compensarea pierderilor suferite de economia naţională în urma inundaţiilor din acest an. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colectivele întreprinderilor au luat măsuri eficace pentru folosirea superioară şi în această decadă a capacităţilor de producţie, valorificarea din plin a materiilor prime şi a timpului de muncă, extinderea procedeelor avansate şi a metodelor de organizare ştiinţifică a proceselor de lucru. Toate acestea s-au soldat cu realizarea în două decade a 63,5 la sută din planul lunar la producţia marfă. Pe lista succeselor se cuvine inserat faptul că unele întreprinderi au realizat încă din decada a II-a sarcinile cumulate pe 7 luni. Iată cum arată și panoul întrecerii socialiste între întreprinderi după două decade din iulie : Fabrica de postav - Prejmer 65,6 Uzina ,,Colorom“ 64,8 Fabrica de scule — Rîşnov 64,7 Uzina de autocamioane 64,5 F.A.R.T.E.C. 64,4 U.E.I.L. Braşov 64,2 Ţesătoria — Codlea 64,2 întreprinderea poligrafica 64,1 F.A.T. — Codlea 64 I.P.B.C. 61,4 Uzina ,,6 Martie" 61,3 „Reconstrucția“ - Feldioara 60,8 Fabrica de bere 60,1 Uzina „Tractorul" 59,5 Uzina Nr. 2 58,4 Uzina „Hidromecanica" 58 Industria cărnii 57,8 Industria laptelui 53,9 Rezultă din cifrele de mai sus că unele întreprinderi se situează sub nivelul realizărilor pe judeţ cu îndeplinirea ritmică a planului. Cauzele restanţelor rezidă în neasigurarea ritmică cu materii prime şi materiale a proceselor de fabricaţie, nerespectarea timpului de reparaţie, la unele utilaje aflate în reparaţii, în deficienţe de natură organizatorică etc. In decada a IlI-a colectivele din industria braşoveană mai au de realizat 36,5 procente din planul lunii. Este necesar ca acolo unde s-au înregistrat restanţe, organizaţiile de partid să determine comitetele de direcţie să ia toate măsurile de care depinde realizarea integrală a planului. In toate întreprinderile trebuie să fie intensificate eforturile pentru obţinerea unor realizări cît mai mari în îndeplinirea planului şi a angajamentelor suplimentare. Fabrica de radiatoare şi cabluri 64 Combinatul chimic - Făgăraş 63,8 I.C.A. — Ghimbav 63,8 I.U.S. - Braşov 63,5 MEDIA PE JUDEŢ 63,5 I.P.E.C. - Braşov 63,3 Fabrica de tricotaje 63,3 Fabrica de stofe 63 Uzina mecanică de material rulant 63 Întreprinderea „Vinalcool" 63 Fabrica de şuruburi 62,8 Uzina de reparaţii 52,3 Fabrica de paste făinoase 46,4 Uzina „Electroprecizie" 45,9 Fabrica „Dezrobirea" 34,4 ■ ■iiHnii ■i ■■ I ■■ I Mi I ■■ I MB I ■ CU PIANUL PE 7 LUNI ÎNDEPLINIT fabrica de hîrtie CRETATA GHIMBAV Prin mobilizarea în circuitul economic a unor noi şi însemnate resurse pentru creşterea productivităţii muncii, colectivul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav a realizat cu 15 zile mai devreme prevederile de plan pe 7 luni la producţia globală. Sporuri însemnate de producţie s-au obţinut prin utilizarea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor, folosirea mai judicioasă a timpului şi forţei de muncă, valorificarea superioară a materiilor prime. S-au creat astfel condiţii ca pînă la sfârşitul lunii să se obţină o producţie suplimentară în valoare de circa 3.000.000 lei. FABRICA DE ZAHĂR BOD Colectivul acestei unităţi a realizat, de asemenea, sarcinile de plan pe 7 luni. Specialiştii fabricii apreciază că există condiţii tehnice şi materiale pentru ca prevederile de plan pe 7 luni să fie depăşite cu 4,3 milioane lei la producţia globală şi tot atîta la producţia marfă. FABRICA DE CELULOZA Şl HÎRTIE ZARNEŞTI Succese importante în realizarea exemplară a sarcinilor de producţie a obţinut şi colectivul Fabricii de celuloză şi hîrtie din Zărneşti. In urmă cu trei zile s-a consemnat aici îndeplinirea integrală a prevederilor de plan pe 7 luni la producţia globală şi la producţia marfă. Folosirea din plin a instalaţiilor şi agregatelor, gospodărirea cu maximă economicitate a materiei prime vor determina ca la sfîrşitul lunii să se înregistreze o producţie marfă suplimentară de aproape 4 milioane lei. GRUPUL DE FABRICI DE PRODUSE REFRACTARE 11 Fructificarea unor noi resurse de creştere a productivităţii muncii prin utilizarea deplină a maşinilor şi instalaţiilor, precum şi a timpului de lucru, a permis Grupului de fabrici de produse refractare din Braşov realizarea înainte de termen a sarcinilor planificate. Luni, Grupul de fabrici de produse refractare a raportat îndeplinirea planului pe 7 luni. Pînă la finele lunii iulie se va realiza o producţie suplimentară de 7,5 milioane lei. Numai fabrica „Răsăritul" din Braşov va realiza din acest spor o producţie valorând 3 milioane. Linia de axe cu came din cadrul secției motor de 40 G.P. de la Uzina de tractoare, recent intrată în funcțiune. 1 Oaspeţi de peste hotare în taberele şcolare Reprezentanţi a 10 organizaţii internaţionale şi 22 organizaţii naţionale de copii şi tineret, participanţi la Conferinţa internaţională „Educaţia copilului în faţa progresului ştiinţei şi tehnicii contemporane", ce se desfăşoară la Bucureşti în perioada 20—27 iulie, au sosit ieri în judeţul nostru. Oaspeţii au poposit întîi în mijlocul pionierilor şi şcolarilor din tabăra de la Timişul de Sus, după care s-au oprit la tabăra de carturi de la Grupul şcolar C.F.R. Ziuă de ieri s-a încheiat pentru vizitatori cu un tur al oraşului. Astăzi, vizita continuă cu un popas la Casa pionierilor din Braşov, urmînd ca între orele 11—13 oaspeţii să asiste în cartierul Steagul roşu (zona Şcolii generale nr. 10) la o demonstraţie de carturi a pasionaţilor volanului din tabăra de la Grupul şcolar C.F.R. SECERIŞ La C.A.P. Harman Flux continuu la recoltat şi semănatul culturilor duble „Startul" secerişului i-a găsit pe cooperatorii şi mecanizatorii din Hărman pregătiţi pînă în cele mai mici amănunte. Tractoarele, combinele, presele de balotat paie şi celelalte maşini agricole necesare au fost puse din timp în stare de funcţionare. Cooperatorii au pregătit, pentru fiecare combină cite o remorcă sau cite două atelaje în vederea transportului rapid al sacilor cu boabe de pe cîmp, iar magazia a fost curăţată şi dezinfectată. Şi iată că sîmbătă s-a dat semnalul începerii secerişului. Roth Jürgen, inginerul şef al cooperativei, le-a explicat mecanizatorilor că orzul a ajuns la maturitate simultan pe toată suprafaţa de 190 hectare cultivate şi de aceea, sunt necesare eforturi sporite pentru ca recoltatul să se încheie în maximum 3-4 zile. Către amiază, toate cele 7 combine ale secţiei de mecanizare au intrat în lan. Luni dimineaţa, în sprijinul mecanizatorilor din Hărman au venit şi vecinii lor din Prejmer, unde recoltatul cerealelor începe ceva mai tîrziu. „Aproape în fiecare an, începem recoltatul cerealelor cu cîteva zile mai devreme decit la Prejmer, ne spunea Dumitru Toma, şeful secţiei de mecanizare din Hărman. în aceste zile, colegii -din Prejmer se deplasează la Hărman, pentru ca apoi şi noi să mergem cu combinele să le dăm o mină de ajutor. în acest fel, fiecare unitate are de cîştigat, secerişul terminîndu-se mai repede, atît la Hărman cit şi la Prejmer. Atenţie cuvenită s-a acordat şi organizării muncii în flux continuu. Pentru a deschide drum combinelor şi cosirii plantelor căzute la pămînt, la fiecare brigadă au fost organizate echipe formate din cîte 8 oameni. Autocamioanele cooperativei transportă direct de pe cîmp orzul, iar în urma combinelor lucrează presele de balotat paie, în agregat cu săniile care transportă baloţii la capătul tarlalelor. Pe suprafeţele eliberate, două tractoare lucrau la pregătirea solului, iar altul la semănatul culturilor duble. „Avem de semănat în mirişte peste 200 hectare de plante furajere — spunea Diik Petre, secretarul comitetului comunal de partid. Măsurile tehnico-organizatorice luate, întrajutorarea dintre cele două secţii de mecanizare, ne dau garanţia că şi această sarcină va fi îndeplinită la timp şi în bune condiţiuni". Mărturie stau realizările de pînă acum: în numai două zile, orzul a fost strîns de pe aproape 100 ha, iar culturile duble s-au semănat pe mai bine de 10 ha. « \/ CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII TOVARĂŞULUI GHEORGHE STOICA După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Coca, membru al Comitetului Executiv al G.C. al Biletului Central al Partidului Comunist Român a P.C.R. oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniver- La festivitate, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi sălia zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoi- Gheorghe Stoica au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ! Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important : împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cind viaţa pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din militanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de independenţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condiţiile activităţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a dominaţiei imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cue sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea cu atît mai mult cu cit peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria (Continuare in pagina a 4-a) Volatilizarea răspunderii pe filiera urmăririi eficienţei investiţiilor Cu o claritate indiscutabilă, cu o înaltă răspundere social-patriotică, partidul nostru a relevat consecvent cerinţa ca, în politica investiţiilor, să se manifeste o exigenţă riguroasă faţă de creşterea eficienţei economice a acestora, recuperarea în condiţii de optimalitate a fiecărui leu investit, prin atingerea şi depăşirea cît mai grabnică a parametrilor proiectaţi. Neverosimil, dar în domeniul investiţiilor cursa fructificării fondurilor alocate sucombă foarte adesea în clipa în care se semnează obişnuitul proces-verbal de recepţie, din pricina pulverizării controlului social asupra modului cum rodesc banii investiţi. Avem argumente concrete. De pildă, în anul 1969, la Uzina de autocamioane se pune în funcţiune o nouă turnătorie de fontă. O adevărată „uzină" într-o uzină, echipată cu ultimele noutăţi tehnico-tehnologice în materie. Se poate spune fără greşeală că o asemenea turnătorie nu mai are o altă uzină în ţară. Cînd este însă vorba cu ce randament este exploatată noua turnătorie încep explicaţiile : — Să vedeţi... Mai este nevoie... Nu s-a făcut încă... Prin aceste explicaţii se escamotează de fapt nişte slăbiciuni tehnice şi organizatorice ale beneficiarului, ale constructorului, ale proiectantului şi care de fapt sunt plătite cu bani peşin din vistieria statului, pentru că noile linii tehnologice nu produc la capacitatea proiectată. Şi în timp ce aici sunt folosite incomplet linii tehnologice, a căror ţinută modernă este indiscutabilă, uzina cheltuieşte manoperă cu o eficienţă mult mai mică, în procedee greoaie, incomparabil mai costisitoare într-o turnătorie veche. Cazul acesta nu e singular în agenda beneficiarilor de investiţii braşoveni. La uzina „Colorom" din Codlea s-au cheltuit 13 milioane de lei pentru construirea a două instalaţii. Practic însă una funcţionează cu nici măcar o treime din capacitatea proiectată, iar a doua nici cu jumătate. Fabrica de cauciuc achiziţionează cu un an-doi în urmă din import utilaje — autentice bijuterii ale progresului tehnic modern — pentru care s-au plătit sume fabuloase. Acum întreprinderea nu le foloseşte nici măcar un schimb complet de producţie. In sfîrşit, Fabrica de scule Rîşnov are în „custodie" 3 maşini de sudat cap la cap, aduse din import. Acum nu ştie cum să se descotorosească de ele, pentru că nu le poate folosi în cadrul fabricaţiei. Şi exemplele de acest gen ar putea continua. Nu vom pune acum întrebări de acest gen „de ce au fost construite, achiziţionate, importate etc., asemenea capacităţi de producţie, sau utilaje, sau cine le-a aprobat". întrebarea L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) Cînd am păşit în sala de spectacole a Casei orăşeneşti de cultură din Făgăraş am încercat impresii şi simţăminte total diferite celor ce ţi le trezeşte un atare, edificiu. Ca mamă şi bunică îmi simt inima săgetată de durere zărind la marginea scenei, îmbrăcate în haine vărgate, o mamă şi o bunică. Să fie oare o greşeală? prezenţa judecătorilor Eleonora Schneider Kelemen şi Vasile Ghintescu, a procurorului Mihai Tunaru, a reprezentanţilor apărării, a juristului întreprinderii industriale locale Făgăraş, avertizează că nu e loc pentru confuzii. In faţa noastră stăteau, cu capul aplecat în pămînt, inculpatele Emilia Pop, responsabilă a atelierului de ţesut covoare de la I.I.L. Făgăraş, şi Victoria Oprea,zisă Ciurilă, escroacă „de profesie". Rechizitoriul procurorului este amplu şi documentat, conturînd clar faptele şi profilul moral al acuzatelor, în august 1969, Miliţia Făgăraş a fost sesizată că atelierul de ţesut covoare, — înfiinţat cu cîteva luni în urmă — „furnizează" marfă pe piaţă fără acte. Mergînd pe firul sesizării, sînt descoperite primele 5 covoare, plasate de către Oprea Victoria unor amatori de chilipiruri din Făgăraş şi Braşov. Prejudiciul total: 16.000 lei. Şirul surprizelor continuă. Aflăm că postul de mare răspundere, de şef de fapt al atelierului (şeful cu decizie fiind Ion Dan) fusese încredinţat primei acuzate, Emilia Pop, deşi aceasta avea în cazier o condamnare de 17 ani, pentru fals în acte şi delapidare. Deci, Emilia Pop avea carte de vizită de delapidator, iar Victoria Oprea deţinea cu prisosinţă brevetul de escroc cu antecedente penale, fiind menţionată şi de ziarul „Drum nou", cu un an în urmă, cînd înşelase cu diverse sume de bani, de ordinul zecilor de mii, mai mulţi creduli. Cu toate acestea, nimeni de la I.I.L. Făgăraş nu receptionează semnalul de alarmă. Ba, mai mult, chiar în timp ce cercetările erau în curs, pentru stabilirea dispariţiei primelor 5 covoare, Emilia Pop a fost menţinută în aceeaşi funcţie, servindu-i astfel „pe tavă" posibilitatea de a sustrage, pînă în februarie a.c., încă două covoare şi trei carpete, în valoare de aproape 12.000 lei. Pare destul de bizar cum de nimeni din conducerea întreprinderii — nici directorul Traian Lincaru, nici şeful serviciului personal, Nicolae Creţu, nici şeful atelierului, Ion Pan , nu a pus sub semnul întrebării încadrarea ilegală a Emiliei Pop şi cum de nimeni nu s-a sesizat cînd „tanti Mimi" a început să primească la serviciu vizitele frecvente ale aşa-zisei sale mătuşi, Victoria Oprea. Din probele de la dosar rezultă că Emilia Pop era interesată să obţină pe orice cale bani (deşi avea un salariu lunar de 1.600 lei). In acest scop acceptă sume derizorii de la misită, care, la rîndul ei, luptă să-şi acopere datoriile contractate anterior, adică vreo 36.000 lei. în această murdară tranzacţie, delapidatoarea apare, aşadar, „înşelată" de escroacă. Puţin le pasă celor două complice că valoarea reală a covoarelor era cu mult mai mare decit cea pretinsă şi încasată de ele. Materia primă era doar a întreprinderii, iar munca a întregii secţii. Spuneam la început că, la vederea acuzatelor, am simţit o strîngere de inimă. Mă gîndeam atunci la cei doi copii ai Emiliei Pop, lăsaţi în grija bunicilor (ce vor crede aceştia, cînd vor fi mari, despre mama lor?!), la părul albit pe degeaba al Victoriei Oprea, care a îmbrăcat din nou hainele dungate ale ruşinii şi dezonoarei. Dar după derularea „documentarului" cu faptele inculpatelor orice, urmă de milă nu s-a şters din suflet. Discutînd în sfertul de oră de pauză — în care completul de judecată s-a retras pentru Ana DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Hoţii şi-au primit pedeapsa. Cei care i-au favorizat cum răspund? însemnări de la un proces public Citiţi în pag. a 3-a Noi măsuri de îmbunătăţire a regimului vamal pentru traficul internaţional de persoane Cu Septimiu Sever despre filmul Mihai Viteazu ii cu atîta nerăbdare de spectatorii noştri. Subiectul, monumentalitatea construcţiei, figura legendarului Mihai, cel care, primul, a unit ţările române sub un acelaşi steag, totul este de natură să atragă. In dorinţa de a afla amănunte în legătură cu stadiul filmărilor, cu tot ce vine de... „Mihai Viteazu", ne-am adresat actorului Septimiu Sever, artist emerit, ce deţine în acest film unul din rolurile de primă mărime. Mai intii, firesc, curiozitatea noastră se îndreaptă spre stadiul în care se află filmările , peste cît timp vom putea urmări filmul pe ecrane ? O precizare înainte de toate : este un film in două serii, la care s-a lucrat enorm. Titus Popovici, care semnează scenariul, nu s-a oprit doar la un episod sau două din viata lui Mihai Viteazu, ci a cuprins întreaga sa viată, atît de zbuciumată, de mare erou şi de mare om. Filmările se află într-un stadiu foarte înaintat, ne apropiem de sfîrşit aş putea spune, dar cînd va fi premiera, nu ştiu. In orice caz, destul de repede. - Am dori să ne spuneţi cîteva amănunte şi despre filmările de la Bran. - La Bran se filmează un episod de greutate al filmului ; este vorba de turnirul dintre Sigismund şi Mihai. Filmările cer mult soare, multă lumină şi din păcate am cam dus Interviu realizat de Carmen KEHIAIAN (Continuare în pagina a 2-a) Branul, cu peisajul său atît de bogat în inedit, a atras din nou pe cineaşti. Aici, regizorul Sergiu Nicolaescu lucrează la un nou episod al filmului „Mihai Viteazu", film de largă respiraţie, ce se anunţă o certă reuşită a cinematografiei noastre. Nici un alt film istoric nu a mai fost, poate, aşteptat Şosea peste Munţii Făgăraşului Dacă pînă mai deunăzi escaladarea Munţilor Făgăraş cu autovehiculul era pură anticipaţie, în prezent aceasta devine o realitate. Lucrătorii întreprinderii de construcţii forestiere din Braşov au început construcţia unei şosele care va traversa munţii, făcând legătura cu localităţile din judeţul Argeş, în timp ce constructorii braşoveni deschid drum de acces de la poalele Făgăraşului spre Bîlea, pe partea cealaltă a versantului au început execuţia şoselei constructorii din judeţul Argeş. Noua şosea face parte şi dintr-un vast, complex de lucrări cu caracter turistic, ce vor fi executate de O.N.T. în Munţii Făgăraşului.