Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)

1970-07-22 / nr. 7943

Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7943 Miercuri, 22 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, un»ţ«-vi! In a treia decadă mai sunt de realizat 36,5°l »­o ■ S-a scurs şi cea de-a doua de­cadă din luna iulie. In această perioadă colectivele din industria braşoveană, străduindu-se să dea viaţă angajamentelor formulate în Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid, au obţinut noi succese în îndeplinirea planului şi realizarea unor cantităţi cît­ mai mari de pro­­duse suplimentare pentru a con­tribui la compensarea pierderilor suferite de economia naţională în urma inundaţiilor din acest an. Sub conducerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, colectivele întreprinderilor au luat măsuri eficace pentru folosirea superioa­ră şi în această decadă a capaci­tăţilor de producţie, valorificarea din plin a materiilor prime şi a timpului de muncă, extinderea procedeelor avansate şi a meto­delor de­ organizare ştiinţifică a proceselor de lucru. Toate acestea s-au soldat cu realizarea în două decade a 63,5 la sută din planul lunar la producţia marfă. Pe lista succeselor se cuvine inserat fap­tul că unele întreprinderi au rea­lizat încă din decada a II-a sarci­nile cumulate pe 7 luni. Iată cum arată și panoul întrecerii socialis­te între întreprinderi după două decade din iulie : Fabrica de postav - Prejmer 65,6 Uzina ,,Colorom“ 64,8 Fabrica de scule — Rîşnov 64,7 Uzina de autocamioane 64,5 F.A.R.T.E.C. 64,4 U.E.I.L. Braşov 64,2 Ţesătoria — Codlea 64,2 întreprinderea poligrafica 64,1 F.A.T. — Codlea 64 I.P.B.C. 61,4 Uzina ,,6 Martie" 61,3 „Reconstrucția“ - Feldioara 60,8 Fabrica de bere 60,1 Uzina „Tractorul" 59,5 Uzina Nr. 2 58,4 Uzina „Hidromecanica" 58 Industria cărnii 57,8 Industria laptelui 53,9 Rezultă din cifrele de mai sus că unele întreprinderi se situea­ză sub nivelul realizărilor pe ju­deţ cu îndeplinirea ritmică a pla­nului. Cauzele restanţelor rezidă în neasigurarea ritmică cu materii prime şi materiale a proceselor de fabricaţie, nerespectarea tim­pului de reparaţie, la unele uti­laje aflate în reparaţii, în deficien­ţe de natură organizatorică etc. In decada a IlI-a colectivele din industria braşoveană mai au de realizat 36,5 procente din planul lunii. Este necesar ca acolo unde s-au înregistrat restanţe, organi­zaţiile de partid să determine co­mitetele de direcţie să ia toate măsurile de care depinde reali­zarea integrală a planului. In toa­te întreprinderile trebuie să fie intensificate eforturile pentru ob­ţinerea unor realizări cît mai mari în îndeplinirea planului şi a angajamentelor suplimentare. Fabrica de radiatoare şi cabluri 64 Combinatul chimic - Făgăraş 63,8 I.C.A. — Ghimbav 63,8 I.U.S. - Braşov 63,5 MEDIA PE JUDEŢ 63,5 I.P.E.C. - Braşov 63,3 Fabrica de tricotaje 63,3 Fabrica de stofe 63 Uzina mecanică de material rulant 63 Întreprinderea „Vinalcool" 63 Fabrica de şuruburi 62,8 Uzina de reparaţii 52,3 Fabrica de paste făinoase 46,4 Uzina „Electroprecizie" 45,9 Fabrica „Dezrobirea" 34,4 ■ ■iiHnii ■i ■■ I ■■ I Mi I ■■ I MB I ■ CU PIANUL PE 7 LUNI ÎNDEPLINIT fabrica de hîrtie CRETATA GHIMBAV Prin mobilizarea în circuitul economic a unor noi şi însem­nate resurse pentru creşterea productivităţii muncii, colecti­vul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav a realizat cu 15 zile mai devreme prevederile de plan pe 7 luni la producţia globală. Sporuri însemnate de producţie s-au obţinut prin uti­lizarea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor, folosirea mai judicioasă a timpului şi forţei de muncă, valorificarea superioară a materiilor prime. S-au creat astfel condiţii ca pînă la sfârşitul lunii să se ob­ţină o producţie suplimentară în valoare de circa 3.000.000 lei. FABRICA DE ZAHĂR BOD Colectivul acestei unităţi a realizat, de asemenea, sarcinile de plan pe 7 luni. Specialiştii fabricii apreciază că există condiţii tehnice şi materiale pentru ca prevederile de plan pe 7 luni să fie depăşite cu 4,3 milioane lei la producţia glo­bală şi tot atîta la producţia marfă. FABRICA DE CELULOZA Şl HÎRTIE ZARNEŞTI Succese importante în reali­zarea exemplară a sarcinilor de producţie a obţinut şi co­lectivul Fabricii de celuloză şi hîrtie din Zărneşti. In urmă cu trei zile s-a consemnat aici îndeplinirea integrală a preve­derilor de plan pe 7 luni la producţia globală şi la produc­ţia marfă. Folosirea din plin a instalaţiilor şi agregatelor, gos­podărirea cu maximă economi­citate a materiei prime vor determina ca la sfîrşitul lunii să se înregistreze o­ producţie marfă suplimentară de aproa­pe 4 milioane lei. GRUPUL DE FABRICI DE­­ PRODUSE REFRACTARE 11 Fructificarea unor noi resur­se de creştere a productivităţii muncii prin utilizarea deplină a maşinilor şi instalaţiilor, pre­cum şi a timpului de lucru, a permis Grupului de fabrici de produse refractare din Bra­şov realizarea înainte de ter­men a sarcinilor planificate. Luni, Grupul de fabrici de pro­duse refractare a raportat în­deplinirea planului pe 7 luni. Pînă la finele lunii iulie se va realiza o producţie suplimen­tară de 7,5 milioane lei. Numai fabrica „Răsăritul" din Braşov va realiza din acest spor o producţie valorând 3 milioane. Linia de axe cu came din cadrul secției motor de 40 G.P. de la Uzina de tractoare, recent in­trată în funcțiune. 1 Oaspeţi de peste hotare în taberele şcolare Reprezentanţi a 10 organizaţii internaţionale şi 22 organizaţii na­ţionale de copii şi tineret, partici­panţi la Conferinţa internaţională „Educaţia copilului în faţa pro­gresului ştiinţei şi tehnicii con­temporane", ce se desfăşoară la Bucureşti în perioada 20—27 iulie, au sosit ieri în judeţul nostru. Oaspeţii au poposit întîi în mijlo­cul pionierilor şi şcolarilor din tabăra de la Timişul de Sus, du­pă care s-au oprit la tabăra de carturi de la Grupul şcolar C.F.R. Ziuă de ieri s-a încheiat pentru vizitatori cu un tur al oraşului. Astăzi, vizita continuă cu un popas la Casa pionierilor din Bra­şov, urmînd ca între orele 11—13 oaspeţii să asiste în cartierul Steagul roşu (zona Şcolii generale nr. 10) la o demonstraţie de car­turi a pasionaţilor volanului din tabăra de la Grupul şcolar C.F.R. SECERIŞ La C.A.P. Harman Flux continuu la recoltat şi semănatul culturilor duble „Startul" secerişului i-a găsit pe cooperatorii şi mecani­zatorii din Hărman pregătiţi pînă în cele mai mici amănunte. Tractoarele, combinele,­­ presele de balotat paie şi celelalte maşini agricole necesare au fost puse din timp în stare de funcţionare. Cooperatorii au pregătit, pentru fiecare combină cite o remorcă sau cite două atelaje în vederea transportului rapid al sacilor cu boabe de pe cîm­p, iar magazia a fost cură­ţată şi dezinfectată. Şi iată că sîmbătă s-a dat semnalul începerii secerişului. Roth Jürgen, inginerul şef al cooperativei, le-a explicat me­canizatorilor că orzul a ajuns la maturitate simultan pe toată suprafaţa de 190 hectare cultivate şi de aceea, sunt necesare eforturi sporite pentru ca recoltatul să se încheie în maxi­mum 3-4 zile. Către amiază, toate cele 7 combine ale secţiei de mecanizare au intrat în lan. Luni dimineaţa, în sprijinul mecanizatorilor din Hărman au venit şi vecinii lor din Prej­mer, unde recoltatul cerealelor începe ceva mai tîrziu. „Aproape în fiecare an, începem recoltatul cerealelor cu cîteva zile mai devreme decit la Prejmer, ne spunea Dumi­tru Tom­a, şeful secţiei de mecanizare din Hărman. în aceste zile, colegii -­din Prejmer se deplasează la Hărman, pentru ca apoi şi noi să mergem cu combinele să le dăm o mină de ajutor. în acest fel, fiecare unitate are de cîştigat, secerişul terminîndu-se mai repede, atît la Hărman cit şi la Prejmer. Atenţie cuvenită s-a acordat şi organizării muncii în flux continuu. Pentru a deschide drum combinelor şi cosirii plantelor căzute la pămînt, la fiecare brigadă au fost organi­zate echipe formate din cîte 8 oameni. Autocamioanele coo­perativei transportă direct de pe cîmp orzul, iar în urma combinelor lucrează presele de balotat paie, în agregat cu săniile care transportă baloţii la capătul tarlalelor. Pe supra­feţele eliberate, două tractoare lucrau la pregătirea solului, iar altul la semănatul culturilor duble. „Avem de semănat în mirişte peste 200 hectare de plante furajere — spunea Diik Petre, secretarul comitetului comunal de partid. Măsurile tehnico-organizatorice luate, întrajutorarea dintre cele două secţii de mecanizare, ne dau garanţia că şi această sarcină va fi îndeplinită la timp şi în bune condiţiuni". Mărturie sta­u realizările de pînă acum: în numai două zile, orzul a fost strîns de pe aproape 100 ha, iar culturile duble s-au semănat pe mai bine de 10 ha. « \/ CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII TOVARĂŞULUI GHEORGHE STOICA După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Co­­ca, membru al Comitetului Executiv al G.C. al Biletului Central al Partidului Comunist­ Român a P.C.R. oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniver- La festivitate, tovarăşii Nicolae Ceauş­escu şi săli­a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoi- Gheorghe Stoica au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ! Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e consa­crată unui eveniment important : împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cind­ viaţa pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul d­in militanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rîndurile Partidului Comunist Ro­mân, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate so­cială şi de independenţă na­ţională ale poporului nostru. El se numără printre acei ca­re au luat parte la primul Congres de constituire a Partidu­lui Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetu­lui Central, în condiţiile activită­ţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a dominaţiei imperialiste străine. L­a chemarea partidului, împreună cue sute şi sute de comunişti şi anti­fascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a partici­pat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoare­lor, la lupta pentru apărarea de­mocraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au pre­cupeţit nimic în lupta revoluţio­nară, au contribuit ca Partidul Co­munist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascis­mului în Europa. Au fost multe momente de sea­mă ale istoriei partidului şi pa­triei noastre la care tovarăşul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea cu atît mai mult cu cit peste cî­­teva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Co­munist Român — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria (Continuare in pagina a 4-a) Volatilizarea răspunderii pe filiera urmăririi eficienţei investiţiilor Cu o claritate indiscutabilă, cu o înaltă răspundere social-pa­­triotică, partidul nostru a rele­vat consecvent cerinţa ca, în po­litica investiţiilor, să se mani­feste o exigenţă riguroasă faţă de creşterea eficienţei economice a acestora, recuperarea în con­diţii de optimalitate a fiecărui leu investit, prin atingerea şi de­păşirea cît mai grabnică a para­metrilor proiectaţi. Neverosimil, dar în domeniul investiţiilor cursa fructificării fondurilor a­­locate sucombă foarte adesea în clipa în­ care se semnează obiş­nuitul proces-verbal de recepţie, din pricina pulverizării contro­lului social asupra modului cum rodesc banii investiţi. Avem argumente concrete. De pildă, în anul 1969, la Uzina de autocamioane se pune în func­ţiune o nouă turnătorie de fontă. O adevărată „uzină" într-o u­­zină, echipată cu ultimele nou­tăţi tehnico-tehnologice în ma­terie. Se poate spune fără gre­şeală că o asemenea turnătorie nu mai are o altă uzină în ţară. Cînd este însă vorba cu ce ran­dament este exploatată noua turnătorie încep explicaţiile : — Să vedeţi... Mai este ne­voie... Nu s-a făcut încă... Prin aceste explicaţii se esca­motează de fapt nişte slăbiciuni tehnice şi organizatorice ale be­neficiarului, ale constructorului, ale proiectantului şi care de fapt sunt plătite cu bani peşin din vistieria statului, pentru că noile linii tehnologice nu produc la capacitatea proiectată. Şi în timp ce aici sunt folosite incom­plet linii tehnologice, a căror ţi­nută modernă este indiscutabilă, uzina cheltuieşte manoperă cu o eficienţă mult mai mică, în pro­cedee greoaie, incomparabil mai costisitoare într-o turnătorie veche. Cazul acesta nu e singular în agenda beneficiarilor de investi­ţii braşoveni. La uzina „Colorom" din Codlea s-au cheltuit 13 mi­lioane de lei pentru construirea a două instalaţii. Practic însă una funcţionează cu nici măcar o treime din capacitatea proiec­tată, iar a doua nici cu jumă­tate. Fabrica de cauciuc achizi­ţionează cu un an-doi în urmă din import utilaje — autentice bijuterii ale progresului tehnic modern — pentru care s-au plă­tit sume fabuloase. Acum între­prinderea nu le foloseşte nici măcar un schimb complet de producţie. In sfîrşit, Fabrica de scule Rîşnov are în „custodie" 3 maşini de sudat cap la cap, a­­duse din import. Acum nu ştie cum să se descotorosească de ele, pentru că nu le poate folosi în cadrul fabricaţiei. Şi exem­plele de acest gen ar putea continua. Nu vom pune acum întrebări de acest gen „de ce au fost construite, achiziţionate, im­portate etc., asemenea capacităţi de producţie, sau utilaje, sau cine le-a aprobat". întrebarea L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) Cînd am păşit în sala de spectacole a Casei o­­răşeneşti de cultură din Făgăraş am încercat im­presii şi simţăminte to­tal diferite celor ce ţi le trezeşte un atare, edifi­ciu. Ca mamă şi bunică îmi simt inima săgetată de durere zărind la margi­nea scenei, îmbrăcate în haine vărgate, o mamă şi o bunică. Să fie oare o greşeală? prezenţa jude­cătorilor Eleonora Schnei­der Kelemen şi Vasile Ghintescu, a procuroru­lui Mihai Tunaru, a re­prezentanţilor apărării, a juristului întreprinderii industriale locale Făgă­raş, avertizează că nu e loc pentru confuzii. In faţa noastră stăteau, cu capul aplecat în pămînt, inculpatele Emilia Pop, responsabilă a atelierului de ţesut covoare de la I.I.L. Făgăraş,­ şi Victoria Oprea,­zisă Ciurilă, es­croacă „de profesie". Rechizitoriul procuroru­lui este amplu şi docu­mentat, conturînd clar faptele şi profilul moral al acuzatelor, în august 1969, Miliţia Făgăraş a fost sesizată că atelierul de ţesut covoare, —­ în­fiinţat cu cîteva luni în urmă — „furnizează" marfă pe piaţă fără ac­te. Mergînd pe firul sesi­zării, sînt descoperite pri­mele 5 covoare, plasate de către Oprea Victoria unor amatori de chilipi­ruri din Făgăraş şi Bra­şov. Prejudiciul total: 16.000 lei. Şirul surprize­lor continuă. Aflăm că­­ postul de mare răspunde­re, de şef de fapt al ate­lierului (şeful cu decizie fiind Ion Dan) fusese în­credinţat primei acuzate, Emilia Pop, deşi aceasta avea în cazier o condam­nare de 17 ani, pentru fals în acte şi delapidare. Deci, Emilia Pop avea carte de vizită de dela­pidator, iar Victoria O­­prea deţinea cu prisosin­ţă brevetul de escroc cu antecedente penale, fiind menţionată şi de ziarul „Drum nou", cu un an în urmă, cînd înşelase cu di­verse sume de bani, de ordinul zecilor de mii, mai mulţi creduli. Cu toa­te acestea, nimeni de la I.I.L. Făgăraş nu recep­tionează semnalul de a­­larmă. Ba, mai mult, chiar în timp ce cercetă­rile erau în curs, pentru stabilirea dispariţiei pri­melor 5 covoare, Emilia Pop a fost menţinută în aceeaşi funcţie, servin­­du-i astfel „pe tavă" po­sibilitatea de a sustrage, pînă în februarie a.c., în­că două covoare şi trei carpete, în valoare de a­­proape 12.000 lei. Pare destul de bizar cum de nimeni din con­ducerea întreprinderii — nici directorul Traian Lin­­caru, nici şeful serviciu­lui personal, Nicolae Creţu, nici şeful ate­lierului, Ion Pan , nu a pus sub semnul între­bării încadrarea ilegală a Emiliei Pop şi cum de ni­meni nu s-a sesizat cînd „tanti Mimi" a început să primească la serviciu vizitele frecvente ale a­­şa-zisei sale mătuşi, Vic­toria Oprea. Din probele de la dosar rezultă că Emi­lia Pop era interesată să obţină pe orice cale bani (deşi avea un salariu lunar de 1.600 lei). In a­­cest scop acceptă sume derizorii de la misită, ca­re, la rîndul ei, luptă să-şi acopere datoriile contractate anterior, adi­că vreo 36.000 lei. în a­­ceastă murdară tranzac­ţie, delapidatoarea apare, aşadar, „înşelată" de es­croacă. Puţin le pasă ce­lor două complice că va­loarea reală a covoarelor era cu mult mai mare de­cit cea pretinsă şi înca­sată de ele. Materia pri­mă era doar a întreprin­derii, iar munca a între­gii secţii. Spuneam la început că, la vederea acuzatelor, am simţit o strîngere de ini­mă. Mă gîndeam atunci la cei doi copii ai Emi­liei Pop, lăsaţi în grija bunicilor (ce vor crede aceştia, cînd vor fi mari, despre mama lor?!), la părul albit pe degeaba al Victoriei Oprea, care a îmbrăcat din nou hainele dungate ale ruşinii şi dezonoarei. Dar după derularea „do­cumentarului" cu faptele inculpatelor orice, urmă de milă nu s-a şters din suflet. Discutînd în sfer­tul de oră de pauză — în care completul de ju­decată s-a retras pentru Ana DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Hoţii şi-au primit pedeapsa. Cei care i-au favorizat cum răspund? însemnări de la un proces public Citiţi în pag. a 3-a Noi măsuri de îmbunătăţire a­ regimului vamal pentru traficul internaţional de persoane Cu Septimiu Sever despre filmul Mihai Viteazu ii cu atîta nerăbdare de spectatorii noştri. Subiectul, monumentalitatea construcţiei, figura legendarului Mi­hai, cel care, primul, a unit ţările române sub un acelaşi steag, totul este de natură să atragă. In do­rinţa de a afla amănunte în legă­tură cu stadiul filmărilor, cu tot ce vine de... „Mihai Viteazu", ne-am adresat actorului Septimiu Sever, artist emerit, ce deţine în acest film unul din rolurile de primă mărime.­­ Mai intii, firesc, curiozitatea noastră se îndreaptă spre stadiul în care se află filmările , peste cît timp vom putea urmări filmul pe ecrane ?­­ O precizare înainte de toate : este un film in două serii, la care s-a lucrat enorm. Titus Popovici, ca­re semnează scenariul, nu s-a oprit doar la un episod sau două din viata lui Mihai Viteazu, ci a cu­prins întreaga sa viată, atît de zbu­ciumată, de mare erou şi de mare om. Filmările se află într-un stadiu foarte înaintat, ne apropiem de sfîr­­şit aş putea spune, dar cînd va fi premiera, nu ştiu. In orice caz, des­tul de repede. - Am dori să ne spuneţi cîteva amănunte şi despre filmările de la Bran. - La Bran se filmează un episod de greutate al filmului ; este vorba de turnirul dintre Sigismund şi Mi­hai. Filmările cer mult soare, multă lumină şi din păcate am cam dus Interviu realizat de Carmen KEHIAIAN (Continuare în pagina a 2-a) Branul, cu peisajul său atît de bogat în inedit, a atras din nou pe cineaşti. Aici, regizorul Sergiu Nicolaescu lucrează la un nou epi­sod al filmului „Mihai Viteazu", film de largă respiraţie, ce se a­­nunţă o certă reuşită a cinemato­grafiei noastre. Nici un alt film is­toric nu a mai fost, poate, aşteptat Şosea peste Munţii Făgăraşului Dacă pînă mai deunăzi escala­darea Munţilor Făgăraş cu auto­vehiculul era pură anticipaţie, în prezent aceasta devine o realitate. Lucrătorii întreprinderii de con­strucţii forestiere din Braşov au început construcţia unei şosele care va traversa munţii, făcând legătura cu localităţile din jude­ţul Argeş, în timp ce constructo­rii braşoveni deschid drum de acces de la poalele Făgăraşului spre Bîlea, pe partea cealaltă a versantului au început execuţia şoselei constructorii din j­udeţul Argeş. Noua şosea face parte şi dintr-un vast, complex de lucrări cu caracter turistic, ce vor fi exe­cutate de O.N.T. în Munţii Făgă­raşului.

Next