Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-02 / nr. 7953
t Pag. 2 neante de termen Anul acesta, în planul de investiţii al C.A.P. Şinca Veche a fost prevăzută şi construirea, în satul Perşani, a unui saivan cu o capacitate de 1.400 oi. Ca urmare a strădaniei depuse de echipa de construcţii a unităţii, căreia i s-au pus la dispoziţie în timp util materialele de care a avut nevoie, procurate în exclusivitate pe plan local, lucrarea a fost dată în folosinţă înainte de termenul prevăzut. Această realizare este legată de numele unor cooperatori harnici, pricepuţi şi cu multă experienţă, printre care se numără Ion M. Standavid, Ovidiu Bîrsan, Ion R. Mătău și Gh. Cocan. Nu ne aflăm la o centrală atomo-electrică, ci la noua linie automată de acoperiri galvanice de la uzina „Electroprecizie" — Săcele. Foto: GH. BANUŢA DRUM NOU Ritmul susţinut al dezvoltării producţiei, al perfecţionării multilaterale a întregii activităţi economice din viitorul cincinal este dinamizat în aceste zile de contribuţia rodnică a numeroase colective de salariaţi din industria braşoveană în investigarea şi mobilizarea în procesul de fabricaţie a unor însemnate resurse productive, de hotărîrea lor de a majora prevederile de plan pe anul 1971. Sarcini suplimentare de producţie pentru anul viitor şi-au stabilit: F.AJ. CODLEA 9 3.000.000 lei la producţia globală 9 3.000.000 lei la producţia marfă 3.000. 000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată. FABRICA „TIMPURI NOI” 1.500.000 lei la producţia globală 1.500.000 lei la producţia marfă 2,34 lei la reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă 790.000 lei la beneficii 348.000 lei economii la preţul de cost 175 terfe la producţia de talpă, 5.000 m.p. la piele, 50.000 perechi încălţăminte. I.I.L. FĂGĂRAŞ 1.000. 000 lei la producţia globală 1.000. 000 lei producţia marfă 3,2 lei la reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă 200.000 lei la beneficii 200.000 lei economii la preţul de cost 500.000 lei la producţia de mobilă 300.000 lei la cea de mase plastice 300.000 lei la produsele de mecanică fină. U.P.R.U.C FĂGĂRAŞ s-a angajat să realizeze peste prevederile de plan pe 1971 : 3.000. 000 lei la producţia globală 3.000. 000 lei la producţia marfă 3.900.000 lei economii la prețul de cost 693 tone economii de metal. ______Nr. 7953 ADUNARI GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI INDICATORII DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ LA NIVELUL EXIGENŢELOR PLANULUI Există la Trustul 5 construcţii din Braşov un imens album cu fotografii în care sunt inserate imaginile noilor fabrici, combinate, hoteluri ridicate de acest colectiv an de an în cadrul industrializării socialiste a României de azi. Şi în primul semestru din acest an colectivul trustului a inserat în amintitul album realizări de prestigiu. Au fost puse în funcţiune 17 noi obiective de investiţii, între care instalaţia de dispersii de la „Colorom" Codlea, Fabrica de aţă de la Odorheiu Secuiesc, Fabrica de cuţite de la Ocna Sibiului, 3 hoteluri la Mangalia şi altele. Acest tablou este completat armonios de rezultatele în îndeplinirea planului valoric.. De pildă, valoarea producţiei din primul semestru a fost depăşită, cu 6,3 la sută, realizîndu-se mai mult de 50 la sută din planul anual de investiţii. Un examen critic al bilanţului constructorilor Trustului 5 pe semestrul I relevă însă că indicatorul productivităţii muncii nu a fost îndeplinit. De asemenea colectivul de muncă mai lucrează încă cu pierderi planificate. Evident că aceste fapte nu constituie o notă bună pentru constructor şi tocmai de aceea ele au fost amplu analizate cu prilejul adunării reprezentanţilor salariaţilor, care a dezbătutmodul cum a fost îndeplinit planul pe semestrul I, sarcinile ce au mai rămas de înfăptuit pînă la finele anului şi crearea premiselor de realizare a indicatorilor prevăzuţi pentru 1971. Şi nu întîmplător au fost puse în atenţia reprezentanţilor salariaţilor aceste probleme. Anul viitor, Trustul 5 trebuie să realizeze la indicatorul productivitatea muncii o creştere de 8 la sută, iar ritmul de diminuare pînă la lichidarea completă a dotării trebuie accelerat. O analiză profundă asupra cauzelor care au grevat realizarea indicatorilor amintiţi a făcut-o darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de ing. Leon Leibovici, directorul general al Trustului. S-a arătat, de pildă, că productivitatea muncii a fost diminuată de numărul mare de întreruperi ale lucrului (circa 144.000 ore,ori numai într-un trimestru), de deficienţele în organizarea muncii, de preocuparea insuficientă pentru mecanizarea unor lucrări, de persistenţa unui mare număr de absenţe nemotivate, învoiri şi concedii fără plată. Referitor la nivelul de eficienţă cu care se realizează producţia s-a relevat că a fost redusă dotaţia planificată cu peste 250 mii Iei, dar ritmul cu care se valorifică resursele interne este nesatisfăcător. S-a subliniat persistenţa pe şantierul de la Bîrcea, la staţia de utilaje din Braşov şi altele a unor deficienţe care au menţinut un nivel ridicat al cheltuielilor de producţie. Realizarea integrală şi în condiţii mai bune a indicatorilor de eficienţă (în semestrul II Trustul 5 trebuie să realizeze o productivitate a muncii medie pe salariat mai mare cu 22 la sută decît în prima parte a anului) — se sublinia în darea de seamă — face necesar ca, comitetul de direcţie să întreprindă măsuri pe fiecare şantier pentru extinderea procedeelor industriale de execuţie, organizarea pe baze ştiinţifice a muncii, extinderea metodei de La Trustul 5 construcţi lucru în acord global, folosirea cu un randament ridicat a forţei de muncă, încadrarea şantierelor în cheltuielile de deviz, gospodărirea judicioasă a fondurilor de organizare, micşorarea consumurilor specifice la metal, ciment, lemn etc. Pe fondul realizărilor obţinute în semestrul I şi al sarcinilor sporite ce revin în continuare colectivului, în intervenţiile lor reprezentanţii salariaţilor au analizat deficienţele care au influenţat nerealizarea indicatorilor de eficienţă economică, au venit cu propuneri preţioase pentru eliminarea neajunsurilor. Aşa, de pildă, ing. Vasile Vlad, şeful şantierului din Sibiu, a arătat că diminuarea productivităţii muncii, volumul ridicat al cheltuielilor s-au datorat parcului de mijloace de transport care este neraţional folosit (zilnic pe acest şantier 40—50 basculante stau inactive) şi a propus ca comitetul de direcţie să ia măsuri pentru a se asigura o colaborare fructuoasă cu Trustul de montaj Bucureşti care acum deserveşte şantierul din Sibiu în mod necorespunzător. Alţi participanţi la dezbateri între carte inginerul-şef al şantierului 501, Cornel Zota, Pompiliu Boeriu, contabil-şef la şantierul din Harghita, Nicolae Nicolae, şeful şantierului 502 Braşov, au relevat că o serie de lucrări sînt prevăzute să se execute cu soluţii greoaie care generează o productivitate a muncii redusă. Drept remediu s-a propus ca specialiştii din trust care colaborează cu proiectanţii să nu admită în proiecte soluţii neeconomicoase, care impun în mod nejustificat un consum mare de forţă de muncă şi nu asigură un grad ridicat de mecanizare. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea perfecţionării activităţii de programare a utilajelor grele, de organizare a locurilor de muncă etc. Sugestii preţioase s-au făcut şi în ce priveşte micşorarea continuă a cheltuielilor cu care se realizează producţia. Aşa de pilda, inginerul-şef de la şantierul din Făgăraş, Viorel Cătălui, ing. Mihai Cimpeanu, şeful şantierului din Codrea, au relevat necesitatea luării unor măsuri sistematice pentru reducerea consumurilor specifice, încheierea contractelor ferme asupra lucrărilor ce le au de executat, verificarea riguroasă a documentaţiilor şi încadrarea în cheltuielile prevăzute, perfecţionarea decontării producţiei şi altele. Intervenţiile critice în discuţii, propunerile făcute au lărgit orizontul de probleme spre care trebuie să-şi concentreze atenţia comitetul de direcţie, întregul colectiv al Trustului, şi au îmbogăţit programele de lucru care fundamentează înfăptuirea integrală a planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1971, în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul ing. Ion Giraş, activist al comisiei economice a comitetului judeţean de partid. Vorbitorul relevînd rezultatele bune obţinute în prima parte a anului, s-a referit la necesitatea ca, colectivul trustului să ia toate măsurile pentru realizarea productivităţii muncii planificate. S-a insistat ca de pe acum să se treacă la asigurarea cu documentaţii a lucrărilor din 1971, la crearea frontului de lucru pe timpul de iarnă. A fost relevată cerinţa intensificării eforturilor în vederea gospodăririi raţionale a fondurilor materiale şi financiare, de aceasta depinzînd ridicarea activităţii economice a Trustului , la nivelul exigenţelor planului de stat. L. CIUTACU ■ SARCINI ESENŢIALE ALE PRODUCŢIEI AU RĂMAS LA MARGINEA DEZBATERILOR industria românească se află în prezent, după cum se ştie, într-o etapă de dezvoltare cu prioritate a laturii ei calitative, fără a slăbi desigur ritmul impetuos de creştere cantitativă. Tocmai aceasta este raţiunea pentru care partidul şi statul nostru pun un accent deosebit pe creşterea în ritm susţinut a eficienţei activităţii economice, concretizată în reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie şi creşterea productivităţii muncii. Era imperios necesar deci ca adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzina de autocamioane să abordeze în principal aceste sarcini esenţiale ale dezvoltării producţiei în acest an, dar mai ales din anul viitor. Aceasta cu atît mai mult cu cu atît darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de ing. Mircea Florescu, directorul tehnic al uzinei, cît şi dezbaterile, au relevat că există toate condiţiile pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe anul în curs şi pe 1971. în acest context, de mare stringenţă era analiza multilaterală, critică şi autocritică, a reducerii cheltuielilor de producţie, în anul viitor este prevăzut ca ele să scadă cu circa 38 lei pentru fiecare mie de lei producţie marfă obţinută, fiind indicatorul cu evoluţia cea mai dinamică. Unii vorbitori au pus fireşte punctul pe „i". Astfel, Nicolae Tunăreanu, secretarul comitetului de partid la secţia sctilărie a criticat manifestările de indisciplină în executarea sarcinilor de producţie, fapt care duce la pierderea a milioane de lei prin rebuturi şi la menţinerea unui nivel ridicat al cheltuielilor materiale. Vorbitorul propunea ca cei cca. 350 de ingineri şi tehnicieni ai uzinei să analizeze temeinic, în fiecare secţie şi pe fiecare produs, cauzele rebuturilor şi să stabilească măsuri operative şi eficace pentru eliminarea lor. Abordind La Uzina de = * : ■ . : » autocamioane aceeaşi problemă, ing. Ioan Mateescu, tehnologul-şef al uzinei, releva că adevăratele resurse ale reducerii cheltuielilor de producţie în anul 1971 se găsesc în organizarea superioară a locurilor de muncă din fiecare secţie. Din păcate, nu putem consemna şi alte propuneri şi sugestii, reprezentanţii salariaţilor limitîndu-se la atît în dezbateri. Nu au fost analizate măsurile pentru eliminarea cheltuielilor care încarcă în mod nejustificat preţul de cost. Revelator este că adunarea generală nu a făcut pe nimeni răspunzător pentru faptul că numai în primele 6 luni ale anului aceste cheltuieli s-au ridicat la aproape 26 milioane lei (pierderi din rebuturi, dobînzi la credite restante, remanieri în termen de garanţie). Este limpede că dacă conducerea uzinei nu intervine energic în acest domeniu, se va ajunge ca la sfîrşitul anului, numai datorită cauzelor menţionate, preţul de cost să suporte cheltuieli fără acoperire materială în valoare de peste 50 milioane lei. în scopul evitării acestui lucru, se impune cu acuitate ca specialiştii din compartimentele tehnic, tehnologic şi metalurgic, împreună cu cei din secţiile aparţinînd sectoarelor calde şi prelucrării mecanice, din celelalte servicii funcţionale să analizeze şi să stabilească măsurile concrete cele mai eficiente pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îndeosebi de metal, diminuarea rebuturilor şi eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, în vederea fundamentării temeinice a reducerii cheltuielilor de producţie cel puţin la nivelul prevăzut pentru anul 1971. Acelaşi lucru se impune şi în ce priveşte fundamentarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii pentru anul viitor. La acest capitol, reprezentanţii salariaţilor s-au mulţumit, de asemenea, mai mult să enunţe o serie de neajunsuri determinate de faptul că productivitatea nu ţine pas cu dotarea tehnică, cum sunt nelivrarea ritmică a pieselor şi produselor din colaborare, neutilizarea deplină a capacităţilor deproducţie, insuficienta folosire a fondului de timp de lucru etc., fără să arate măsurile practice pentru eliminarea acestor deficienţe. Or, era de aşteptat ca adunarea generală să dezbată temeinic modalităţile şi căile concrete pentru creşterea coeficientului de schimb, în prezent mult sub media existentă pe ansamblul industriei braşovene, pentru folosirea optimă a maşinilor şi utilajelor (pe 6 luni indicele de utilizare a acestora fiind doar de 68,1 la sută pe uzină), pentru îmbunătăţirea folosirii timpului şi forţei de muncă, dat fiind că învoirile şi absenţele nemotivate pe primul semestru se ridică la aproape 130.000 preuri, adică, tocmai timpul necesar pentru realizarea a circa 300 autocamioane. Era de aşteptat ca o contribuţie substanţială în privinţa depistării şi mobilizării în circuitul economic a unor însemnate resurse pentru creşterea productivităţii muncii să o aducă specialiştii din raportul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Prezenţa lor în adunare nu s-a făcut însă simţită prin nimic. Minusurile dezibatterilor din adunarea generală în privinţa stabilirii modalităţilor concrete şi eficiente pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie se datoresc însă şi unei alte cauze. Planul de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1971, prezentat de către comitetul de direcţie, este mai mult un... plan pentru luarea de măsuri, el necuprinzînd un program clar de orientare a activităţii constructorilor de autocamioane pentru rezolvarea sarcinilor majore ale producţiei anului viitor. Mai mult, nu se cunoaşte eficienţa economică a nici unei măsuri din acest plan. Faptul ca atare impune conducerii uzinei mobilizarea grabnică a specialiştilor din toate compartimentele în vederea stabilirii unor programe tehnicoorganizatorice axate pe principalele probleme ridicate de producţia anului 1971, cum sunt: reducerea cheltuielilor materiale de producţie, creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, perfecţionarea pregătirii cadrelor. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul ing. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., care, apreciind unele rezultate obţinute în prima jumătate a anului de colectivul uzinei, a subliniat că ele puteau fi substanţial mai bune dacă în activitatea productivă nu s-ar fi menţinut neajunsurile amintite mai sus. Vorbitorul a relevat, în acelaşi timp, sarcinile de mare răspundere care revin pentru anul viitor conducerii uzinei, organizaţiei de partid, întregului colectiv al constructorilor de autocamioane, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale, scurtarea perioadei de asimilare a noilor tipuri de autocamioane, grăbirea ritmului de execuţie a investiţiilor, ridicarea calităţii produselor şi creşterea eficienţei întregii activităţi economice, astfel ca producţia de autocamioane româneşti să marcheze din primul an al viitorului cincinal o treaptă calitativ superioară. Gh. NOVAC Urmare din pag. I) Cei mai mulţi tineri muncitori, a căror conştiinţă de sine exprimă sinteza valorilor proprii, raportate la cele sociale, ajung singuri să-şi definească precis rolul lor în procesul de producţie, integrîndu-se permanent la forme noi de muncă. Randamentul lor ridicat este un indiciu obiectiv, conduita disciplinată în muncă de asemenea şi mai ales interesul lor sporit pentru probleme profesionale, politice şi culturale etc., atestă cu prisosinţă acest lucru. Tinerii din combinat desfăşoară sistematic diverse activităţi extrem de importante din acest punct de vedere : excursii de documentare, cercuri de creaţie, simpozioane tehnico-ştiinţifice, acţiuni social-culturale de strictă şi imediată utilitate. Un exemplu elocvent de integrare eficientă în profesie, de racordare dinamică la pulsul intereselor generale ale societăţii îl constituie munca prestată de tinerii din combinat la refacerea Fabricii de cărămidă din Făgăraş şi a altor obiective distruse de inundaţii. — Care sunt dominantele procesului de integrare socială a tinerilor in general, şi profesională în special ? Problema este foarte complicată şi de aceea vă rog să reţineţi că exprim un punct de vedere personal, bazat pe experienţa acumulată de mine pînă acum. Integrarea socială este, în primul rînd, un proces cu dublu sens. Mai întîi, tînărul este inclus într-un sistem social cu semnificaţie, sens, valori etc. In relaţie activă cu acest sistem integrativ, tînărul îşi modelează conduita, îşi formează convingerile şi îşi selectează orientările. Este important să desprindem şi alte sensuri sociale ale integrării. Acestea nu-şi au doar raţiuni prezente, ci mai ales viitoare. Studiul integrării tineretului face parte dintr-o politică a viitorului. Căutăm soluţii nu numai pentru adaptare la prezent, ci trebuie să avem în vedere că tineretul din industrie va fi pus în situaţia să facă faţă cerinţelor de mîine ale epocii. Intervin apoi dominante de ordin psihologic. Semnificaţiile, sensurile, valorile înţelese şi exercitate se interiorizează potrivit potenţialului personal. Determinat la început obiectiv, procesul integrării se definitivează prin participarea factorilor subiectivi. De aceea, o cunoaştere a acestora este obligatorie. În sfîrşit, trebuie avute în vedere dominanţele psihosociale. La început tînărul nu dispune de experienţa cooperării într-o unitate de muncă cu muncitori de vîrste şi formaţii diferite. El poate întîmpina greutăţi în adaptarea la conduita socială a colectivului şi ca atare trebuie ajutat. Succesul depinde în mare măsură de înţelegerea pe care o întîlneşte la cei vîrstnici. In cursul anchetei făcute la Combinatul chimic Făgăraş am constatat că mai există oameni mai în vîrstă care nu prea înţeleg manifestările tinerilor şi le condamnă. După ei jovialitatea şi spontaneitatea înseamnă indisciplină, tendinţa spre nou şi spiritul critic - obrăznicie şi ostentaţie etc. Trebuie să lăsăm tinereţii ce este al ei şi să-i recunoaştem meritul de a fi agentul numărul unu al progresului social. - Şi totuşi, atunci cind anumiţi tineri comit în mod constant acte de indisciplină care impietează asupra rezultatelor producţiei comit Integrarea profesională a tinerilor muncitori joace de educaţie recomandaţi ? - Cînd asemenea fapte iau proporţii, ele denotă deficienţe de organizare existente la nivelul întreprinderii, in cazurile , particulare se pot obţine rezultate admirabile prin intermediul mijloacelor pedagogice. Atunci cînd convingerea se dovedeşte ineficientă trebuie să se recurgă la constrîngere. Un comportament dictat tînărului din afară sfîrşeşte prin a se interioriza. - Ce înţelegeţi prin constringere ? - Constrîngere materială , penalizări, reduceri de salariu etc. Trebuie să ţinem, insă, cont că la această vîrstă sint mai eficiente constrângerile de ordin moral. In această categorie intră dezbaterea cazurilor de indisciplină în colectiv, popularizarea acestora la staţia de radio, la panoul cu caricaturi etc. Un rol consider°lpil II joacă sancţiunile po- I' se dea tinerilor dificili^ diverse responsabilităţi, să li se sporească încre-* derea în ei înşişi, să fie antrenaţi într-o viaţă de colectiv sănătoasa. - Şi rezultatele practice ? - Sunt absolut convinsă de eficacitatea lor, dar cu o condiţie. Să se înţeleagă bine caracterul acestora. Nu trebuie căutate cu orice preţ soluţii verificabile prin indicativi imediaţi căci aici este vorba de a influenţa omul, conştiinţa, convingerile şi conduita sa. Oricît ne-am strădui, aceste influenţe nu pot fi măsurate, deşi aportul lor este adesea imens. Permiteţi-mi să vă pun şi eu acum două întrebări : Ar fi fost posibilă evoluţia civilizaţiilor fără educaţia şi instruirea omului ? Ar fi posibil progresul dacă am lăsa mașinile să meargă singure? A